Mai puţin de jumătate dintre elevi au optat pentru Religie

Mai
puţin de jumătate dintre elevi au optat pentru Religie

FOTO: Arhiva Adevărul

Până ieri, doar 1,2 milioane de elevi din cei peste 3 milioane din întreaga ţară depuseseră cereri de participare la ora de Religie. Asta în condiţiile în care vineri este ultima zi în care se mai pot depune solicitările. Între timp, la comisiile specializate de la Camera Deputaţilor se lucrează de zor la schimbarea statutului orei de Religie în lege.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deputaţii de la Comisia de Învăţământ şi Comisia Juridică trebuie să cadă de acord asupra textului de lege care va schimba în Legea Educaţiei procedura de înscriere a elevilor la ora de Religie, însă dezbaterile vor depăşi data de 8 martie, dată până la care un nou articol de lege ar fi trebuit să înlocuiască vechea reglementare din lege. Surse din Parlament au declarat pentru „Adevărul” că, până acum, Comisia Juridică a susţinut în draftul său de lege, propunerea Patriarhiei ca cererea de înscriere la ora de religie să fie valabilă pentru un ciclu de învăţământ.

Marţi au avut loc dezbateri aprinse la Comisia de învăţământ care a venit cu o altă propunere pe textul legii, propunere care practic aruncă mingea înapoi în curtea Ministerului Educaţiei. În draftul Comisiei de învăţământ nu mai apare faptul că cererea de înscriere se va face pentru un ciclu de învăţământ sau pentru un an, ci doar că trebuie făcută solicitarea, iar toată procedura va fi reglementată de Ministerul Educaţiei printr-o metodologie pe care va trebui să o dea în maximum trei luni de la intrarea în vigoare a noii prevederi legislative. Este vorba de o metodologie privind modul de organizare, desfăşurare, frecventare şi renunţare/reînscriere la ora de Religie, reglementată prin ordin al ministrului Educaţiei, după consultarea factorilor interesaţi.

„Dintre cele două variante, cea a Patriarhiei care spune că cererea să fie valabilă pentru patru ani şi varianta de a lăsa practic decizia la Ministerul Educaţiei, ultima este cel mai puţin rea. După părerea mea, în cazul acesta va fi mai uşor să atacăm în instanţă, dacă ministerul decide că cererea se depune o dată la patru ani şcolari, în loc de un an şcolar. Mai uşor ataci un ordin al ministrului decât o lege” a declarat profesorul Emil Moise, cel care a câştigat la Curtea Constituţională schimbarea modului în care se înscriu elevii la Religie.

Moise a explicat că dacă se ajunge să se facă înscrierea pe ciclu de învăţământ, atunci am ajunge de unde am plecat, adică la depunerea de cereri de retragere de la ora de Religie. Cert este că până în acest moment doar 1.200.000 de elevi din cei peste 3 milioane s-au înscris la ora de Religie.

Vineri este termenul-limită pentru depunerea cererilor

Între timp, şcolile se organizează pentru ca, până vineri, să strângă cererile de participare la ora de Religie, însă nu toate clasele au chemat părinţii la şedinţe pentru informare. Spre exemplu, la Şcoala Gimnazială Nr. 56 „Jose Marti“ din Capitală, informarea a fost făcută la şedinţa de început de semestru, a explicat directoarea Rozica Ştefan. „Nu am făcut şedinţe special pentru asta, însă cererile s-au strâns prin diriginţi şi învăţători. Avem deja cereri depuse de la aproape 90% din elevii care făceau Religie până acum. La noi la şcoală au fost puţini elevi retraşi de la ora de Religie“, a explicat directoarea. La Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Bucureşti, unele clase au organizat şedinţe cu părinţii, altele nu, în funcţie de cum au considerat de cuviinţă diriginţii, a explicat directorul-adjunct Adrian Troie.

Există şi cazuri şocante. „La Berca (Liceul Tehnologic „Sf. Mc. Sava“ Berca), judeţul Buzău un diriginte le-a spus elevilor să facă cerere de participare la ora de Religie fiindcă altfel, când  vor vrea să se căsătorească, preotul le va cere adeverinţă că au urmat ora de Religie la şcoală“, a exemplificat Emil Moise un caz.

Promovarea Religiei la TV

Între timp, Patriarhia duce muncă de mediatizare a orei de Religie cu ajutorul unor spoturi publicitare cu celebrităţi precum Connect-R, Dan Puric, Ana Blandiana sau Elisabeta Lipă. Vedetele îi îndeamnă pe elevi să se înscrie la ora de Religie. Mai mult, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a decis în şedinţa de ieri să recomande televiziunilor să difuzeze trei spoturi ale Patriarhiei, de promovare a orei de Religie în şcoli. Decizia vine în urma unei adrese pe care a primit-o CNA din partea Patriarhiei Române în care Consiliul e rugat să recomande difuzarea unor spoturi de promovare a orei de Religie.

„De acum celebra «oră de religie» a devenit treptat «ora de mântuire a neamului». Rostul ei era totuşi mai modest, mai precis, mai puţin bombastic, mai subtil poate. S-a transformat însă în alt referendum abisal al incompetenţelor noastre colective. Suntem, cu alte cuvinte, torpilaţi de atâtea inadecvări publice încât vacarmul rezultat ne trimite la o dezbatere publică ce trebuia plasată în secolul al XIX-lea”, a comentat istoricul religiilor Eugen Ciurtin decizia membrilor CNA.

La rândul lui, filosoful Horia Pătraşcu spune că Biserica Ortodoxă Română (BOR) îşi face mai mult rău decât bine prin această campanie asiduă. „Practic, Biserica îşi face mai mult rău decât bine implicându-se în treaba asta. Dacă Religia s-ar studia ca o disciplină oarecare, fără intruziunea BOR, probabil că nu s-ar fi ajuns la asta, Religia ar fi rămas în curriculă la fel cum este şi în alte ţări europene, unde instituţiile religioase nu se implică în predarea religiei în şcoli. BOR şi-a făcut singură rău prin ideea că sunt direct interesaţi de menţinerea orei de Religie în şcoli”, este de părere filosoful.

Copiii, ispitiţi cu bani să apere ora de Religie

Mănăstirea Sihăstria Putnei (foto) din judeţul Suceava organizează un concurs cu premii pentru cel mai frumos eseu cu tema „De ce este importantă ora de Religie pentru mine?“. Concursul în care vor fi investiţi 5.500 de lei vizează determinarea înscrierii copiilor la ora de religie din şcoli. Conform anunţului publicat de mănăstire, la competiţie pot să participe „toţi elevii care îndrăgesc ora de Religie şi care vor să împărtăşească şi cu alţii aprecierile lor“.  Vor fi desemnate câştigătoare lucrările în care argumentele au fost prezentate „cât mai frumos şi mai convingător“. Lucrările vor fi evaluate de „un colectiv de părinţi din mănăstire şi profesori/învăţători din zonă“. Se vor acorda câte trei premii, de câte 700, 500 şi 300 de lei, pentru fiecare din cele trei cicluri de învăţământ, primar, gimnazial, liceal. Va fi acordat şi un premiu special, în valoare de o mie de lei.

Concursul cu premii în bani al Mănăstirii Sihăstria Putnei nu este singura metodă prin care înscrierea la ora de religie a fost promovată la Suceava. Câteva sute de persoane au participat recent la un marş de susţinere a cursurilor de religie. Dinu Zară

Religia în şcoli, o problemă aprig dezbătută şi acum 100 de ani

Cu sau fără Religie în şcoală? Această întrebare isca controverse şi în urmă cu mai bine de 100 de ani. Unii gânditori criticau în termeni foarte duri transformarea religiei în materie şcolară şi cereau înlocuirea acesteia cu ore de „morală pozitivă“.

Mai exact, şi atunci opiniile erau, ca şi acum, împărţite. Filosoful Vasile Conta, savantul Victor Babeş, medicii ieşeni Panait Zosin şi Constantin Thiron sunt doar câţiva dintre gânditorii şi oamenii de ştiinţă ai veacurilor trecute care s-au opus vehement prezenţei religiei în şcoală şi au mărturisit aceasta public, inclusiv prin intermediul unei reviste cum ar fi „Raţiunea“, cu apariţie bilunară. Unii dintre aceştia au cerut interzicerea totală a învăţământului religios în şcoală, au criticat donaţiile către Biserica Ortodoxă Română (BOR) spunând că sunt o „adevărată epidemie“ şi îşi exprimau dezamăgirea că oamenii nu se mobilizau la fel când era vorba de şcoală.

De când religia e materie şcolară

Religia a devenit materie şcolară în timpul lui Cuza, mai precis în 1864, când a fost introdusă prin Legea asupra Instrucţiunii, promulgată la 5 decembrie 1864. Acea lege transforma învăţământul religios într-unul obligatoriu. Influenţa franceză de la sfârşitul secolului al XIX-lea s-a simţit şi asupra educaţiei. Aşa au apărut primele iniţiative de scoatere a religiei din şcoală.

Ministrul care a spus stop religiei

Potrivit istoricului ardelean Marius Rotar, ministru al Educaţiei în 1881 (ministru al Instrucţiunii Publice, în titulatura de atunci) era filosoful Vasile Conta. Gânditorul ceruse scoaterea învăţământului religios din şcoală, dar iniţiativa sa a fost în van. Câţiva ani mai târziu, în 1894, un congres al învăţătorilor de la Ploieşti vota, în unanimitate, o rezoluţie prin care se cerea laicizarea învăţământului primar. La fel, în van. „În 1906, savantul Victor Babeş se exprima în termeni similari cu solicitarea ministrului Vasile Conta.

Intensitatea discursului împotriva învăţământului religios în şcolile publice din România crescuse în primul deceniu al secolului al XX-lea. Aceasta şi din cauza apariţiei Asociaţiei Naţionale a Liber Cugetătorilor (Asociaţia Ştiinţifică de Educaţie Pozitivă) la 1909 şi a revistei «Raţiunea» la 1911, administrată de Constantin Thiron (n.r. - medic ieşean)“, explică Marius Rotar, istoric şi cercetător la Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia.

Nimic nou sub soare

Un liber-cugetător al secolului al XX-lea, medicul ieşean Constantin Thiron (1853-1924), vorbea în termeni foarte duri despre religia ca disciplină şcolară în revista „Raţiunea“. Acesta considera donaţiile pe care le făceau credincioşii bisericilor „o calamitate, o adevărată epidemie“ şi regreta că românii nu se mobilizau la fel şi când era vorba de şcoală.

„Oameni buni! Avem nevoie de şcoli, de lumină, de cultură, nu de popi, de întuneric şi de ignoranţă, de exploatarea prostii omeneşti de către om. Dacă încercaţi vreodată sentimentul larg al expansiunii omeneşti, daţi atunci pentru şcoli, căci şcoala va fi evanghelia viitorului!“, scria Thiron într-un articol din „Raţiunea“, publicat în aprilie -  mai 1912 şi intitulat „Donaţii către Biserică“.

Aceeaşi publicaţie compara, tot în 1912, câţi bani dădea statul bisericilor şi şcolilor. Situaţia era descrisă destul de duri: Conform „Raţiunii”, pe anul financiar 1911-1912, bugetul în România fusese de 9.195.744 lei pentru Casa Bisericilor şi doar 5.180.705 lei pentru „Casa Şcoalelor“. În consecinţă se aprecia faptul că „Statul întreţinea 780 de paraziţi călugări în 38 de mănăstiri şi schituri şi 1.752 de călugări în 30 de case de prostituţie care se numesc mănăstiri de maici. Ce folos trage societatea de pe urma acestor trântori? Desigur că nimeni nu poate răspunde“.

Ideile radicale ale lui Thiron mergeau atât de departe încât a cerut, în 1909 şi 1911, desfiinţarea seminarilor teologice, a facultăţilor de teologie şi a şcolilor de cantor. Propunea înlocuirea religiei în şcoală cu ore de morală pozitivă şi sugera ca Facultăţile de Teologie şi seminariile teologice să fie transformate în „licee, gimnazii sau şcoli
de comerţ, agricultură, industrie şi meserii“. Constantin Thiron credea că dacă ideile sale ar fi puse în practică ar fi dus la „supremaţia învăţătorului şi institutorului laic asupra preotului care este o rămăşită medievală, anacronică, biblică, anti-ştiinţifică şi un exploatator al pungii credincioşilor“.

În aceeaşi revistă, un învăţător pe nume N.E. Raţiu critica, într-o rubrică numită „Cultura Românească“, conţinutul manualelor de religie. Potrivit acestuia, în manuale apăreau pilde privind vindecările miraculoase cu ajutorul preoţilor care îi puteau face pe elevi să desconsidere ştiinţa şi medicina.


Cum arată cererea de înscriere la ora de Religie

ORA DE RELIGIE Ministerul Educaţiei s-a răzgândit: Copiii trebuie să depună cerere de participare la Religie până pe 6 martie

Ora de Religie devine facultativă după ce BOR pierde prima rundă de la Camera Deputaţilor. Liana Stanciu, avocatul-surpriză al Patriarhiei la Parlament

DEZBATERE Ministrul Educaţiei susţine Patriarhia în cruciada pentru ora de Religie


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: