Metoda de şantaj a lui Gabor Iţic, creierul escrocheriei „Acoperişul”: Stai că îţi fac eu poză la maşină şi o să vezi tu ce păţeşti!

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto: Arhiva Adevarul
Foto: Arhiva Adevarul

Escrocheria „Acoperişul” utilizată de către membrii comunităţii rromilor de origine maghiară din judeţele Cluj şi Mureş s-a extins şi în alte judeţe din România. Cel mai recent caz a fost înregistrat la Constanţa. Nouă persoane au fost reţinute de procurorii DNA pentru acuzaţiile de constituirea unui grup infracţional organizat, şantaj, înşelăciune şi evaziune fiscală.

Tribunalul Constanţa decis arestarea pentru 30 de zile a acestora. Este vorba de şase persoane din Turda (Cluj), Iţic Gabor- considerat liderul grupării, Ioan Gabor, Ştefan Gabor, Petru Gabor, Ianoş Gabor  şi Ioan Otvoş,    Ion Săulean (Mureş), Sergiu Gabriel Anton (Iaşi) şi Cristian Marius Chiru (Constanţa)

Cum funcţionează ”Acoperişul”

Potrivit datelor din anchetă, victimele sunt racolate de cele mai multe ori prin intermediul unor pliante, pe care unii dintre membrii grupării au sarcina de a le procura şi de a se îngriji de distribuirea lor, cu precizarea că victimele sunt alese numai din categoria persoanelor de vârsta a treia, din acest punct de vedere fiind vulnerabile.

În acest caz, numărul de pe pliante era al lui Gabor Iţic. 

Odată contactat de către o persoană care doreşte să efectueze reparaţii la acoperişul locuinţei, Gabor Iţic se prezintă drept administratorul/patronul firmei, sub numele fals de „Daniel Dogaru” sau doar „Daniel” şi stabileşte minime detalii referitoare la adresa clientului, căruia îi comunică faptul că în cel mai scurt timp la locuinţa sa se va prezenta un ”inginer” care va efectua măsurători şi va stabili detaliile contractului. Acesta nu discută la telefon detalii legate de preţul lucrării, cel mult comunică eventualului client un preţ atractiv pe metrul pătrat finit, aşa încât să asigure derularea pe mai departe a discuţiilor.

Preţul, umflat

În scurt timp, la domiciliul victimelor se prezintă unul sau doi dintre membrii grupării, respectiv cei care au sarcina de a încheia contracte de prestări servicii. Aceşti membrii au un aspect fizic îngrijit, se prezintă sub calităţi false de „ingineri” şi fac oferte convenabile din punct de vedere al preţului şi duratei de execuţie al lucrării, astfel încât beneficiarul să fie tentat să încheie contractul.

În acest caz, rolul „inginerilor” era jucat de Cristian Marius Chiru, Ion Săulean şi Petru Gabor.   La momentul încheierii contractului, de cele mai multe ori se percepe un avans din preţ, iar în aceeaşi zi sau la termenul stabilit, lucrările de reparaţie/înlocuire/construire a acoperişului demarează. 

„Îţi trimit un număr prin mesaj, sună-l şi..am vorbit..omu nu dă avans, îi e frică de avans, contractul îl face sigur şi nu mergem la el să încheiem contractul..”, îi transmitea Gabor Iţic lui Cristian Marius Chiru. Victima era un bătrân din Eforie Sud. „Şi vezi Cristi încearcă cât mai, cât mai real ştii..ca să..lăsăm ceva o parte, accesoriile, şipca, astea, ceva ca să am şi io loc să mă învârt!”, „ Că de asta am spus, am ajuns la..de la un million două comision ca să putem să ne descurcăm, nu?”, sau „Că tu dacă le zici cap coadă şi le zici şi patruzeci de milioane, eu aia trebuie să fac!”, erau sfaturile şefului.

Şmecheria

După decopertarea acoperişului, în special atunci când se aduc materiale de construcţii la locuinţele victimelor, membrii grupării solicită plata unor sume considerabil mai mari decât cele convenite iniţial, cu titlu de tranşe din preţ, iar pentru a justifica diferenţele de valoare între sumele convenite iniţial şi cele solicitate după decopertarea acoperişurilor, membrii grupării le explică victimelor că preţul convenit iniţial şi consemnat în contract nu includea şi accesoriile sau că suprafaţa construită a fost mai mare etc.

Pe de altă parte, în unele cazuri, tot la indicaţiile celorlalţi suspecţi, induc în eroare persoanele vătămate cu privire la faptul că folosesc materiale noi pentru reparaţiie efectuate, însă, în fapt refolosesc materialele obţinute ca urmare a decopertării vechilor acoperişuri. „Ăăă, vezi că el e... el eee... mai aşa, mai sucit, înţelegi?... Trebuie începută repede, de dimineaţă, două bormaşini, zuuuup, tot! Pusă la o parte, vedem, domnule, dacă putem recupera sau nu! După ce i-o dăm jos, spui că-i şipca a fost bătută cum nu trebuie şi nu mai este...”, ordona Gabor Iţic.

Liderul stabilea planul: „Un mucos aşa la patruzeci de ani!... Atâta numa’, până-ncepem şi decopertăm... să fie prins, c-apoi dup-aia ne mai mutăm, ne mai mişcăm!... Pân’ la doişpe, până vine tabla acolo, să dea jos băieţii ce au aicea!”. „Păi ce să-i facem, îi refolosim lemnul lui tot...” sau „Păi tot folosim, mă, dacă putem, tot să facem din a lui, să nu mai aducem nimic! Şi-aşa-i dificil! Înţelegi!”, explica Iţic Gabor.

Cum creştea preţul

Prin această metodă, preţul solicitat pentru finalizarea lucrărilor devine excesiv de mare în raport cu cel iniţial convenit, astfel că, în mod firesc, victimele opun rezistenţă în a plăti aceste sume, moment în care îşi intră în rol acei membri ai grupării care au sarcina de a intimida victimele şi de a le determina, prin ameninţări directe sau voalate, fie cu acte de violenţă, fie cu lăsarea imobilelor decopertate sau cu luarea materialelor fixate pe acoperişuri, să plătească respectivele sume de bani.

„Cei 150 de metri care au fost măsuraţi..nu ştiu...hai să facem...lu mama şi asta ni se pare foarte mult 165 de milioane...şi a spus atuncia, ştiţi că v-am spus şi de decopertatul 18-20 de milioane şi cu nu ştiu ce...adică anumite lucruri de-astea care sunt puse aiurea, da?”, se plângea una din victime. 

Aceasta era brusc oprită din discuţii de Petru Gabor. „Doamna…nu reluăm situaţia, cu mine nu crezi că terminăm aşa doamna..la mine trebuie să dai bănuţii ce ţi-am muncit..eu am evitat discuţiile astea, să nu spuneţi că sunt ţigan! Chiar de asta am venit, nici nu m-am trezit bine, am venit la dumneavoastră…haideţi doamnă să vorbim! Că nu vreau la final să avem discuţii! Să vin la poartă acolo, să ne vadă vecinii! Că ne ţigănim şi ne certăm ca ţiganii! Chiar de asta am evitat, de asta am venit! Vă rog frumos! Da? Păi acuma când e gata casa, ca ţiganu la mal ne înecăm? Am văzut tabla pe casă, băi a lăsat băiatul hai să vedem, poate merge! Am fost om, vă rog frumos! Da? O rămas 3.500..nici un leu, nici în plus nu-mi trebuie, nici în minus..vă rog frumos!”, spunea Petru Gabor. 

„Doamnă ascultă-mă, te rog frumos! Eu cu mata vorbesc, n-am nicio treabă cu doamna! Nici nu vreau să fac ţigăneală, să credeţi că eu fac ţigăneală, că-s ţigan! Am discutat ceva, am plecat de acolo, am discutat ceva, aţi spus că trebuie să-mi mai daţi 35 de milioane şi-mi daţi banii! Să nu credeţi că nu-mi daţi banii, vă rog frumos! Vă rog frumos, nu e o sumă de 5 milioane, nici de 100 de milioane!”, explica, pus pescandal, Petru Gabor.

Primele discuţii

Următoarea fază era ca cei veniţi să ameninţe erau membri ai grupării au un aspect fizic impunător, sau rromi de origine maghiară, care se prezintă sub calităţi false de patroni ai societăţilor comerciale prestatoare de servicii sau se prezintă pur şi simplu bulibaşi, astfel încât victimele, puse în faţa faptului împlinit, realizează că au fost înşelate, însă de cele mai multe ori, sub presiunea ameninţărilor primite, acceptă să plătească sumele solicitate, pentru obţinerea cărora uneori chiar fac împrumuturi la bancă sau la cunoştinţe.

Este de menţionat că în multe cazuri aceştia se folosesc inclusiv de etnia lor pentru a le adresa persoanelor vătămate ameninţări voalate, formulate prin negaţie: ”Eu sunt ţigan, dar nu vreau să ne ţigănim!”, ”Eu nu te ameninţ!”, ”Eu  nu vreau să iasă scandal!”, ”Eu nu vreau să ne întâlnim pe stradă şi să ne uităm urât unul la altul!” etc.

Petru Gabor spunea unei victime: „Doamnă ascultă-mă, te rog frumos! Eu cu mata vorbesc, n-am nicio treabă cu doamna! Nici nu vreau să fac ţigăneală, să credeţi că eu fac ţigăneală, că-s ţigan! Am discutat ceva, am plecat de acolo, am discutat ceva, aţi spus că trebuie să-mi mai daţi 35 de milioane şi-mi daţi banii! Să nu credeţi că nu-mi daţi banii, vă rog frumos! Vă rog frumos, nu e o sumă de 5 milioane, nici de 100 de milioane!”.

Ameninţările

„Te ameninţ aici, de faţă cu poliţia! Ştiu ce maşină ai! Stai că îţi fac eu poză la maşină şi o să vezi tu ce păţeşti! De faţă cu poliţia îţi spun că nu rămâne aşa!”, striga de faţă cu poliţiştii afaceristul Ioan Săulean. 

Săulean s-a răţoit chiar şi la poliţişti: „Ce, mă, nu ştiţi cine sunt eu? Că tocmai am vorbit cu comandantul poliţiei. Voi mie vreţi să-mi cereţi buletinul?”.

Într-un caz, una dintre victime a declarat procurorilor DNA că această grupare l-a ameninţat că o să-i dea foc la maşină. „Mă aranjează într-un fel, că va avea grijă de mine şi că îmi va da foc autoturismului”, a explicat victima.

Ce spune magistratul care i-a arestat

„Lăsarea în libertate a  acestor inculpati  la acest moment procesual ar crea un real pericol pentru ordinea publică ce este determinat de natura infracţiunilor presupus săvârşite de inculpati, de împrejurările şi modalitatea concretă în care acestia  au acţionat ca o retea ,  prin implicarea unui număr mare de participanţi şi cu o organizare riguroasă a rolurilor şi atribuţiilor, fiind vizată obţinerea pe căi ilicite a unor mari sume de bani, profitând de situaţia de vulnerabilitate a victimelor infracţiunilor şi inducerea lor în eroare iar ulterior prin constrângere in conditiile in care victimele erau alese dintre persoanele in varsta , din amplitudinea deosebită a activităţii infracţionale, numărul mare al faptelor reţinute în sarcina sa, prejudiciile create persoanelor vătămate şi sumele importante pe care inculpatii  au  urmărit să le obţină prin înşelăciune şi şantaj, precum, de scopul urmărit, de rezonanţa socială puternic negativă a acestui gen de infracţiuni,  de o gravitate deosebita, raportat la natura acestora, astfel că privarea acestora  de libertate este o măsură necesară şi proporţională, dar şi în vederea asigurării bunei desfăşurări a procesului penal”, arată magistratul de la Tribunalul Constanţa, care a emis mandatele de arestare în acest caz.

Judecătorul a explicat că lăsarea în libertate a membrilor acestei grupări, chiar sub puterea unei alte măsuri preventive mai puţin restrictive de drepturi, ar conduce la prejudicierea anchetei penale, „întrucât direct sau indirect inculpatii ar putea intra în legătură cu alte persoane, în scopul punerii de acord cu privire la unele declaraţii ce trebuie sau nu trebuie date organului de urmărire penală, în scopul evitării sau atenuării răspunderii penale a unor persoane”.

„Interesul public al societăţii  prevalează regulii respectării libertăţii individuale astfel că lăsarea în libertate a inculpatilor ar putea să încurajeze şi alte persoane predispuse la săvârşirea unor infracţiuni de acelaşi gen să acţioneze fără teama de reacţia imediată şi promptă a organelor judiciare, dar ar crea şi un sentiment de neîncredere în autorităţile judiciare care au rolul de a combate şi sancţiona astfel de practici care au orpilat opinia publica ,in conditiile in care  din sustineriile procurorului rezulta ca dupa retinerea acestora s-au prezentat si alte persoane pentru a reclama fapte asemanatoare cu privire la acesti inculpati”, arată magistratul.

Te-ar putea interesa:

Un „proiect nebunesc“ al lui Erdogan face valuri pe Bosfor

Mister cu privire la scopul tactic al uneia dintre cele mai ciudate arme dezvoltate de către Rusia: o super-torpilă nucleară

VIDEO Cum a fost împuşcat militarul nord-coreean în timp ce încerca să fugă în Coreea de Sud. Imagini surprinse de camerele de supraveghere de la graniţă

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite