Marian Vanghelie, audiat la DNA: Ponta şi Dragnea şi-au bătut joc de diaspora
0
Marian Vanghelie, primarul Sectorului 5, a fost audiat vineri de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în dosarul privind modul în care au fost organizate alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014 în diaspora. La ieşirea din sediul instituţiei, a declarat că responsabili pentru problemele votului din diaspora sunt Victor Ponta şi Liviu Dragnea, care „şi-au bătut joc de români”, iar justiţia va stabili responsabilii.
La ieşirea din sediul instituţie, Marian Vanghelie a precizat că a dat o declaraţie de martor în faţa anchetatorilor, în dosarul privind problemele la votul din diaspora, la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014.
„Am spus ceea ce cred şi nu m-am delimitat nicio secundă de la ceea ce am spus şi public. Nu am făcut nimic altceva decât să explic declaraţia mea publică, cu argumente bazate pe logică. Nu am hârtii sau alte documente pe care să le aduc procurorilor, pentru că eu nu lucrez în MAE sau la vreo altă instituţie", a spus Marian Vanghelie.
Întrebat cine crede că este responsabil de problemele de la votul din diaspora, edilul a răspuns: „Cred că sunt împreună Victor Ponta cu Liviu Dragnea”.
Primarul Sectorului 5 a adăugat că, în opinia lui, „cei ce au condus campania sunt cei responsabili”.
„Şi-au bătut joc băieţii ăştia, iar justiţia acum trebuie să lămurească cine este responsabil", a mai spus Vanghelie.
Marian Vanghelie a precizat că nu are o „bătălie personală” cu Victor Ponta şi că, „în contextul actual, de un penibil foarte mare, trebuie să spunem adevărul".
Edilul Sectorului 5 a mai arătat că a participat la foarte multe discuţii la nivelul PSD şi că, în opinia sa, a fost exclus din partid pentru că îl tot alegea lumea.
„De aceea nu au pus un director de campanie, pentru că nu găseau aşa ca mine”, a mai spus Vanghelie.
Marian Vanghelie a precizat că, din primăvară, vrea să facă un tur al ţărilor în care se află mulţi români, precum Spania şi Italia, unde să le explice celor interesaţi ce s-a întâmplat în realitate referitor la votul din diaspora.
Marian Vanghelie a fost chemat la audieri după ce la sfârşitul anului trecut a declarat că mai mulţi lideri ai PSD au decis să nu mărească numărul de secţii de votare din străinătate, pentru a-i împiedica pe românii de acolo să-şi exercite dreptul de vot.
La scurt timp, primarul Sectorului 5 a fost exclus din PSD.
Vanghelie: „Liviu Dragnea, s-a opus să se deschidă noi secţii de vot”
Concret, la finalul anului 2014, Marian Vanghelie spus că refuzul Guvernului de a deschide noi secţii de vot în diaspora a constituit „un plan bine creionat la partid”.
„Directorul de campanie, Liviu Dragnea, s-a opus să se deschidă noi secţii de vot în străinătate. Trebuia să mai facă câteva sute de secţii şi nu mai ieşea lumea pe stradă“, a spus Marian Vanghelie la Adevărul Live.
Şi Mircea Geoană a vorbit despre situaţia votului din diaspora, după ce a fost exclus din PSD.
„Sunt absolut convins, şi există informaţii suficiente cu privire la faptul că organizarea votului în diaspora a reprezentat un act deliberat de împiedicare a exercitării dreptului constituţional la vot, pentru românii din străinătate“, a spus şi Geoană.
Alba-neagra cu dreptul de vot al românilor
De altfel, fostul ministru de Externe, Mircea Geoană, a vorbit despre modul în care Guvernul a jonglat cu secţiile de vot din străinătate, în defavoarea românilor.
„Domnul Corlăţean şi domnul Ponta au făcut următoarea şmecherie: au păstrat numărul global de secţii de vot din străinătate, dar le-au modificat, dând mai puţine secţii în marile comunităţi româneşti şi dând mai multe acolo unde sunt mai puţini oameni. Aceste informaţii au venit în avalanşă, după 16 noiembrie şi sunt absolut convins că acest plan a fost un act deliberat“, a afirmat Geoană.
Dosar preluat de DNA de la Parchetul General
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au primit, pe 4 decembrie, de la Parchetului General, dosarul privind modul în care a fost organizat şi s-a desfăşurat votul în Diaspora, pentru a continua ancheta. Parchetul începuse deja urmărirea penală „in rem” în acest caz pentru abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale
Parchetului General a constatat, pe 4 decembrie, că „faptele cu privire la care s-a început urmărirea penală sunt susceptibile de a fi încadrate şi în dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, norme care atrag competenţa de investigare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică a dispus declinarea cauzei în favoarea acestei structuri”, se arăta într-un comunicat al Ministerului Public.
„La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei, în cursul lunii noiembrie s-a înregistrat un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modalitatea de organizare şi desfăşurare a votului în Diaspora. Procurorii anticorupţie, constatând că la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află înregistrat un dosar penal cu acelaşi obiect, la data de 02 decembrie 2014 au solicitat acestei instituţii cauza respectivă, în vederea reunirii celor două cauze penale”, explicau în această dimineaţă procurorii DNA.
Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a anunţat, pe 19 noiembrie, că după turul întâi al alegerilor prezidenţiale a fost deschis un dosar în care s-a început urmărirea penală „in rem” (asupra faptei şi nu faţă de anumite persoane – n.r.) pentru a se stabili din vina cui nu au putut vota pe 2 şi 16 noiembrie toţi românii din diaspora care au vrut să-şi exercite acest drept. Niţu a precizat că dosarul este instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ).
„Pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul PÎCCJ se efectuează cercetări în cauza constituită ca urmare a conexării unui număr de şase dosare penale ce vizează plângeri privind modul de desfăşurare a votului din diaspora, faptele sesizate fiind prevăzute de dispoziţiile art. 297 Cod penal (abuzul în serviciu), art. 298 Cod penal (neglijenţă în serviciu), art. 385 Cod penal (împiedicarea exercitării drepturilor electorale)”, arătau procurorii într-un comunicat de presă.
Responsabili de dezastrul votului
La rândul ei, preşedintele Curţii Supreme, Livia Stanciu, a afirmat că ancheta pentru scrutinul din diaspora se impune, întrucât exista baza legală pentru înfiinţarea de noi secţii de votare. În plus, susţine Stanciu, „strict pe lege“, Guvernul putea interveni prin emiterea unor ordonanţe care să faciliteze votul din diaspora. „Strict pe lege, sigur că se putea da o ordonanţă de urgenţă“, a spus Stanciu.
Responsabili pentru organizarea dezastruoasă a alegerilor din diaspora, când mii de români au stat ore în şir la cozi fără să fie lăsaţi să voteze, sunt cei doi miniştri care s-au succedat la conducerea Ministerului Afacerilor Externe între cele două tururi de scrutin, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, dar şi premierul Victor Ponta, au susţinut imediat după alegeri politicienii şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Cei doi miniştri nu au luat măsuri ca toţi alegătorii prezentaţi la urne în străinătate să poată vota, iar primul ministru a refuzat să iniţieze o hotărâre de Guvern, prin care să fie prelungit programul secţiilor de votare din străinătate, în condiţiile în care se ştia că numărul acestora este total insuficient, au argumentat sursele citate.
Scandalul votului din Diaspora
La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record. În mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.
demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului doi, ca românii din Diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.
După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din Diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.
La două zile după turul al doilea al alegerilor prezidenţiale 2014, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din Diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca „om de onoare“, „într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile“.
Teodor Meleşcanu a declarat că singurul lucru pe care nu a reuşit să îl realizeze a fost suplimentarea numărului secţiilor de votare, întrucât, deşi a solicitat Biroului Electoral Central (BEC) acest lucru, Biroul „nu a putut oferi clarificările necesare privind existenţa unei soluţii legale, în acest sens“.
Potrivit acestuia, exista, în cazul modificării numărului secţiilor de votare între cele două tururi de scrutin, riscul contestării alegerilor.
Meleşcanu a mai spus că soluţia prelungirii programului de vot nu a putut fi pusă în aplicare, întrucât contravine prevederilor legale în vigoare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a atras atenţia asupra acestui lucru, într-o adresă, prin care se preciza că închiderea tuturor secţiilor se va face la ora 21:00.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Autoritatea Electorală Permanentă a transmis, luni, Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) mai multe documente solicitate de anchetatori în dosarul organizării alegerilor în secţiile de votare din străinătate.
Ancheta DNA ar putea duce la suspendarea prim-ministrului
Anul acesta, plin de cele mai spectaculoase şi surprinzătoare evoluţii, încă nu s-a încheiat. DNA a preluat ancheta privind votul din afara ţării. Asta ar putea însemna că investigaţia va fi mai incisivă şi că ar putea avea şi consecinţe politice. Deocamdată e vorba de o anchetă in rem, adică privitoare la fapte şi nu la persoane.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au cerut Parchetului General dosarul privind modul în care a fost organizat şi s-a desfăşurat votul în Diaspora, pentru a continua ancheta. Parchetul a început urmărirea penală „in rem” în acest caz pentru abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Oficialii Parchetului General au anunţat că şi-au declinat competenţa în favoarea DNA.
Primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, a povestit, vineri, la Adevarul Live, că Victor Ponta l-a exclus din PSD de teamă să nu facă tandem cu Mircea Geoană pentru preluarea şefiei partidului. Edilul a mai afirmat că Liviu Dragnea este de o „perversitate incredibilă“ şi l-a numit drept principalul vinovat pentru refuzul guvernului de a deschide noi secţii de votare în diaspora.
Efectul Diaspora. Cum explică sociologii votul masiv pentru Klaus Iohannis
Sociologi, analişti politici, dar şi psihologi au analizat pentru „Adevărul” votul în turul doi al alegerilor, care a reuşit să-i mobilizeze şi să-i solidarizeze pe români mai mult ca niciodată. Printre altele, aceştia pun prezenţa masivă la vot, mai ales în Diaspora şi rezultatul inprevizibil al scrutinului electoral pe seama empatiei şi emoţiei generate de umilinţa cozilor de la secţiile de vot din străinătate.
Peste 370.000 români au votat în Diaspora, cei mai mulţi în Italia, Spania şi Republica Moldova
Un număr de 378.811 români din Diaspora au votat în turul II al alegerilor prezidenţiale. Cei mai mulţi votanţi au fost în Italia, Spania, Republica Moldova, Marea Britanie, SUA, Germania şi Franţa, a anunţat, luni, BEC.
Cum a jonglat Guvernul cu secţiile de votare din străinătate
„Adevărul“ vă prezintă modul în care Guvernul a modificat numărul şi amplasarea secţiilor de votare din străinătate, în contextul în care votarea din Diaspora a stârnit un uriaş scandal intern şi internaţional.
Românii din Diaspora combat cu idei sabotajul Guvernului
Românii din diaspora au imaginat mai multe soluţii pentru a putea participa în număr cât mai mare la turul doi al alegerilor prezidenţiale, în ciuda străduinţei autorităţilor din ţară de a pune cât mai multe frâne votului din străinătate.
Se încarcă comentariile...
