Magistraţii care l-au condamnat pe Constantin Nicolescu la 6 ani de închisoare: „Vârsta şi starea de sănătate sunt singurele aspecte favorabile”

Magistraţii care l-au condamnat pe Constantin Nicolescu la 6 ani de închisoare: „Vârsta şi starea de sănătate sunt singurele aspecte favorabile”

Constantin Nicolescu FOTO: Mediafax

Vârsta de 72 de ani şi starea de sănătate au fost singurele aspecte favorabile reţinute de judecători în cazul fostului preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu (PSD). Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe fostul baron PSD la şase ani de închisoare pentru abuz în serviciu, condamnare care a fost contopită cu o altă sentinţă. Nicolescu susţine că este nevinovat şi a contestat sentinţa la Curtea Supremă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Singurele aspecte favorabile găsite de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti în cazurile fostului preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu (72 de ani) şi al afaceristului Grigore Dobre (59 de ani) l-a constituit vârsta şi starea de sănătate, „motiv pentru care pedepsele ce vor fi aplicate vor fi într-un cuantum îndreptat spre minimul special”. Instanţa a motivat de ce i-a condamnat pe cei doi la pedepse aspre în dosarul în care Nicolescu este acuzat de fraudă cu fonduri europene, în cazul reconstrucţiei a două poduri din judeţ.

Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Nicolescu la şase ani de închisoare pentru abuz în serviciu, pedeapsă care a fost contopită cu o altă condamnare de şapte ani şi opt luni, urmând ca fostul preşedinte al CJ Argeş să execute opt ani de închisoare. Această decizie a fost contestată, dosarul este în prezent la Curtea  Supremă.

„Este exclusă aplicarea suspendării executării”

Concret, Nicolescu a fost achitat pentru folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, infracţiune care are că rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al comunităţilor, dar şi pentru infracţiunea de luare de mită, dar a primit şase ani pentru abuz în serviciu, pedeapsa contopită cu o altă condamnare dispusă de Tribunalul Bucureşti în 2013. Curtea de Apel Bucureşti a mai decis, vineri, confiscarea sumei de 66.588 de lei de la Constantin Nicolescu.

Alt VIP din dosar, Grigore Dobre, administrator la firma de construcţii SC Zeus SA din Piteşti, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu. El mai are o condamnare de patru ani de închisoare într-un alt dosar, şi ar urma să execute pedepsa cea mai grea, de cinci ani de închisoare.

„Cu privire la inculpaţii Nicolescu Constantin şi Dobre Grigore Curtea constată că aceştia se află deja în executarea unor pedepse privative de libertate, pentru fapte similare, astfel că este exclusă aplicarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. De asemenea, executarea pedepselor se impune a avea loc în regim de detenţie şi având în vedere gradul de contribuţie al inculpaţilor la săvârşirea faptei, urmările produse şi scopul urmărit”, se arată în motivarea sentinţei din 5 mai 2017.

Subordonaţii puteau opri ilegalităţile

În acelaşi dosar, Mihai Gabriel Nicoară - consilier superior, în cadrul Consiliului Judeţean Argeş – Direcţia Tehnică şi de Dezvoltare a fost condamnat la o pedeapsă de patru ani şi cinci luni de închisoare pentru abuz în serviciu, iar Codruţa Lavinia Mercea- consilier superior, în cadrul Consiliului Judeţean Argeş – Direcţia Tehnică şi de Dezvoltare a primit o pedeapsă de patru ani şi cinci luni de închisoare tot pentru abuz în serviciu.

În cazul acestora, Curtea a apreciat că nu există nici un temei pentru a se reţine circumstanţe atenuante, faţă de contribuţia acestora la săvârşirea infracţiunii. „Practic, inculpaţii sunt cei care au girat, prin referate şi note justificative întocmite în fals, în cunoştinţă de cauză, activitatea ilegală a inculpaţilor Nicolescu Constantin şi Dobre Grigore şi i-au sprijinit pe aceştia pentru a-şi atinge scopul. Mai mult, inculpata Mercea Codruţa a avut calitatea de preşedinte al comisiei de evaluare, iar inculpatul Nicoară Mihail a avut calitatea de responsabil de proiect, ambii inculpaţi având atât informaţiile cât şi cunoştinţele necesare şi au fost perfect conştienţi de faptul că acţiunile lor şi ale inculpaţilor Nicolescu Constantin şi Dobre Grigore sunt ilegale”, a motivat instanţa.

„De asemenea, ambii inculpaţi aveau funcţii de conducere şi aveau  posibilitatea, nefiind simpli angajaţi precum celelalte inculpate membre ale celor două comisii, de a găsi soluţii legale pentru a contracara intenţiile ilicite ale inculpatului Nicolescu Constantin, ori pur şi simplu să refuze să întocmească şi să semneze înscrisurile ce conţineau menţiuni false. Totuşi, inculpaţii au preferat să acţioneze în acest mod, astfel că instanţa apreciază că nu există nici un temei pentru reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea acestora şi nici pentru suspendarea executării pedepsei”, se mai arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti.

În acelaşi dosar, Ecaterina Pletoiu a fost condamnată la şase luni de închisoare cu suspendare pentru fals în înscrisuri, Cristina Dobre şi Olga Stanca au fost achitate pentru infracţiunile de abuz în serviciu, Aurelia Mirela Florescu a primit o pedeapsa de trei ani cu suspendaare pentru abuz în serviciu, Sabina Elena Bocioacă a primit trei ani cu suspendare pentru abuz în serviciu, iar în cazul Iulianei Pintilie pedeapsa este de trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu.

Cum a fost făcută apărarea

Curtea de Apel Bucureşti a arătat că atunci când au fost audiaţi reprezentanţii firmei Zeus, cu privire la modalitatea în care documentele au ajuns în posesia acestei societăţi, au precizat că nu au cunoştinţă de modalitate sau au refuzat să facă declaraţii în cursul urmăririi penale, „cum este cazul inculpatului Dobre Grigore”. „Nici instanţa în rejudecare (Curtea de Apel Bucureşti -nr) nu a putut audia pe inculpatul Dobre Grigore, acesta solicitând ca judecata să aibă loc în lipsa sa”, arată instanţa.

Constantin Nicolescu a arătat că în cazul său nu  sunt incidente dispoziţiile art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000, întrucât „nu a fost dovedită obţinerea unui avantaj patrimonial de către inculpat”. Magistraţii au explicat însă că observă că urmare a încheierii contractului cu SC Zeus SA Piteşti, au obţinut avantaje patrimoniale societăţile SC Dracones Construct Grup SRL, unde asociat era Ion Corneliu Ştefănescu  (rudă a lui Cnstantin Nicolescu, respectiv ginere, soţul unei fiice a acestuia) şi SC Setro Metal Group, în cadrul căreia era asociat Ion-Cristinel Nicolescu, (rudă apropiată a lui Constantin Nicolescu).

Cele 3 dosare ale lui Nicolescu

După pronunţarea sentinţei, Constantin Nicolescu, aflat în detenţie din februarie 2015, condamnare primită într-unalt  dosar, pentru fraude cu fonduri europene, a fost liberat condiţionat după 843 de zile de închisoare.

Pe 5 februarie 2015, Constantin Nicolescu a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 7 ani şi 8 luni închisoare în dosarul Zeus I (Bani europeni pentru şcoli)", în care este acuzat că a luat fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro, în baza unor documente false.

Fostul preşedinte al CJ Argeş mai este judecat într-un dosar la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după ce ar fi  oferit mai multe contracte de consultanţă fictivă, el fiind judecat din noiembrie 2015 alături de fostul deputat şi actualul chestor al Camerei Deputaţilor Mircea Gheorghe Drăghici şi alţi 38 de inculpaţi care, la data faptelor, erau primari şi viceprimari de localităţi din judeţ.

Acuzaţiile procurorilor DNA

În dosarul în care a fost condmnat Nicolescu, potrivit DNA, „în cursul lunii martie 2009, Consiliul Judeţean Argeş, în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedura de achiziţie publică prin licitaţie deschisă ce avea că obiect reabilitarea a două poduri afectate de inundaţii. În concret, era vorba de reconstrucţia a două poduri amplasate pe drumuri judeţene, în localităţile Căteasca, respectiv Ciomăgeşti. Fondurile respective proveneau din accesarea unui proiect finanţat din fonduri PHARE destinat strict reabilitării obiectivelor de infrastructură rutieră şi de mediu afectate de inundaţiile din perioada aprilie - mai şi iulie - august 2005".

Procurorii au susţinut că, pentru a accesa banii europeni, funcţionari din cadrul CJ Argeş au atestat în cererea de finanţare, în mod nereal, că respectivele poduri fuseseră afectate de inundaţii, deşi unul dintre ele, cel din comună Căteasca, fusese avariat anterior, aşadar nu era eligibil pentru proiectul respectiv.

Anchetatorii mai arată că, în cursul anului 2009, în urma licitaţiei organizate de Consiliul Judeţean Argeş, contractul de reabilitare a podului Căteasca a fost atribuit, în mod nelegal, societăţii comerciale Zeus SA. Iniţial, câştigătoare a licitaţiei fusese declarată o altă societate, care a fost înlăturată ulterior, în mod arbitrar, de comisia de evaluare, după reluarea procedurii, dispusă de Constantin Nicolescu. Societatea înlăturată se prezentase cu o ofertă financiară cu 3.779.787,8 de lei mai mică, suma ce reprezintă prejudiciu în dauna CJ Argeş, potrivit procurorilor.

Înscrisurile care ar fi fost falsificate

Într-un final, lucrările de construcţie au fost executate de către Zeus SA şi SC Dracones Construct Grup Piteşti, ultima având că asociat pe ginerele fostului preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş. În plus, furnizor de bunuri pentru construcţia lucrării era SC Setro Metal Câmpulung, firma controlată, de asemenea, de o rudă apropiată a fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş.

Pe baza unor înscrisuri falsificate, în cadrul unei proceduri de achiziţie falsificate, în cursul lunii iunie 2010, Consiliul Judeţean Argeş a atribuit aceleiaşi firme Zeus un contract în valoare de  4,9 milioane de lei pentru presupuse lucrări suplimentare la acelaşi pod care, în realitate nu se mai justificau, fiind executate anterior, în luna martie 2010.

Conform procurorilor, în 2009, Nicolescu Constantin a primit mită de la Grigore Dobre Grigore, patronul de la Zeus, un spaţiu comercial situat în municipiul Piteşti, în suprafaţă de peste 300 de metri pătraţi, în valoare de 447.000 lei.
Pentru a disimula infracţiunea de corupţie, la dată de 23 martie 2009, la Biroul Notarului Public Ionel Didea a fost încheiat un contract fictiv de vânzare-cumpărare, mai susţin anchetatorii.

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările