Marea risipă bugetară. În ciuda avertismentelor economiştilor, coaliţia nu mai conteneşte cu angajările la stat şi cu măririle de lefuri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Guvernul se pregăteşte să majoreze din această lună salariile poliţiştilor, soldele militarilor, dar şi valoarea ajutoarelor sociale, şi numărul de beneficiari ai acestora. Asta la scurtă vreme după ce ministrul Muncii a anunţat marea majorare a lefurilor bugetarilor. Experţii în macroeconomie avertizează că cel mai mare risc la adresa stabilităţii economice este generat exact de dezmăţul bugetar.

La doar câteva zile de la anunţul potrivit căruia sectorul bugetar va avea parte de majorări salariale din luna august, Guvernul urmează să aprobe mâine o nouă Ordonanţă de Urgenţă prin care vor creşte şi salariile poliţiştilor, dar şi soldele militarilor.

„Începând cu luna august 2022, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 şi cel din luna decembrie 2021”, se arată în proiectul pus la punct de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Gabriel Gârniţă, liderul Sindicatului Democratic al Poliţiştilor (SIDEPOL), a explicat pentru „Adevărul” că există două variante de interpretare a modului în care se calculează sumele nete care vor fi încasate de poliţişti în plus la salariu. 

Depinde de cum calculăm, dar ar fi cam 500 de lei net cel mult şi cel puţin 200 de lei net în plus la salariu. Gabriel Gârniţă preşedintele SIDEPOL

„Depinde de cum calculăm, dar ar fi cam 500 de lei net cel mult şi cel puţin 200 de lei net în plus la salariu. Bine, depinde de la caz la caz în funcţie de salariul fiecăruia, dar cam astea sunt valorile estimative. Această majorare se va aplica de la 1 august 2022 şi va fi încasată de colegi pe 15 septembrie”, a declarat sindicalistul. 

Spor de solicitare neuropsihică 

Preşedintele SIDEPOL mai spune că poliţiştii nou încadraţi, dar şi militarii proaspăt înrolaţi vor beneficia de aceste indemnizaţii majorate din start. „Vrem o creştere de 5 la sută a sporului de solicitare neuropsihică, spor care acum reprezintă 10 la sută. De acest spor vor beneficia exclusiv poliţiştii operativi, care lucrează la dosarele penale. Oricum, mâine (marţi - n.r.) vom avea împreună cu alte organizaţii sindicale din sistem un protest la Ministerul Finanţelor şi, din câte ştiu, în cursul zilei de miercuri va fi aprobată Ordonanţa de Urgenţă”, a mai precizat Gabriel Gârniţă. 

La rândul lor, reprezentanţii Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) au comunicat că participă la protestul de marţi pentru că drepturile lor „sunt în continuare sfidate grosolan de către actualul Guvern”. În plus, SNPPC mai avertizează că, dacă nu va primi un răspuns cât mai urgent din partea Executivului, va „extinde manifestările la nivel naţional, recurgând la acţiuni de protest inedite”, pentru că le-a „ajuns până la os”. „Drepturile noastre şi ale întregii familii ocupaţionale bugetare Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, dar şi ale pensionarilor militari (rezervişti din Armată şi Poliţie, care pot fi rechemaţi oricând, la ordin, în activitate, conform Legii nr. 446/2006), sunt în continuare sfidate grosolan de către actualul Guvern”, au precizat sindicaliştii.

Proteste şi creşteri salariale 

De altfel, în cursul zilei de marţi vor mai exista proteste la adresa guvernanţilor. Astfel, pe lângă poliţişti, vor protesta şi angajaţi CFR, şi pensionari militari, care ies în stradă şi cer salarii şi pensii mai mari. Aceste mişcări de stradă au loc în pofida faptului că salariile funcţionarilor publici vor creşte. Conform uni analize a Consiliului Fiscal, în 2021, salariul mediu brut al unui bugetar a ajuns la 7.000 de lei pe lună, în timp ce un angajat la privat a câştigat în medie mai puţin de 5.500 de lei, diferenţa fiind de aproape 30 la sută. 

Se măresc şi ajutoarele sociale, iar paleta beneficiarilor creşte 

În acelaşi timp, Ministerul Muncii a elaborat un proiect de act normativ prin care propune eliminarea Indicatorului Social de Referinţă şi introduce Venitul Minim de Incluziune (VMI), crescând totodată valoarea ajutoarelor şi numărul de beneficiari. Astfel, actul normativ propune majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 de lei/adult echivalent la 275 de lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) şi de la 300 de lei/adult echivalent la 400 de lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 de lei/adult echivalent la 700 de lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocaţie pentru susţinerea familiei).

Prin proiect se propune şi majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 de lei la 500 de lei. În anul 2016 a fost adoptată Legea nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune, act normativ a cărui aplicare a fost prorogată succesiv până în anul 2023, notează Ministerul Muncii.

3 milioane de români sunt în situaţii critice de viaţă 

Pe de altă parte, ministerul invocă datele statistice la nivelul anului 2020 care arată că rata deprivării materiale din punct de vedere economic este de 32,8%, respectiv se înregistrează pentru aproximativ 6,2 milioane de persoane, iar rata deprivării materiale severe este de 15,2%, ceea ce înseamnă că aproximativ 3 milioane de persoane din populaţia României se află în situaţii critice de viaţă.

Aceleaşi date arată şi că rata riscului de sărăcie sau excluziune socială la nivelul aceluiaşi an a fost de 30,4% afectând 5,7 milioane de persoane. Se estimează că impactul pentru aplicarea noilor prevederi se va ridica la 1,7 miliarde lei, faţă de 2,069 miliarde lei cât s-a prognozat iniţial.

Dezmăţul bugetar şi taxele mari, „atentate” la economia României 

O lume întreagă se confruntă cu riscul recesiunii, dublat chiar de o criză de amploare, din SUA şi până în estul Europei. Conectată direct la Uniunea Europeană, România nu putea face excepţie, iar riscurile sunt cât se poate de serioase. Dincolo de faptul că este influenţată de mersul economiilor unor state precum Germania, Franţa şi Italia, principalele partenere economice, România se confruntă şi cu o serie de probleme particulare.

Profesorul Liviu Deceanu, expert în macroeconomie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, atenţionează că cele mai mari riscuri la adresa stabilităţii economice ţin de apetitul guvernanţilor pentru cheltuieli excedentare, dublate de povara unor taxe crescute care nu fac altceva decât să sufoce mediul privat.

„Criza evident poate fi încă evitată, dar guvernanţii noştri, din păcate, par să ia decizii pro-ciclice, şi nu anti sau contra-ciclice, cum ar trebui. De exemplu, aceste impozite mărite, taxarea excesivă, au efecte dintre cele mai negative”, atenţionează profesorul. 

Acum ar trebui responsabilitate, climat fiscal predictibil, reducerea atentă a cheltuielilor bugetare, reducerea deficitelor, a datoriei publice, investiţii şi iar investiţii. Liviu Deceanuexpert în macroeconomie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj 

Liviu Deceanu face apel la responsabilitatea autorităţilor şi oferă câteva soluţii pentru a contracara riscurile la adresa economiei. „Acum ar trebui responsabilitate, climat fiscal predictibil, reducerea atentă a cheltuielilor bugetare, reducerea deficitelor, a datoriei publice, investiţii şi iar investiţii. Şi bineînţeles o utilizare atentă a banilor din PNRR. Cu alte cuvinte, multă responsabilitate, acesta e cuvântul-cheie. Acum apare mai stringentă nevoia de responsabilitate a politicienilor, a guvernanţilor”, e semnalul de alarmă tras de Deceanu.

Ce merge rău, ce merge bine 

Într-o analiză succintă, profesorul clujean a făcut referire la situaţia economică actuală a României, cu bune şi rele. „Vedem o serie de fragilităţi ale economiei României în prezent. Mă refer mai cu seamă la deficitele mari, bugetar, comercial, la datoria suverană în creştere având o pondere tot mai mare în PIB, la riscul de ţară ridicat şi la lipsa de predictibilitate fiscală generat de creşterile de taxe total inoportune. De amintit aici şi vechea problemă, infrastructura deficitară. La atuuri aş menţiona că România e încă atractivă sub aspectul costurilor, de exemplu, având un sector IT performant, dar şi o agricultură cu potenţial”, crede Deceanu. 

Pe lângă faptul că statul român se împrumută la costuri din ce în ce mai mari, avem riscul de ţară ridicat din cauza dezechilibrelor macro, iar pe lângă nevoia de reducere a deficitelor apare nevoia ridicării dobânzii de referinţă şi încurajarea economisirii în detrimentul consumului, mai spune profesorul. În plus, e de avut în vedere scăderea consumului pe credit. „Un instrument accesoriu şi eficient ar fi creşterea ratei minime obligatorii la depozite la vedere”, subliniază Liviu Deceanu. 

Inflaţia pune tot mai mare presiune pe economie 

Din analiză nu putea lipsi problema inflaţiei galopante, care duce la scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. Aici intervine şi un paradox, pentru că s-ar impune o corecţie a cererii, însă riscurile nu sunt neglijabile. „Vorbim aici despre problematica inflaţiei reale. Ea diferă de la consumator la consumator, poate fi şi de 20% în prezent. La fel, avem şi problema inflaţiei industriale şi a externalizării acesteia către consumatori. Pentru asta e nevoie de o scădere a cererii, dar cu prudenţă, pentru a evita recesiunea”, adaugă expertul.

Şi, pentru că atunci când economia unei ţări este „gripată” populaţia e prima care are de suferit, profesorul are şi câteva sfaturi pentru cetăţeanul de rând, afectat tot mai mult de scăderea puterii de cumpărare. Investiţiile făcute cu cap în această perioadă de cei care dispun de lichidităţi pot reduce sau chiar anula efectele inflaţiei.

„Oamenii trebuie să se gândească serios la reducerea risipei, chiar şi la alimente, şi să aibă în vedere o gestiune mai eficientă a cheltuielilor. Celor care au bani şi vor ca valoarea lor să fie cât mai puţin afectată de inflaţie, le-aş recomanda investiţii în active de refugiu, şi mă gândesc aici la aur, la unele bunuri imobiliare etc. O altă perspectivă poare fi orientarea către antreprenoriat, investiţia în titluri de stat şi acţiuni, dar cu prudenţă”, sunt sfaturile economistului.

Ce ar putea urma 

În acest moment, prognozele privind economia României sunt încă pozitive, dar nu trebuie uitat că acestea au fost făcute încă înaintea creşterii taxelor. „Element surprinzător, economia autohtonă beneficiază de prognoze de creştere pentru 2022. Comisia Europeană are chiar o prognoză de creştere economică 3,9% pentru România, în vreme ce economiile vestice se pregătesc pentru decelerare, pentru recesiune. Explicaţia rezidă în buna evoluţie a PIB-ului în trimestrul 1 (+5,2%), precum şi în creşterea consumului privat şi a investiţiilor. Totuşi, nu trebuie să devenim prea optimişti, cu atât mai mult cu cât această creştere este bazată în mare măsură pe consum, iar toamna şi sezonul rece vor putea aduce noi creşteri de preţuri şi noi probleme energetice. Prognoza mea personală e că vom avea o creştere de 2% pentru România, cu menţiunea că din toamnă efectele creşterii preţurilor la energie vor fi mai evidente”, a conchis profesorul.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite