Ministerul Justiţiei a trimis Guvernului proiectele pentru punerea în acord a codurilor penale cu deciziile CCR. Care sunt principalele schimbări

Ministerul Justiţiei a trimis Guvernului spre aprobare două proiecte de lege privind punerea în acord a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală cu deciziile CCR. Printre reglementări sunt abuzul în serviciu şi realizarea interceptărilor

Schimbări în Codul Penal

Potrivit propunerii, abuzul în serviciu, prevăzut la articolul 297, alin (1), este definit drept "fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării acestuia, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei asemenea dispoziţii legale, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice".

Fapta ar urma să fie pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Modificările au fost făcute ca urmare a unei decizii a CCR din 2016, care a stabilit că prin sintagma “îndeplineşte în mod defectuos”, care era cuprinsă anterior în definirea faptei, trebuie să se înţeleagă “îndeplineşte prin încălcarea legii”

“De asemenea, Curtea a precizat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului”, se arată în expunerea de motive.

“Curtea a mai apreciat că raportarea la prescripţia normativă trebuie realizată şi în ipoteza analizei neîndeplinirii unui act, cu atât mai mult cu cât, în domeniul penal, o inacţiune dobândeşte semnificaţie ilicită doar dacă aceasta reprezintă o încălcare a unei prevederi legale exprese care obligă la un anumit comportament într-o situaţie determinate”, mai explică iniţiatorii.

O altă modificare din Codul Penal se referă la reglementarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu. Astfel, articolul 298 va avea următorul cuprins:"fapta funcţionarului public care, din culpă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării acestuia, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei asemenea dispoziţii legale şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă".


Schimbările aduse Codului de Procedură Penală


Una dintre principalele schimbări prevăzute în legea de modificare a Codului de Procedură penală se referă la punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică (interceptări şi filaj).

Astfel, după articolul 139, care reglementează supravegherea tehnică, se introduce un nou articol care prevede că “înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii privitoare la pregătirea ori săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) şi au fost respectate prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări”.

Infracţiunile prevăzute la articolul 139, alin 2 sunt: contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, trafic de droguri, de arme, de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, corupţie, infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, infracţiuni care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare.


“Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activităţile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum şi a înregistrărilor rezultate se verifică în procedura de cameră preliminară de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă”, se mai arată în proiectul de lege.

În ceea ce priveşte informarea persoanei supravegheate, proiectul menţionează că, în cel mult 10 zile de la încetarea măsurii, procurorul trebuie să informeze, în scrie, pe fiecare persoană supravegheată despre supravegherea tehnică ce a fost dispusă în privinţa sa. La rândul ei, persoana vizată, în termen de 20 de zile de la primirea informării, are dreptul “de a solicita procurorului să-i aducă la cunoştinţă conţinutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activităţile de supraveghere tehnică efectuate, precum şi să-i asigure ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversaţiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnică”.

“Procurorul poate să amâne motivat, cel mai târziu până la rezolvarea cauzei, efectuarea informării scrise sau prezentarea conţinutului suporturilor pe care sunt stocate activităţile de supraveghere tehnică ori a proceselor-verbale de redare, dacă aceasta ar putea conduce la:

a) perturbarea sau periclitarea bunei desfăşurări a urmăririi penale în cauză;

b) punerea în pericol a siguranţei victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor acestora;

c) dificultăţi în supravegherea tehnică asupra altor persoane implicate în cauză.”, se arată în propunere.

Ulterior, se introduce un nou articol, care prevede că după soluţionarea unei anchete de către procurori, orice persoană cu privire la care s-a dispus sau confirmat o măsură de supraveghere tehnică şi care nu a dobândit în acea cauză calitatea de parte, precum şi inculpatul faţă de care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală sau clasarea pot formula plângere împotriva măsurii şi a modului de punere în executare a acesteia.

“Îndată după rezolvarea cauzei, procurorul încunoştinţează în scris persoana supravegheată cu privire la emiterea rechizitoriului sau a ordonanţei de clasare ori de renunţare la urmărirea penală.

(3) Termenul de exercitare a plângerii este de 20 de zile şi curge, după caz:

a) de la data primirii încunoştinţării scrise prevăzute la alin. (2), când informarea scrisă prevăzută la art. 145 alin. (1) şi, după caz, prezentarea conţinutului suporturilor pe care sunt stocate activităţile de supraveghere tehnică ori a proceselor-verbale de redare au loc înainte de soluţionarea cauzei;

b) de la data primirii informării scrise prevăzute la art. 145 alin. (1) sau, după caz, de la data prezentării conţinutului suporturilor pe care sunt stocate activităţile de supraveghere tehnică ori a proceselor-verbale de redare, când aceasta are loc după soluţionarea cauzei.

(4) Plângerea se adresează judecătorului de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

(5) Plângerea greşit îndreptată se trimite pe cale administrativă instanţei competente şi se consideră valabilă dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent.

(6) Plângerea se soluţionează în camera de consiliu, cu participarea procurorului şi cu citarea petentului.

(7) Judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea măsurii de supraveghere tehnică, precum şi a modului de punere în executare a acesteia în raport de dispoziţiile art. 139 – 144, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror alte mijloace de probă.

(8) Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă în camera de consiliu, prin încheiere motivată, care nu este supusă niciunei căi de atac, putând dispune următoarele soluţii:

a) respinge plângerea ca inadmisibilă dacă este formulată cu încălcarea alin. (1), ca tardivă dacă este formulată cu încălcarea alin. (3), sau ca neîntemeiată;

b) admite plângerea şi constată nelegalitatea măsurii de supraveghere tehnică, dacă aceasta a fost dispusă, confirmată, prelungită ori, după caz, pusă în executare în mod nelegal.

(9) În cazul admiterii plângerii, judecătorul dispune distrugerea datelor şi a înregistrărilor rezultate din activităţile de supraveghere tehnică nelegal efectuate. Procurorul distruge probele astfel obţinute şi întocmeşte un proces-verbal în acest sens, care se depune la dosarul cauzei”, se arată în proiect.

Articolul referitor la plângerea faţă de măsurile de supraveghere dispuse faţă de persoanele care nu au calitate în dosar sau în cazul cărora s-a renunţat la anchetă se aplică “măsurilor de supraveghere tehnică dispuse în cauzele penale soluţionate de procuror anterior intrării în vigoare a prezentei legi, dacă acestea se aflau în curs de executare la data de 6 iulie 2017 ori au fost dispuse şi puse în executare între această dată şi data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Legea prevede un nou articol astfel încât „persoana faţă de care s-a dispus, confirmat, prelungit ori, după caz, s-a pus în executare în mod nelegal o măsură de supraveghere tehnică are dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul produs prin această măsură.

(2) Caracterul nelegal al măsurii de supraveghere tehnică se stabileşte prin încheierea prevăzută la art. 1451 alin. (8) lit. b) sau, după caz, prin încheierea definitivă a judecătorului de cameră preliminară pronunţată în temeiul art. 341 alin. (7) pct. 2 sau al art. 345 alin. (2).”

Ministerul Justiţiei menţionează că proiectele au fost în dezbatere publică în iulie 2021, respectiv septembrie 2021, iar ulterior au fost finalizate pe baza propunerilor şi a observaţiilor primite.

"Separat, Ministerul Justiţiei a demarat procedura de avizare interministerială, trimiţând proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative Ministerului Afacerilor Interne, care l-a avizat în data de 01.04.2022.

De asemenea, proiectele de lege au făcut obiectul unor consultări tehnice de lucru cu Comisia Europeană, în perioada aprilie-mai 2022", potrivit instituţiei.