Ministerul Apărării a trimis Preşedinţiei o plângere în care se cere anularea decretului de prelungire a mandatului şefului Statului Major, Nicolae Ciucă

Ministerul Apărării a trimis Preşedinţiei o plângere în care se cere anularea decretului de prelungire a mandatului şefului Statului Major, Nicolae Ciucă

Ministerul Apărării naţionale a transmis către Preşedinţie o plângere prealabilă prin care cere anularea decretului de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării, urmând ca, dacă Preşedinţia nu anulează decretul, să-l atace şi în contencios.

"Este vorba despre o plângere prealabilă, paşii legali pentru a ataca un act care, să zicem noi, este ilegal este pentru prima dată la unitatea emitentă şi apoi la contencios-administrativ. (Am cerut -n.r.) să anuleze acel document şi motivele pentru care noi spunem că este ilegal, pentru că nu are semnăturile conform legii", au explicat unele sursele pentru mediafax.ro
 
 

Plângerea prealabilă a fost depusă şi înregistrată marţi seară, iar termenul legal pentru ca Administraţia Prezidenţială să dea un răspuns este de 30 de zile.

Reamintim că, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat pe 28 decembrie anul trecut, la finalul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), că a semnat un decret prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp, el precizând că propunerea de numire pe această funcţie a generalului Dumitru Scarlat, făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, nu a fost aprobată. Imediat, premierul Viorica Dăncilă a declarat că preşedintele nu are atribuţia de a prelungi mandatul şefului SMAp.

De ce nu a fost acceptată numirea generalului Scarlat

Conform Legii 346 din 2006 privind organizarea şi funcţionarea MApN, în momentul şedinţei CSAT din 28 decembrie în care urma să fie numit şef al SMAp, generalul locotenent Dumitru Scarlat nu era eligibil pentru a ocupa funcţia, explică experţii. Asta pentru că la articolul 34 (5) se arată că „În funcţia de şef al Statului Major General poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei”. 

Dacă avem în vedere că în acel moment generalul Scarlat era şeful Reprezentanţei Militare a României pe lângă NATO şi UE, acesta nu putea fi numit în funcţia respectivă. Concret, eligibili erau adjunctul generalului Ciucă, general-locotenent Adrian Tonea,  şefului Statului Major al Fortelor Terestre, general-maior Ovidiu-Liviu Uifăleanu, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, general-maior Viorel Pană şi şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral Alexandru Mîrşu. 

Printr-un artificiu tehnic, conform unor surse, în şedinţa CSAT de la finalul anului, s-a încercat iniţial o rocadă între generalii Uifăleanu şi Scarlat pentru ca cel din urmă să ajungă pe o funcţie eligibilă. Apoi, printr-o altă decizie, în aceeaşi şedinţă, generalul Scarlat urma să fie numit şef al Statului Major al Armatei, lucru neacceptat de preşedintele Klaus Iohannis. 

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: