MApN vrea să ofere Poliţiei Militare jurisdicţie şi asupra civililor, în timpul Stării de Urgenţă sau de Alertă

Militar român din "Batalionul 265 Politie Militara" in misiune în Irak FOTO MApN

Pentru că militarii nu au putut acţiona la întreaga capacitate în timpul măsurilor legate de starea de urgenţă adusă de pandemie, Ministerul Apărării Naţionale promovează un proiect legislativ care aduce o extindere a jurisdicţiei ofiţerilor de poliţie militară şi către partea civilă în situaţii excepţionale

În situaţii de alertă, de urgenţă, de asediu, de mobilizare sau de război, Poliţia Militară va avea jurisdicţie şi asupra populaţiei civile, nu numai asupra militarilor, se arată într-un proiect de lege privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea instituţiei, pus în dezbatere publică de Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Jurisdicţia Poliţiei Militare se va aplica pe timp de pace sau în situaţie de normalitate numai personalului MApN sau altor persoane aflate pe teritoriul unui obiectiv militar, sau în zone militare restricţionate, la bordul navelor sau aeronavelor aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi dacă vizează protecţia instituţiei militare şi securitatea personalului şi a bunurilor acesteia. În situaţii de alertă, de urgenţă, de asediu, de mobilizare sau de război, însă, jurisdicţia poliţiei militare se poate extinde, în condiţiile legii, şi asupra populaţiei civile, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege privind atribuţiile, orgnizarea şi funcţionarea Poliţiei Militare. 

Această modificare legislativă vine după ce MApN a constatat că, în timpul situaţiei de urgenţă declarate din cauza pandemiei cu noul coronavirus, militarii, implicit şi cei din Poliţia Militară, au fost mobilizaţi să intervină în spaţiul public pentru menţinerea ordinii fără a avea, însă, o reglementare în acet sens. „Un aspect care a generat dificultăţi în activitatea Poliţiei Militare pe durata decretării stării de urgenţă şi de alertă pe teritoriul României este reprezentat de lipsa prevederilor legislative cu privire la atribuţiile instituţiei în astfel de situaţii”, se arată în expunerea de motive a documentului. 

Practic, nu există pârghiile legale care să permită ofiţerilor de poliţie militară să intervină în astfel de cazuri. Tocmai din acest motiv, pe timpul stării de urgenţă, militarii au fost scoşi pe străzi, dar au intrat în componenţa unor echipaje mixte împreună cu jandarmi sau poliţişti. 

Organ de cercetare penală specială

Totodată, conform „noii abordări conceptuale folosite în Armata României”, proiectul de lege prevede că ofiţerii de poliţie militară vor acţiona ca organ de cercetare penală specială sub controlul operaţional al procurorului militar. Numirea acestora se va face după criterii extrem de riguroase şi numai cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea şefului Statului Major al Apărării. 

Cei care candidează pe o funcţie de ofiţer al Poliţiei Militare cu atribuţii de cercetare penală specială vor fi obligatoriu cetăţeni români, licenţiaţi în drept, care nu sunt cercetaţi penal sau disciplinar. În plus, „calitatea de ofiţer cu atribuţii specifice organelor de cercetare penală speciale este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior”, se mai arată în proiectul legislativ. 

Evidenţa prizonierilor de război

Pe de altă parte, conform proiectului, ofiţerii de poliţie militară vor funcţiona după standardele NATO din domeniu şi vor mai avea datoria ca în teatrele de operaţii, şi nu numai, să colecteze, identifice, sorteze şi escorteze prizonerii de război. În plus, tot Poliţia Militară va realiza operaţiuni asociate controlului vamal pentru contingentele participante la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional. Apoi, ofiţerii de poliţie militară vor putea aplica sancţiuni contravenţionale sau vor avea dreptul de a confisca şi preda autorităţilor drone care cad în zona obiectivelor militare sau în teritoriile militare restricţionate. În fine, ei vor putea pune în executare mandatele de aducere şi vor putea testa personalul militar şi civil în vederea stabilirii alcoolemiei sau a consumului de droguri pe durata prezenţei personalului în obiectivele militare sau în zonele militare restricţionate, sau pe timpul executării misiunilor. 

Proiectul de reglementare are nevoie de avizare în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, iar după aprobare, legea va intra în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României.