Mercurialul cadourilor în şcolile din România
0Cazul învăţătoarei Dana Blându, concediată vineri, nu este singular, părinţi din toată ţara reclamând o practică perpetuată de fiecare generaţie. Scandalul ar putea genera eliminarea din sistem a dascălilor corupţi.
Un prim efect al presiunii mediatice din scandalul învăţătoarei Dana Blându, acuzată că le cerea bani de cadouri părinţilor, a fost demiterea acesteia de către Consiliul de Administraţie al Şcolii 10 „Maria Rosetti” din Bucureşti. Însă actuala lege îi garantează Danei Blându întoarcerea la catedră. „Suntem consternaţi, decizia e ilegală. Am atacat deja această hotărâre“, a precizat avocatul acesteia, Bogdan Răducanu, care a adăugat că „din păcate, ca urmare a sancţiunii pe care a primit-o, doamna nu îşi mai poate exercita profesia în această calitate de învăţător la clasa pe care o conduce în prezent”.
Întrebat dacă mai poate preda la altă şcoală, avocatul a răspuns că Blându ar trebui să respecte această decizie până vor avea verdictul instanţei de judecată. „Ulterior, va putea reveni în sistemul de învăţământ în urma procesului pe care indubitabil doamna îl va câştiga”, este de părere Răducanu.
Părinţi din toată ţara au reclamat că învăţământul obligatoriu nu este de fapt gratuit şi trebuie să cotizeze cu mii de lei de la grădiniţă până când termină copiii liceul, cele mai mari sume fiind strânse în şcoala primară. Sumele pentru învăţătoare pleacă de la 10-15 lei de copil şi pot depăşi 200 de lei, în funcţie de oraş şi de cât de bine cotată e şcoala, iar cadourile pornesc de la parfumuri, bijuterii sau blănuri şi pot ajunge şi la laptopuri şi plasme. Părinţii s-au arătat nemulţumiţi că legea le permite acestor dascăli să rămână la catedră.
Situaţia este cunoscută şi la nivelul ministerului, de unde au venit promisiuni de îndreptare a legii.
Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a admis vineri că legislaţia actuală are o serie de vulnerabilităţi, ca atare pregăteşte o propunere de modificare a Codului Muncii, pentru a împiedica revenirea în sistem a dascălilor corupţi. „Nicăieri în lege nu este precizat faptul că o persoană căreia i s-a desfăcut contractul de muncă nu poate să revină în sistem parcurgând procedura obişnuită: concurs de titularizare şi aşa mai departe. Aceasta este prima temă pe care am dat-o Departamentului Juridic din Ministerul Educaţiei, să formuleze un text de lege pe care să îl prezentăm în Parlament: persoanele cărora li s-a desfăcut contractul de muncă nu mai pot reveni în învăţământ”, a explicat Pricopie.
Schimbare dificilă în lege
Ads by Video PlayerAd Options
„Trebuie introdus un alineat nou în care să se spună că persoanele cărora li s-au desfăcut contractele de muncă pentru fapte neconforme cu statutul de profesor să nu mai aibă dreptul la profesare. E complicat, pentru că asta e o pedeapsă complementară, specifică instanţei”, a precizat secretarul general adjunct din cadrul Ministerului Educaţiei, Gabi Ispas. La rândul lor, liderii sindicali au explicat că trebuie introduse precizări specifice în Codul Muncii, la sancţionarea disciplinară. „Trebuie menţionat că, atunci când există probe în asemenea cazuri, persoana respectivă să nu se mai întoarcă în învăţământ”, a spus Marius Nistor, preşedintele FSE „Spiru Haret”.
Dascăli anchetaţi de inspectori şi procurori
Oficialii au anunţat deja, de vineri, că mai au în anchetă un caz la fel de grav într-o altă unitate de învăţământ din Bucureşti, urmând ca ancheta să înceapă azi, a anunţat ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, fără a da numele şcolii. De altfel, imediat după apariţia scandalului de la Şcoala 10, un nou caz a apărut în judeţul Iaşi, la Colegiul Naţional „Mihail Sadoveanu” din Paşcani, unde procurorii au început urmărirea penală a profesorului de sport Petrică Angheluş, acuzat de părintele unei eleve că a cerut şpagă 50 de lei, sub forma sponsorizării unei competiţii sportive în cadrul liceului, pentru a motiva absenţele fetei.
În judeţul Caraş-Severin, pe masa procurorilor a ajuns cazul altei profesoare, Dorina Cosma, care a primit un parfum de firmă de la o elevă ce trebuia să dea examenul de corijenţă.
Există şi cazuri mult mai grave care rămân nepedepsite, cum este cel dintr-o şcoală din comuna Trivale Moşteni, din Teleorman. În februarie 2012, profesorul Alexandru Mărăşescu a bătut cu pumnii şi picioarele un elev de clasa a VIII-a, în timpul unei pauze şi l-a aruncat din microbuzul şcolar la minus 20 de grade, la trei kilometri distanţă de casă. În ciuda gravităţii faptelor comise şi a spuselor martorilor, profesorul a fost găsit nevinovat de către Consiliul de Administraţie al şcolii şi menţinut la catedră.
Ads by Video PlayerAd Options
La polul opus, în Hunedoara, profesorul Mihael Duca de la Colegiul Naţional de Informatică „Traian Lalescu” a ajuns în faţa Comisiei de disciplină după ce a postat, în septembrie, pe blogul său, un articol în care acuza liceul că învăţătorii pretind bani de la părinţi pentru diverse lucruri. Profesorul spunea că nu acceptă micile atenţii, menţionând că „pe şcoală nu scrie piaţă, scrie unitate de învăţământ”.
“Voi staţi ca nişte momâi, ca nişte proşti. De-abia aştept să văd rezultatele la învăţătură şi, după primul semestru, vă las”, a declarat Petrică Angheluş, profesor de sport.
Legalizarea fondului clasei
În timp ce sindicatele au cerut la unison desfiinţarea fondului clasei, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie (foto), susţine că acesta se poate colecta legal, atâta vreme cât nu sunt implicate cadrele didactice. „Fondul gestionat de profesori, de directori este ilegal. Nimeni din şcoală nu are voie să primească, să gestioneze astfel de bani. În acelaşi timp, este dreptul oricărui cetăţean din România să contribuie de bunăvoie la o anumită activitate. Dacă se doreşte acest lucru, în şcoala românească trebuie făcut numai prin asociaţiile de părinţi şi numai cu chitanţă, şi cu justificarea sumelor respective, fără a impune vreo sumă”, a spus Pricopie. În luna mai 2013, ministrul susţinea şi posibilitatea donării celor 2% din impozitul pe profit către asociaţiile din şcoli şi licee.
Fosta directoare de la „Dimitrie Bolintineanu“ s-a întors la catedră după scandalul şpăgii de la Bac.
Capitala s-a remarcat prin sumele mai mari colectate de profesori sau oferite de părinţi drept cadouri personalului şcolilor, o „practică de când lumea şi Pământul în şcoala românească”.
Atât părinţii cât şi profesorii au explicat că în general, pentru fiecare copil, un părinte trebuie să dea în jur de 50 de lei pentru cadoul unui profesor, însă sumele pot fi şi mai mari. Cadourile diferă de la atenţii simple cum ar fi un pachet de cafea sau un buchet de flori, până la bijuterii de aur şi parfumuri scumpe. „În general, se strâng bani de cadouri de Crăciun, Paşte şi 8 Martie.
Cadourile pot fi seturi de pat, perdele, seturi de cafea, bijuterii din aur sau parfumuri scumpe”, a explicat pentru „Adevărul” Anca, mama unei fete care este elevă în clasa a IX-a la Liceul „Dimitrie Gusti” din Capitală. Profesorul Corneliu Riegler de la Liceul Bilingv „George Coşbuc” spune totuşi că situaţia de la Şcoala 10 este o extremă. „Din păcate, de foarte multe ori, cadourile au o legătură cu pretenţia ca unii copii să aibă note nejustificat de mari, iar unele cadre didactice confundă noţiunea de cadou cu noţiunea de primire de foloase necuvenite”, adaugă acesta.
În Târgovişte, nivelul „atenţiilor” poate ajunge şi la 1.000 de lei, la o şcoală de renume, iar la evenimentele importante din cursul anului, Crăciun, Paşte, 1-8 Martie sau ziua onomastică a cadrului didactic, valoarea creşte. Aici cadourile sunt livrate sub formă de bibelouri scumpe, flori, parfumuri sau electronice şi electrocasnice, nu în bani. Doar bibelouri scumpe, căci o profesoară de Franceză de la o şcoală din Târgovişte i-a făcut nesimţiţi pe elevi pentru tupeul de a-i lua un bibelou care nu e de colecţie, pe care nici nu l-a luat acasă măcar, a povestit un tânăr de 17 ani, din Târgovişte.
În şcolile din Piatra Neamţ, atenţiile primite de cadrele didactice pornesc de la 30 de lei şi ajung până la 50 de lei de elev, în funcţie de zona în care este situată unitatea de învăţământ. Învăţătoarea transmite, prin intermediul unui grup de părinţi care sunt mai apropiaţi de ea, ce dorinţe ar avea. Acest grup vine cu propunerea către ceilalţi părinţi. „Se foloseşte varianta cu bani în plic, adică 1.500 de lei de la 30 de elevi“, descrie sistemul mama unui elev de la o şcoală din centrul oraşului.
Ads by Video PlayerAd Options
În cazul şcolilor generale, părinţii sunt cei care se ocupă de strângerea banilor şi în Botoşani. În general, se dau bani de Crăciun, de 8 Martie şi de 1 Martie. „La diriginte se dă un cadou mai consistent. De fiecare părinte ajunge cam 40 de lei pentru fiecare ocazie în parte. Aşa se face de când ştiu eu. Este greu uneori, dar de obraz asta este“, precizează Lavinia, mama unui elev de clasa a VI-a din Botoşani. La şcolile cu pretenţii sumele date de fiecare elev cresc la 100 şi chiar 150 de lei, la fiecare ocazie.
De Crăciun, învăţătoarele şi educatoarele sunt cele mai norocoase cadre didactice din Mureş. Acestea primesc până şi telefoane, tablete sau clasicii bani în plic. „Am copilul în clasa a patra. La şcoală s-au adunat de Crăciun 80 de lei de la fiecare. Comitetul de părinţi a hotărât să punem banii într-un plic, ca să îşi ia doamna ce vrea“, mărturiseşte o mămică. „ Nu vreau să îmi dau numele, mi-e teamă să nu se răzbune pe copil. Dacă află că nu vrei să dai banii, iau copilul în vizor şi primeşte numai note proaste“, mai spune femeia.
Pentru prima zi de şcoală, Crăciun, Paşte sau chiar ziua de naştere a profesorilor, părinţii trebuie de fiecare dată să dea câte 20-30 de lei. „Suntem 32 de copii în clasă şi fiecare am dat de Crăciun câte 20 de lei. Dacă bine reţin s-a luat un set frumos de bijuterii şi un buchet mare de flori, doar pentru învăţătoare. Vom da bani şi de Paşti, şi de ziua doamnei, şi tot aşa. Noi am scăpat oricum ieftin, am o prietenă bună care a trebuit să dea 50 de lei. Acolo s-a adunat şi pentru învăţătoare, şi pentru directoare“, spune Simona, mama unui elev în clasa 0.
Ads by Video PlayerAd Options
La un liceul din centrul oraşului Cluj-Napoca, pentru un elev în clasa a IV-a părinţii au plătit la ultima serbare din an, dinaintea Crăciunului, 30 de lei. „Aici au intrat, de exemplu, dulciuri pentru copii, sala de serbare, iar restul pentru cadoul învăţătoarei”, a explicat mama unui elev. Ea a adăugat că banii sunt adunaţi de părinţi, iar sumele sunt stabilite în funcţie de fiecare sărbătoare: Crăciun, Paşte, 8 Martie, 1 Martie, ziua învăţătoarei.
La o grădiniţă din Turnu Severin, din cei 50 de lei adunaţi de persoană, educatoarele au primit bijuterii din aur de Crăciun. Şi în şcolile generale s-au strâns bani pentru darurile de Sărbători, sumele variind de la o unitate şcolară la alta (30-90 de lei). În privinţa cadourilor cumpărate, acestea sunt din cele mai diverse: vase Delimano, servicii de cristal, bijuterii din aur. Părinţii se pregătesc acum pentru 1 şi 8 Martie. Interesant este că la Drobeta-Turnu Severin se fac cadouri de 8 Martie şi domnilor învăţători, pentru a „nu se face diferenţe”.
Profesorii din şcolile băcăuane primesc „atenţii” în valoare de 25-35 de lei de Crăciun sau de 8 Martie, dar nu sunt întotdeauna mulţumiţi. Un părinte din Bacău povesteşte că uneori se alegeau nişte daruri care nu erau pe placul învăţătoarei. „Într-un an, un părinte a cumpărat un serviciu de cafea care nu i-a plăcut. Ne-am hotărât, la insistenţele preşedintelui Consiliului Elevilor, să strângem bani, pe care să îi transformăm într-un voucher de cumpărături de la un magazin de parfumuri scumpe. Doamna a fost foarte mulţumită”, a precizat părintele.
Ads by Video PlayerAd Options
La şcolile de fiţe din Constanţa, profesorii primesc în dar blănuri, diamante, excursii exotice şi parfumuri exclusiviste. Dacă profesorii nu cer, părinţii se întrec în a propune cadouri. Cu cât mai înalt este standardul material al familiei, cu atât mai scump va fi şi cadoul pentru învăţătoare. „Pe vremea mea, la şcolile de fiţe se vorbea despre haină de blană sau căciulă şi guler din blană. Acum, când sunt eu părinte, se discută despre brăţări cu diamante, excursii exotice şi parfumuri de 1.200 lei (...) fiecare părinte vrea să arate cât poate”, spune Raluca, mamă a doi copii care învaţă în ciclul primar.
Părinţii se organizează şi cumpără cadouri pentru dascăli la fiecare serbare sau sfârşit de an şcolar. În grădiniţe, se strâng în medie între 70 şi 200 de lei pe an. La şcoli, sumele sunt între 100 şi 200 de lei. Pe lângă banii pentru cadouri se mai strâng bani şi pentru fondul clasei, între 50 şi 80 de lei pe an la grădiniţie şi între 50 şi 100 de lei în şcoli, spun părinţii, care acceptă situaţia pentru că se simt datori să acopere lipsurile pentru care primăria nu alocă fonduri.
Sumele colectate de comitetul de părinţi diferă în funcţie de şcoală. „La o şcoală renumită, părinţii au strâns bani şi la sfârşitul anului şcolar au mers cu învăţătoarea la un centru comercial şi i-au cumpărat o plasmă, pentru că aşa dorea. La copilul meu în clasă sunt două mămici care ne transmit că trebuie să dăm câte 10, 15 lei de Paşti, la Crăciun, la Sfânta Maria pentru cadou. Învăţătoarea chiar ne-a rugat să nu mai facem astfel de gesturi, dar totul pleacă de la acele mămici”, a spus Aura, mama unei eleve din Focşani.
Părinţii din Timişoara se plâng că dau bani pentru a satis face poftele dascălilor. „De Crăciun se strângeau cadouri de 300-400 de lei pentru învăţătoare. Se cumpăra ceva scump, colier, cercei, brăţară, parfumuri scumpe. Dacă nu dai, rişti să ai probleme cu copilul. De 8 Martie, încă 100 de lei pentru alt cadou. Am avut o experienţă urâtă de Paşte. S-a ajuns să se dea 600 de lei pentru a-i cumpăra un costum de piele. Am zis că e prea mult şi am refuzat să dau. În clasele V-VIII se întâmplă la fel, de această dată beneficiar este dirigintele de clasă. Dar marea cheltuială este în clasele I-IV”, a spus o timişoreancă.
În şcolile din Târgu-Jiu, cadourile diferă în funcţie de amplasarea şi de cât de bine este cotată unitatea de învăţământ. „Cadourile se făceau prin intermediul unui părinte care se afla în relaţii mai apropiate cu învăţătoare. Într-un an am contribuit cu bani pentru a cumpăra un laptop, pentru că ar fi util pentru cursuri, dar apoi învăţătoarea l-a luat acasă. În ultimul an, i-am făcut cadou o haină de blană. Mi s-au părut exagerate aceste pretenţii, dar nu am avut ce face. Nu am putut să fac notă discordantă“, spune mama unui elev din şcoala primară.
Deşi niciun dascăl nu cere, toţi părinţii ştiu că trebuie să dea, mai ales că se oferă şi o felicitare pe care se trec toţi cei care au cotizat. Sumele pleacă de la 5-10 lei, dar se dublează în funcţie de statutul şcolii. Mădălina S, de 32 de ani, mămica unul copil de clasa a III-a, povesteşte cum se practică cheta în şcoli. „La noi în clasă am pus câte 20 sau 30 de lei. Ultima dată de 8 martie am strâns 700 de lei”, povesteşte ea.
Indiferent de sărbătoare, Crăciun, Paşte sau 1 Martie, educatorii, învăţătorii sau profesorii primesc cadouri. Diferenţa între mediul rural şi cel urban este mare, la fel şi între unităţile de stat şi cele private. La grădiniţe, sumele care se strâng variază între 20 şi 100 de lei de copil. În învăţământul gimnazial (exclusiv de stat), sumele variază între 10 şi 50 de lei de copil, indiferent de sărbătoare. Iar la liceu, în câteva instituţii se strâng bani la comun şi se fac cadouri în numele clasei.
Şi în unităţile de învăţământ din municipiul Slatina „se percep” bani de la părinţii copiilor de către dascăli, direct sau indirect, sub formă de casouri la zilele de 1 şi 8 Martie, Crăciun sau pentru „tradiţionalul” fond al clasei. Într-o şcoală de top din Slatina, Crăciunul trecut fiecare părinte a dat cam 30 de lei pentru cadoul învăţătoarelor, iar la clasa 0 s-au cerut 200 de lei pentru fondul clasei. Mai mult, sunt părinţi nevoiţi să le cumpere uniforme copiilor de la firma stabilită de învăţătoare, beneficiara unui comision de 10% din valoarea comenzilor.
În municipiul reşedinţă de judeţ, cele mai mari sume se dau în şcolile de top, cu elevi care provin din familii înstărite. Dacă în şcolile din centru, cadourile pot depăşi valoarea de 500 de lei, pentru ziua de naştere a dascălului, în cele de la periferie a rămas încă moda pachetelor cu cafea şi bomboane, de cel mult 200 de lei, însoţite de buchete de flori. Părinţii spun că martie este luna cea mai productivă pentru doamnele învăţătoare: broşă de aur de 1 Martie şi aspirator de Ziua Femeii. De Paşte, printre cadouri se strecoară şi produse specifice, precum cozonacii sau mieii, pentru care părinţii au pus câte 20 de lei.
Ştiri pe aceeaşi temă:
STUDIU Cât de respectaţi sunt profesorii în lume
Pricopie: Biblioteca Pedagogică nu se desfiinţează, nu vor fi concedieri şi se vor da salariile
În şcolile din Vaslui, „atenţiile“ pentru dascăli vin sub formă de „sponsorizări“
Se încarcă comentariile...
