Fără îndoială, subiectul major de discuţii, cotidian, este de circa două săptămâni încoace coronavirusul ucigaş, care se extinde cu repeziciune în toată lumea. România este şi ea luată de valul isteriei noii molime care, evident nu avea cum să o ocolească şi a fost doar o chestiune de timp pentru ca primul caz de îmbolnăvire să fie depistat pozitiv, caz în care, conform specialiştilor epidemiologi, vor fi urmate firesc de alte îmbolnăviri. Necunoscutele acestui coronavirus, frica, lipsa de pregătire şi organizare, bâlbâiala, neprofesionalismul autorităţilor române, completate din plin de circulaţia informaţiilor false, au creat o stare de isterie vecină cu prostia în rândul multora dintre concetăţenii noştri.

Acasă, pe stradă, la serviciu, la şcoală, la piaţă, în magazine, în frizerii, în instituţii, practic peste tot, subiectele legate de coronavirus sunt abordate non stop, de la cei mai mici, la cei mai mari, de la stări de panică şi îngrijorare, la glume macabre! Rapid, prea rapid, românii află informaţii noi, dar încep să se şi obişnuiască cu cea mai recentă molimă modernă, nemaivăzută şi nemaiîntâlnită, dar despre care unii aşa zis specialişti afirmă că nu este mai periculoasă decât o gripă de-a noastră, de sezon! Aşa o fi sau nu vom vedea, cert este însă că unii dintre cei mai panicaţi şi prevăzători români şi-au luat primele măsuri urgente, care nu ţin însă de prevenţia medicală, ci de asigurarea crăpelniţei pe timp de coronavirus. Dacă e să crape, măcar să crape cu burta plină!

Pe partea instituţională, autorităţile, la grămadă şi separat, anunţă măsuri după măsuri, anunţă că fac pregătiri şi sunt pregătite să înfrunte periculosul corona virus, fac apeluri la calm, dau asigurări că au situaţia sub control şi acţionează pompieristic în stilul caracteristic al conducătorilor noştri! Şi e doar începutul! La atâtea asigurări, la atâtea preocupări, la atâtea personaje al căror profesionalism este pus la îndoială, este firesc ca unii concetăţeni să facă trimitere la cazul Colectiv, când autorităţile aveau de toate, dădeau asigurări, pentru ca ulterior să moară oameni nevinovaţi din cauza incompetenţei şi prostiei iresponsabililor la butoane!

Pe acest fond de alerte medicale şi isterie manifestate în special în ultima săptămână, România se mai confruntă şi cu criza politică de guvernare a ţării, dar asta pare să fie deja o boală cronică de vreo 30 de ani încoace. Este tot ce ne lipsea în această perioadă de apariţie şi răspândire rapidă şi necontrolată a noului coronavirus. Istoria ne arată că în timp de crize, războaie, molime, cataclisme generate de om sau naturale, ţările afectate au nevoie de oameni, de conducători pe măsură, excepţionali, curajoşi, inteligenţi, care să iasă la rampă, să ia rapid măsurile ce se impun, asumându-şi riscurile eşecurilor, şi să-şi salveze ţara, poporul. Dar, avem noi aşa ceva la conducere, avem oameni, politicieni, conducători curajoşi, inteligenţi, valoroşi care să-şi asume responsabilităţi uriaşe, să rişte, să iasă din rând şi să scoată ţara la liman? Sau avem doar politicieni, conducători, aleşi care au doar interese, fără curaj, fără valoare, care nu fac nimic bun, care doar iau la cunoştinţe situaţii de urgenţă, excepţionale şi doar mimează îngrijorarea, preocuparea fără să ia taurul de coarne? Conducători care nu riscă nimic şi au ca obiectiv doar rămânerea cu orice preţ la butoane?

În situaţiile de azi, cu toate crizele şi molimele care vin peste noi, ar trebui să iasă la rampă oamenii, conducătorii cu adevărat valoroşi, responsabili, curajoşi, care să nu fie politizaţi şi corupţi până la Dumnezeu! România are nevoie ca de aer de astfel de oameni, dar oare vor ieşi ei curând în faţă, vor fi lăsaţi să ajungă în locurile şi funcţiile pe care le merită, ca să poată face ceva pentru ţară? Sigur există oameni de mare valoare în toate domeniile de activitate, anonimi, neimplicaţi sau marginalizaţi acum, în ţară sau prin diverse locuri în lume, care ar putea fi mult mai eficienţi şi profesionişti decât cei aflaţi în prezent la butoane. De ei are nevoie România în timp de criză! De oameni valoroşi care să spună lucrurilor pe nume, să ia măsuri şi să rezolve rapid lucrurile!

Pe de altă parte, pe valul lipsei de credibilitate, de incompetenţă, de politizare, de isterie, românii şi-au pierdut în mare măsură respectul faţă de instituţiile vitale ale statului, încrederea în conducătorii aleşi sau nealeşi, că mai vor şi pot face ceva bun pentru ţară. Tocmai de aceea, la vremuri de criză excepţionale avem nevoie de oameni de valoare, excepţionali! Altfel, ne afundăm tot mai mult cu aceeaşi aleşi de maidan, aceeaşi bănicioi şi arafaţi, aceeaşi orbani, aceeaşi ciolaci şi firea, aceeaşi dorneni, aceeaşi tăriceni...aceeaşi, aceeaşi, aceeaşi! Conducători infectaţi pentru care nu există tratamente, doar extincţie din funcţii şi scoateri din scenele puterii. România are nevoie de conducători de valoare, alţii decât aceeaşi! Profesionişti şi integri! Vrem sânge proaspăt şi curat! Se poate?