Marţea albă. Poporul le-a băgat aleşilor frica în oase
0
Propunerea legislativă privind amnistia şi graţierea a fost respinsă definitiv, ieri, de aleşii din Camera Deputaţilor, după ce a zăcut un an în Comisia Juridică din Camera Deputaţilor, for condus de un apropiat al liderilor PSD, deputatul conservator Bogdan Ciucă. Legea a fost respinsă cu 293 de voturi „pentru“, un vot „împotrivă“ şi o abţinere.
Deşi ar fi trebuit ca proiectul să intre ieri doar în dezbatere, iar votul final să fie amânat pentru astăzi, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, le-a cerut aleşilor să trântească proiectul „ca să nu mai fie nicio problemă“.
De fapt, Zgonea i-a făcut un serviciu şefului său de partid, Victor Ponta, care luni a anunţat că a doua zi Legea amnistiei va fi respinsă, deşi procedura Camerei Deputaţilor spune că în prima zi lucrătoare se dezbat proiectele, apoi se votează.
Zgonea s-a lăudat că el i-a mobilizat de aleşii PSD. „Am reuşit să-mi conving colegii că nu mai putem amâna nicio zi respingerea controversatei legi privind amnistia şi graţierea.
Aş vrea ca Parlamentul să arate aşa în fiecare zi, cu politicieni responsabili, care răspund voinţei cetăţenilor! Normalitatea politică înseamnă consens pe temele importante pentru români. Oriunde în Europa, o astfel de atitudine înseamnă maturitate politică şi un mandat public meritat”, a scris Zgonea pe Facebook, uitând că, anul trecut, a fost vârf de lance în operaţiunile Parlamentului din „marţea neagră“.
Declaraţiile pompoase ale preşedintelui Camerei nu i-au convins pe aleşii Opoziţiei. Liderul grupului parlamentar PNL, George Scutaru, i-a acuzat pe social-democraţi că au vrut, de fapt, să-i scape pe corupţi din puşcării, şi le-a reproşat că a fost nevoie să piardă alegerile prezidenţiale pentru a-l aduce pe ordinea de zi.
„Aţi dosit nouă luni în Comisia juridică acest proiect de lege şi a trebuit să pierdeţi alegerile prezidenţiale pentru a-l aduce pe ordinea de zi. A trebuit ca votul a peste şase milioane de oameni împotriva lui Victor Ponta să vă trezească şi să fiţi de acord ca această lege să fie respinsă“, a spus Scutaru, care a subliniat că a cerut de 17 ori, în Comisia juridică, respingerea proiectului.
Aleşii PSD nu au negat acuzaţiile aduse de Scutaru, în schimb i-au acuzat pe liberali că au exploatat electoral acest subiect.
„Nu trebuia folosit nici de dumneavoastră, nici de noi, acest lucru ca instrument electoral“, a spus liderul deputaţilor PSD, Marian Neacşu, cel care, în „marţea neagră“, a suplimentat ordinea de zi a şedinţei de plen, introducând proiectul de lege privind amnistia si graţierea, dar şi modificările la Codul Penal.
Iohannis a cerut, Ponta l-a ascultat
Preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, i-a cerut săptămâna trecută liderului PSD Victor Ponta să organizeze o şedinţă de plen tocmai pentru a pica acest proiect înainte de alegeri. Ponta a refuzat, însă, pe motiv că Iohannis nu este parlamentar, aşadar nu poate convoca plenul.
„Reiau invitaţia, haideţi să convocăm Parlamentul, să punem legea pe tapet, o picăm“, l-a îndemnat preşedintele PNL pe Victor Ponta. Liderul PSD a răspuns scurt: „Nu puteţi, pentru că nu sunteţi parlamentar“. Ulterior, Ponta a anunţat că plenul va lua din nou în discuţie proiectul legii amnistiei şi graţierii, dar după alegerile prezidenţiale.
Imediat după ce a aflat că este victorios în alegerile prezidenţiale, Iohannis i-a cerut din nou liderului PSD să introducă propunerea legislativă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, pentru a fi picată, iar Ponta s-a conformat.
Ce prevedea propunerea
Propunerea legislativă privind amnistia şi graţierea unor infracţiuni a fost introdusă pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei de plen, la 10 decembrie 2013, într-o zi de marţi, de liderul deputaţilor PSD, Marian Neacşu.
În forma sa originală, propunerea legislativă înaintată de către deputatul PSD Mădălin Voicu şi deputatul Nicolae Păun, din grupul minorităţilor, prevedea amnistierea infracţiunilor pentru care se prevede o pedeapsă de cel mult patru ani de închisoare. De asemenea, prevedea graţierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la şase ani. Cei doi au susţinut adoptarea propunerii, pe motiv că penitenciarele sunt supraaglomerate.
Propunerea celor doi deputaţi a fost, însă, amendată într-o şedinţă secretă, în noapte, de către aleşii din Comisia Juridică. Un raport de adoptare a propunerii, semnat de alesul PSD Ciprian Nica, vicepreşedintele forului, a inclus amendamente cu dedicaţie. Astfel, în noaptea de 9 spre 10 decembrie 2013, deputaţii jurişti au modificat chiar primul articol şi au stabilit amnistierea infracţiunilor pentru care s-a prevăzut o pedeapsă nu de patru ani, cum au vrut iniţiatorii, ci de şapte ani.
De la aplicarea legii erau exceptate 28 de infracţiuni, printre care se numără înşelăciunea, ultrajul, omorul, vătămarea, incestul, perversiunea sexuală sau proxenetismul. Infracţiunile de corupţie, în schimb, nu au fost menţionate pe lista excepţiilor, ceea ce înseamnă că adoptarea legii ar fi permis eliberarea corupţilor care au primit sentinţe de până la şase ani de închisoare.
Cum s-a ajuns la „marţea neagră“
Iniţiatorii proiectului, deputatul PSD Mădălin Voicu şi deputatul Nicolae Păun din grupul minorităţilor, au încercat trecerea unei propuneri similare încă din 2012 şi chiar de atunci au fost criticaţi pentru iniţiativă.
Întrebat de ce corupţia a fost „omisă“ de pe lista excepţiilor la graţiere, Păun a răspuns că a fost o greşeală. „Greşeala“, însă, a persistat şi în cazul celei de-a doua variante a proiectului, iar atunci Păun a aruncat responsabilitatea în curtea deputaţilor jurişti, care ar fi urmat să amendeze proiectul. Iniţiativa celor doi deputaţi a intrat în Parlament în martie 2013, în procedură de urgenţă, dovadă că se dorea adoptarea rapidă a legii.
Propunerea a fost, însă, respinsă de Senat în mai 2013. Abia în decembrie 2013, în noaptea în care proiectul a fost amendat pe furiş, deputaţii l-au scos din nou de la naftalină, într-o şedinţă a Comisiei juridice la care s-au aprobat modificările aduse proiectului privind amnistia, dar şi modificările Codului Penal.
În „marţea neagră“, zi în care preşedintele PSD, Victor Ponta, era plecat în Africa de Sud pentru a participa la funeraliile lui Nelson Mandela, copreşedintele USL, Crin Antonescu, a anunţat că formaţiunea sa se opune amnistiei, iar PDL a susţinut acelaşi lucru. A urmat o şedinţă în biroul lui Valeriu Zgonea, la care au participat liderii grupurilor parlamentare, dar şi Liviu Dragnea, Viorel Hrebenciuc şi Relu Fenechiu, ultimii doi aflaţi acum în puşcărie pentru fapte de corupţie.
Ulterior, Zgonea a anunţat retragerea proiectului de pe ordinea de zi, deşi a fost votat pe articole. La o săptămână distanţă, Zgonea a trimis proiectul către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor care a fost, aparent, somată să elaboreze un nou raport, după cel care a inclus amendamentele scandaloase. Termenul de elaborare a raportului a fost stabilit pentru 1 februarie 2014, dar deputaţii jurişti au amânat nouă luni acest raport. Până ieri, când l-au respins în câteva minute.
Cine ar fi beneficiat de legea amnistiei şi graţierii
Dacă legea amnistiei şi graţierii ar fi intrat în vigoare, mulţi politicieni condamnaţi pentru fapte de corupţie ar fi putut fi eliberaţi din închisoare sau absolviţi de fapte.
Prin amnistie, autorul unor fapte penale este absolvit atât de executarea pedepsei la care a fost condamnat, cât şi de consecinţele sentinţei, care pot continua chiar şi după executarea pedepsei.
Graţierea suspendă doar executarea pedepsei, dar nu absolvă şi răspunderea penală. Asta înseamnă că un condamnat poate fi scutit de executarea pedepsei, parţial sau total, însă acesta nu scapă de consecinţele penale care se alătură condamnării.
Dedicaţii pentru Năstase şi Voiculescu
Unul dintre cei care ar fi beneficiat în mod cert de amnistie, dacă legea ar fi intrat în vigoare, este Adrian Năstase. Legea l-ar fi absolvit complet de vinovăţie în ambele dosare: „Trofeul Calităţii” şi „Zambaccian”. Condamnat la patru ani de închisoare, prin contopirea pedepselor din cele două dosare, Adrian Năstase a fost eliberat condiţionat, în august 2014, după ce a ispăşit doar şapte luni şi jumătate din pedeapsă.
Cu toate că Năstase este deja în libertate, amnistia i-ar fi anulat pedeapsa complementară (interzicerea unor drepturi, precum cel de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat etc.). Odată amnistiat, cazierul lui Adrian Năstase ar fi devenit imaculat, ceea ce i-ar fi permis să intre iar în politică şi să ocupe funcţii de demnitate publică.
Un alt mare beneficiar al legii amnistiei şi graţierii ar fi fost şi Dan Voiculescu. Acesta a fost condamnat la zece ani de închisoare, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, în baza aceluiaşi articol de lege ca şi Năstase în „Trofeul Calităţii”: folosirea influenţei de lider de partid pentru obţinerea de foloase necuvenite. Deşi pedeapsa sa nu se încadrează în limita a şapte ani pentru a putea fi graţiată, Voiculescu ar fi beneficiat de înjumătăţirea pedepsei, datorită vârstei sale de peste 60 de ani.
În al doilea dosar în care fondatorul Antenelor a fost acuzat de şantaj, el ar fi beneficiat de amnistie, întrucât şantajul este pedepsit cu maximum cinci ani de închisoare – deci sub limita de şapte ani.
Clemenţă şi pentru Cătălin Voicu
Fostul senator PSD Cătălin Voicu, care este încarcerat la Penitenciarul Rahova, unde ispăşeşte condamnarea de şapte ani pentru trafic de influenţă, ar fi beneficiat de graţierea pedepsei. Voicu ar fi reuşit să scape de încă un dosar de trafic de influenţă instrumentat de DNA. Procurorii îl acuză că, în perioada 2004-2005, ar fi intervenit pe lângă conducerea Electrica pentru ca o anumită companie să fie favorizată. Prejudiciul constatat de procurori este de 1,6 milioane de euro. Amnistia ar fi şters pur şi simplu aceste fapte din cazierul fostului senator PSD.
Dosarul „Microsoft“
Cei nouă miniştri din Guvernul Năstase şi Guvernele Boc 1, 2 şi 3, suspectaţi de corupţie în dosarul „Microsoft“, ar fi beneficiat din plin de legea amnistiei şi graţierii. Dacă legea ar fi intrat în vigoare, acuzaţiile de corupţie aduse de DNA ar fi rămas fără subiect. Astfel, printre beneficiarii direcţi s-ar fi numărat senatorii PSD Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei, şi Şerban Mihăilescu, fost ministru coordonator al SGG, acuzaţi de abuz în serviciu, trafic de influenţă şi luare de mită.
Lista clemenţei ar fi fost completată de eurodeputaţii Dan Nica şi Adriana Ţicău şi foştii miniştri Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu şi Mihai Tănăsescu.
Greii PSD, albiţi de dosare
Vicepremierul Liviu Dragnea, primarul Constanţei Radu Mazăre, şeful suspendat al judeţului Constanţa, Nicuşor Constantinescu, dar şi fostul ministru delegat pentru proiecte de infrastructură Dan Şova s-ar fi ales cu dosarele de corupţie albite.
Prin legea amnistiei şi graţierii, Liviu Dragnea ar fi scăpat de dosarul referendumului, în care este judecat pentru fraudarea votului la referendumul din 29 iulie 2012 de demitere a preşedintelui Traian Băsescu.
Nicuşor Constantinescu, trimis în judecată în trei dosare de corupţie, ar fi fost un potenţial beneficiar al legii amnistiei. Printre acuzaţiile care i-au fost aduse se numără abuzul în serviciu şi luarea de mită, fapte care îl făceau „eligibil “ pentru amnistie.
Radu Mazăre, judecat şi el într-un dosar de corupţie, care vizează retrocedarea ilegală a unor terenuri la Constanţa şi Mamaia, ar fi avut interesul ca legea amnistiei să intre în vigoare.
Dan Şova, acuzat că a spoliat complexurile energetice Rovinari şi Turceni, este un alt greu PSD care avea tot interesul ca legea amnistiei să treacă.
Cadou şi pentru Gigi Becali
De o dedicaţie specială s-ar fi bucurat şi Gigi Becali. Condamnat la 3 ani şi 6 luni în dosarul “Valiza” şi în cel privind schimbul de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale, Becali şi-a epuizat deja toate căile legale de atac, iar avocaţii săi fac eforturi disperate să-l elibereze din închisoare. Infracţiunea din primul dosar în care a fost condamnat, „lipsirea de libertate în mod ilegal”, fusese scoasă de către deputaţi de pe lista infracţiunilor exceptate de la graţiere, deci Becali ar fi beneficiat de clemenţă. Cealaltă infracţiune comisă de Becali în dosarul schimbului de terenuri - dare de mită, chiar dacă era exceptată de la amnistiere, nu figura pe lista excepţiilor de la graţiere. Astfel că, dacă legea ar fi ajuns în vigoare, Gigi Becali ar fi fost eliberat prin graţiere pentru ambele capete de acuzare.
Cum a complotat Şova şi Hrebenciuc pentru trecerea legii amnistiei
Dan Şova, unul dintre potenţialii beneficiari ai amnistiei, a fost acuzat de DNA că a complotat cu Viorel Hrebenciuc pentru adoptarea proiectului de lege privind amnistierea şi graţierea. Mai mult, cei doi ar fi vrut să intervină la ministrul Justiţiei, pentru abrogarea unui articol de lege vizând exonerarea de răspundere a şefilor de partide pentru o serie de fapte penale. Hrebenciuc apare în stenograme promiţându-i lui Şova sprijin pentru şefia PSD în detrimentul lui Valeriu Zgonea şi Liviu Dragnea, în timp ce Şova vorbeşte despre legea care să aprobe amnistia şi graţierea.
Viorel Hrebenciuc: ...Acum îţi spun cinstit, cu toată chestiunea, va trebui să facem într-un fel cu amnistia. Uite şi tu, mă că...
Dan Şova: Amnistie şi graţiere obligatoriu!
Viorel Hrebenciuc: Pe cuvânt îţi spun, Dane, şi tu să le spui la partid asta.
Dan Şova: Şi ştiţi ce trebuie făcut, domnul preşedinte – trebuie să, nu o să putem să abrogăm abuzul în serviciu, dar... (...)
Viorel Hrebenciuc: Sigur, e corect aşa. Şi cum am vorbit cu tine la faza cu preşedintele şi modernizezi puţin – adică să mai fie şi activitate la partid. Clar că te impui. Orice aprobă partidul. Ai forţă imensă, Dane, ascultă ce spun! Nu sunt nebun. (...)
Dan Şova: În legătură cu epoca post-Victor, toată lumea cu care am vorbit, toată lumea merge cu mine. Nu îl vor pe Liviu în primul rând.
Viorel Hrebenciuc: Asta este problema.
Dan Şova: Este negativ.
Viorel Hrebenciuc: Boss, pentru mine, cum să-ţi spun ţie, să nu fie Liviu! în rest, nu am o problemă, practic şi normal că mă focusez pe tine, ştii. Este şi Vali Zgonea...
Citeşte şi:
De ce ţine cu corupţii legea amnistiei şi graţierii
Legea care ar trebui să golească puşcăriile şi să spele cazierul corupţilor, aflată acum în dezbatere publică, ridică mari suspiciuni legate de adevăraţii beneficiari ai prevederilor acesteia. "Adevărul" propune o temă de vacanţă Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, care are de îndreptat mai multe dedicaţii pentru politicienii corupţi şi oameni de afaceri care au sponsorizat campanii electorale.
Preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, a făcut un apel la Parlament să pună pe ordinea de zi legea amnistiei pentru a fi respinsă definitiv.
Deputaţii au luat act, luni, de demisia lui Viorel Hrebenciuc din Parlament şi de vacantarea postului de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor ocupat de social-democrat. PSD l-a înlocuit pe Hrebenciuc cu un alt parlamentar cu probleme, însă, chiar cel care, în „marţea neagră“, a suplimentat ordinea de zi a şedinţei de plen şi a introdus modificările la Codul Penal, dar şi proiectul privind amnistia şi graţierea.
Se încarcă comentariile...
