Minciunile lui Gabriel Oprea sau cum i-au desfiinţat martorii apărarea fostului vicepremier. Ce urmează în acest caz

Gabriel Oprea FOTO Mediafax

Senatorul demisonar Gabriel Oprea îşi pregăteşte apărarea privind acuzaţia de ucidere din culpă. Dacă îşi va depune demisia din Parlamentul României, cererea de avizare a începerii urmării penale va ajunge la Klaus Iohannis.

La aproape 11 luni de la accidentul în care şi-a pierdut viaţa poliţistul Bogdan Gigină, senatorul Gabriel Oprea (55 de ani) a prezentat public strategia sa de apărare împotriva acuzaţiilor DNA. Politicianul a făcut asta sâmbătă într-o postare pe Facebook, după ce vineri a anunţat că îşi va depune demisia din Senat.

Totul după ce în mai multe oraşe din ţară au fost organizate mitinguri, prin care s-a cerut demisia. Oamenii erau nemulţumiţi că Senatul a votat împotriva cererii procurorilor DNA de cercetare a lui Oprea pentru ucidere din culpă. Fostul vicepremier le-a mulţumit senatorilor care au votat pentru păstrarea imunităţii. „E uşor să condamni pe cineva fără să ştii despre ce este vorba sau cu intenţia vădită de a manipula.”, se apără politcianul.

Senatorul a făcut o listă de 11 „adevăruri” în cazul accidentul în urma căruia a murit Gigină. În esenţă, el spune că nu a dat ordin să fie însoţit de echipaje ale poliţiei rutiere, deci nici de motociclist, că nu a  impus viteza de deplasare şi că motocicleta fusese reparată în acea săptămână. „Niciodată nu am impus o viteză de deplasare, iar viteza medie cu care ne-am deplasat pe traseu în seara respectivă a fost de 59,41km/h (stabilită prin expertiză). Viteza legală în zonă era de 60 km/h”,a spus Oprea. Fostul ministru aruncă vina şi pe firma de construcţii care coordona lucrarea din stradă, iar aceasta nu ar fi fost semnalizată corespunzător.

Agentul care dă ordine ministrului

„Iniţial, maşina în care mă aflam a oprit la locul accidentului. Dar pentru că poliţistul din maşina de la Rutieră a indicat şoferului să continue deplasarea, nu am văzut ce s-a întâmplat. Abia ulterior am fost informat de gravitatea evenimentului. Când am aflat de la aghiotant că a fost accidentat motociclistul, l-am întrebat ce caută motociclistul în dispozitiv pe ploaie”,  a explicat Oprea.

Afirmaţia este contrazisă de mai mulţi martori. „Maşina Audi în care am aflat că era Oprea nu a oprit, ci a trecut in viteză slalomând printre şi peste fiarele ce delimitau găurile”, a declarat imediat după producerea accidentului  prima persoană care a ajuns la locul accidentului, pentru petreanu.ro. Un poliţist  a dat în octombrie 2015 o declaraţie asemănătoare postului Digi 24:  „S-au văzut stopurile maşinii lui că s-au aprins. Şoferul a deschis uşa pe jumătate şi a plecat. A rămas ofiţerul ăla la faţa locului. El, Oprea, s-a dus acasă”.

Cum stabilea ministrul viteza de deplasare

Explicaţiile lui Oprea sunt în vădită contradicţie cu declaraţiile unor martori sau probe ale procurorilor DNA. „Viteza de deplasare era stabilită în mod implicit de către ministrul de interne prin comunicarea destinaţiei şi a momentului precis la care aceasta trebuia să ajungă la destinaţie”, susţine DNA. „În fiecare zi se face aşa. În oraş se merge cu peste 100 km/h. E mai ceva ca Iohannis. Se face traseu, el fără traseu nu merge. Cred că şi la WC se duce cu coloana. Merge şi la restaurante. Se face coloană şi la plecare, şi la ieşire”, declara un poliţist, din escorta lui Oprea, pentru Digi 24. 

Procedeul a fost descris de tatăl lui Bogdan Gigină, Cornel Gigină, tot poliţist la Brigada de Poliţie Rutieră (BPR). „Domnul ministru ne spune că nu dă comandă cu ce viteză să meargă coloana. Este adevărat, dar să vă spun mecanismul. El pleca la 7.30 dimineaţa de acasă către minister sau către Guvern. Dacă el ieşea din casă la 7.20 şi aghiotantul lui transmitea că trebuie să fie la 7.30 undeva, cu ce viteză puteau să meargă?”, a spus Cornel Gigină. Declaraţiile  au fost făcute joi seară, când bărbatul a fost prezent la un miting în faţa Senatului. În momentul morţii lui Bogdan Gigină, viteza de deplasare era de 84 km/oră.

La ordin şi câte 18 ore

Procurorii DNA au mai arătat că Oprea a fost cel care a dispus, pentru sine, să beneficieze de însoţire cu echipaje de poliţie rutieră cu titlu permanent. Astfel a fost înfiinţat un compartimentului special din cadrul Brigăzii Rutiere  care asigură însoţirea coloanelor oficiale. „Lucrătorii erau permanent la dispoziţia ministrului, aşteptând-l după fiecare deplasare în imediata apropiere a destinaţiei”, arată DNA. Practic şefii de la BPR au pus în aplicare acest ordin.

Se ajungea în situaţia în care poliţiştii stăteau după demnitar şi câte 18 ore. Faptul este confimat chiar de tatăl lui Gigină, într-o postare la sfârşitul lunii august: „ Spun asta pentru că ştiu că în seara zilei de 20 octombrie 2015, Bogdan a refuzat să asigure traseul ca antemergător, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. Cererea a fost făcută verbal către superiorii BPR care îl însoţeau în acea seară. Aceştia puteau, conform Legii 188/99 să îl retragă, dar indolenţa a fost prea mare”.

Ce probleme avea motocicleta

Un alt detaliu este starea tehnică a motocicletei poliţistului, care nu ar fi fost una bună.Mama poliţistului, Carmen Gigină, explica în august 2016:  „În urmă cu două zile de accident Bogdan ne-a spus că are probleme la ABS. Încercase să repare, dar i s-a răspuns ca de fiecare dată că nu sunt piese. De cele mai multe ori ei scoteau bani din buzunar să-şi repare motorul sau maşina din dotare".

Pe de altă parte, Cornel Gigină spune că existau probleme inclusiv la comunicarea radio, în condiţiile în care se mergea cu viteză şi ploua afară. „Se spune că Bogdan a auzit în cască faptul că urmează o groapă. Dar nimeni nu a spus, până acum, că Bogdan nu avea comunicare în cască, nu putea fi auzit dacă vorbea, pentru că nu funcţiona casca. El avea doar o staţie mică, Motorola, pe motocicletă. Procurorii ştiu asta. Pe nicio înregistrare nu există vreo replică a lui Bogdan”, a declarat joi Cornel Gigină.

Ce urmează în cazul Gabriel Oprea

Fostul vicepremier Gabriel Oprea şi-a anunţat vineri demisia din Parlament, ca urmare a presiunii străzii, după ce Senatul a blocat anchetarea morţii poliţistului Bogdan Gigină. „Senatorii pot demisiona prin cerere scrisă, adresată preşedintelui (Senatului - n.r.). Preşedintele Senatului, în şedinţă publică, întreabă senatorul dacă stăruie în cererea de demisie şi, dacă răspunsul este afirmativ, ori dacă senatorul nu se prezintă pentru a răspunde,  cu toate că a fost înştiinţat, declară locul vacant“, se arată în Regulamentul Senatului.

Astfel, în şedinţa de luni a Senatului, Oprea ar trebui să rămână fără calitatea de parlamentar, deci şi fără imunitate, în cazul în care între timp îşi înregistrează demisia. Numai că demisia din Senat nu atrage automat şi începerea urmării penale, pentru că Oprea este protejat în continuare de imunitatea conferită de Legea răspunderii ministeriale. Cum Oprea este cercetat pentru fapte comise în timpul mandatului de ministru (moartea poliţistului Bogdan Gigină a suvernit ca urmare a faptului că deschidea coloana lui Gabriel Oprea), procurorii trebuie să ceară acum un nou aviz pentru începerea urmăririi penale de la preşedintele Klaus Iohannis. Cel mai probabil acesta va da aviz pozitiv având în vedere că până acum, şeful statului a avizat favorabil toate solicitările Justiţiei. De altfel, întrebat, vineri, înainte ca Oprea să-şi anunţe demisia, cum comentează faptul că, în eventualitatea unei demisii, fostul vicepremier rămâne totuşi cu imunitate, şeful statului a declarat: „Da, dar atunci solicitarea ajunge la mine şi ştiţi cum se soluţionează“.

Nu trebuie probe noi

Specialiştii în domeniul juridic au părerile împărţite în ceea ce priveşte posibilitatea ca DNA să poată cere, din nou, începerea urmării penale. „Dacă nu vor veni cu noi probe, Oprea va putea invoca, mai târziu, în instanţă, că puterile statului s-au încălecat. Pe aceleaşi probe, Senatul a dat aviz negativ, iar Preşedinţia a dat aviz pozitiv, pentru că Iohannis nu se va opune. Iar avocaţii lui Oprea merg numai pe muchii de procedură, aşa cum au făcut şi în cazul contestaţiei la plagiat: nimic pe fond, totul pe virgule“, este de părere avocatul Elenina Nicuţ.

Pe de altă parte, prefesorul de drept constituţional Radu Carp spune că nu e nevoie ca DNA să vină cu noi probe. De altfel, există şi un precedent asemănător înregistrat la Camera Deputaţilor, în 2008. Social-democratul Miron Mitrea a fost scăpat de urmărire penală prin votul colegilor deputaţi, însă o lună mai târziu a demisionat pentru a nu i se mai reproşa că se ascunde în spatele imunităţii. În urma acestei demisii, la aproape o lună procurorii DNA au început urmărirea penală faţă de Mitrea în dosarul privind renovarea casei mamei sale, în baza unui aviz obţinut de la preşedintele de atunci Traian Băsescu, dosarul fiind acelaşi cu cel prezentat la Camera Deputaţilor.