Magistraţi-tabloid au intrat în Consiliul Superior al Magistraturii
0
Magistraţii şi-au ales în această lună reprezentanţii în Consiliul Superior al Magistraturii, forul suprem al procurorilor şi judecătorilor. Printre viitorii membri ai Consiliului se numără începând de ieri şi Gabriela Baltag, sancţionată la un moment dat de CSM pentru criticile aduse activităţii DNA, fostei şefe a Curţii Supreme, Livia Stanciu şi ministrului Justiţiei, Raluca Prună.
Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), Gabriela Baltag, de la Tribunalul Neamţ, a fost aleasă în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ca reprezentant din partea Tribunalelor, potrivit unor surse oficiale. Numărătoarea voturilor, şi întreaga procedură de alegere, nu este încă finalizată, dar pentru unele instanţe se ştie deja cine a fost ales. Primele adunări generale pentru alegerea judecătorilor şi procurorilor au avut loc pe 27 octombrie. La mai multe instanţe şi parchete din ţară, unde nu a fost cvorum, s-au repetat miercuri aceste alegeri. În jurul prânzului s-a aflat că Gabriela Baltag, unul dintre magistraţii care s-a remarcat prin prezenţa în emisiunile Antenei 3, va face parte din CSM.
Anul trecut, ea a criticat-o dur pe fosta şefă a Curţii Supreme, Livia Stanciu, activitatea DNA şi a procurorului - şef, Laura Codruţa Kovesi, dar şi măsurile luate de actualul ministru al Justiţiei, Raluca Prună. De altfel, Baltag a cerut public în 2015 demisia Liviei Stanciu, în contextul dosarului de şantajare a fostei şefe a Curţii Supreme, care a dus la condamnarea Marianei Rarinca la 3 ani cu supendare pentru şantaj. „Prezenţa dumneavoastră în fruntea celei mai reprezentative instanţe, un etalon al dreptăţii, pune în pericol credibilitatea magistraţilor, iar în ochii unui observator obiectiv sunteţi o persoană care nu mai poate beneficia de respectul acestei înalte demnităţi!”, i-a spus Baltag, Liviei Stanciu.
CSM a stabilit la începutul acestui an că Baltag a încălcat normele de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, deoarece magistraţii „nu îşi pot exprimă părerea cu privire la probitatea profesională şi morală a colegilor lor”. Baltag a fost şi unul dintre iniţiatorii „Memorandumului privind justiţia” şi a cerut lui Dacian Cioloş în numele AMR demisia Ralucăi Prună.
Fostul şef al DIICOT, în Consiliu
Cei mai mulţi dintre viitorii membri CSM sunt cunoscuţi încă de săptămâna trecută. Unul dintre ei este procurorul Codruţ Olaru care va fi reprezentantul Parchetului General în Consiliu, iar judecătoarele Mariana Ghenea şi Simona Marcu vor reprezenta Curtea Supremă. Olaru a fost numit, în 2007, procuror-şef al DIICOT, până în mai 2013, când a devenit adjunct al procurorului general al României. Ghenea face parte din unul dintre Completele de cinci judecători care vor pronunţa decizii definitive în dosarele de corupţie care ajung la instanţa supremă. Ea a decis, în primă instanţă, condamnarea la trei ani de închisoare cu suspendare a finanţatorului echipei Steaua, Gigi Becali, în dosarul „Valiza” şi a făcut parte şi din completul de judecată care a decis ca Miron Mitrea să fie condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită.
Curţile de Apel vor fi reprezentate în CSM de Lia Savonea (preşedintele Curtea de Apel Bucureşti), Nicoleta Margareta Tînţ (Curtea de Apel Braşov) şi Andrea Chiş (Curtea de Apel Cluj). Pentru cele două locuri din partea tribunalelor lupta a fost strânsă. În final, a fost votată Baltag. Favorit era Dorin Danci (Tribunalul Maramureş), dar pentru că ieri la Tribunalul Bucureşti s-au reluat voturile, este posibil ca acesta să fie surclasat.
Din partea Judecătoriilor ar fi intrat în CSM Mihai-Bogdan Mateescu de la Judecătoria Râmnicu Vâlcea şi Mihai-Andrei Bălan de la Judecătoria Timişoara. Mateescu a fost vârf de lance în 2012 împotriva judecătorului CSM Cristi Danileţ, revocat din Consiliu. În viitorul CSM vor mai intra Cristian-Mihai Ban (Parchetul Curţii de Apel Bucureşti), Tatiana Toader (prim-procuror de la Parchetul Judecătoriei sectorului 2) şi Nicole Andrei Solomon (Parchetul Tribunalului Bucureşti).
Ce face CSM
CSM este format din 19 membri, dintre care 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat. Aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori. Prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori. Din CSM mai fac parte doi reprezentanţi ai societăţii civile, care participă numai la lucrările în plen, precum şi 3 membri de drept ai Consiliului, respectiv ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general.
Durata mandatului membrilor CSM este de 6 ani. CSM are un rol decisiv în recrutarea şi formarea magistraţilor, cariera magistraţilor, activitatea instanţelor şi parchetelor. Consiliul mai are rolul de a apăra corpul magistraţilor şi membrii acestuia împotriva oricărui act de natura sa aducă atingere independentei sau imparţialităţii magistratului în înfăptuirea justiţiei.
Noii membri CSM îşi vor începe activitatea în 2017
Se încarcă comentariile...
