Liviu Dragnea, condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare. Decizia este definitivă. Liderul PSD a ajuns la penitenciarul Rahova

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Liviu Dragnea / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea / 10 dec 2018
Liviu Dragnea / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea / 10 dec 2018

Liviu Dragnea a fost condamnat, luni, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu, în dosarul „Angajări fictive la Protecţia Copilului Teleorman”. Decizia a fost luată cu 4 voturi ”pentru” şi 1 vot ”împotrivă”. Liderul PSD a ajuns la penitenciarul Rahova.

UPDATE Astăzi, poliţişti din cadrul Poliţiei Capitalei au pus în aplicare un mandat de executarea pedepsei cu închisoarea emis pe numele unui bărbat. Cel în cauză a fost preluat de la reşedinţa sa din Bucuresti şi încarcerat în penitenciarul Rahova”, anunţă reprezentanţii Poliţiei Capitalei.

UPDATE Liderul PSD a ajuns la penitenciarul Rahova, intrând direct în curtea instituţiei. Acesta a ajuns într-un Duster negru, cu geamuri fumurii. 

În faţa penitenciarului a fost aşteptat de mai mulţi protestatarii din mişcarea #rezist, care au huiduit sosirea liderului PSD.

UPDATE Prima maşină cu geamuri fumurii, în care s-a presupus că se află Liviu Dragnea, a făcut de două ori ocolul centrului, apoi a mers spre Casa Poporului şi a revenit. De circa 20 de minute, maşina se învârte în trafic. 

De circa 20 de minute, maşina se învârte în trafic şi nimeni nu ştie dacă în autoturism se află liderul PSD, care trebuie să se predea.

UPDATE O nouă maşină neagră cu geamuri fumurii, un Duster, a ieşit din locuinţa lui Liviu Dragnea. Se bănuieşte că este vorba despre maşina Poliţiei care a venit să-l ridice pe Dragnea pentru a fi incarcerat, însă nu este clar  în care se află liderul PSD.

UPDATE Maşina în care se află liderul PSD a pornit de la reşedinţa acestuia fiind urmărită de maşinile televiziunilor de ştiri. Este posibil ca Liviu Dragnea să se îndrepte spre una dintre secţiile de poliţie ale Capitalei, unde să se predea autorităţilor, sau direct spre penitenciarul Rahova.

UPDATE: Liviu Dragnea a decis să se predea la Poliţie. De acolo va fi dus la Penitenciarul Rahova.

În momentul în care maşina lui Dragnea a ieşit din curtea clădirii, cei aflaţi în zona au inceput să huiduie şi să strige: „La puşcărie, tâlharule!

UPDATE Flavia Teodosiu, avocata lui Liviu Dragnea, a plecat de la reşedinţa sa din Sectorul 1. Teodosiu a fost întrebată, de reporteri, cum a primit Dragnea vestea condamnării şi dacă era pregătit.

„Dumneavoastră cum aţi fi primit-o? O decizie la modul ăsta, ce să mai discuţi?!”, a spus Flavia Teodosiu, când a ieşit din casa lui Liviu Dragnea, unde a discutat cu el.

UPDATE Instanţa a trimis către poliţie documentele privind condamnarea lui Dragnea.

Poliţistii de la Urmăriri pot pune în aplicare mandatul. Dragnea va fi ridicat de acasă, din strada Alexandru Constantinescu.

Acolo se află deja zeci de jurnalişti, dar şi curioşi. Şoferii care trec pe lângă blocul în care locuieşte Liviu Dragnea claxonează prelung şi strigă ”La puşcărie!”.

La domiciliul lui Dragnea din nordul Capitalei a ajuns Laura Teodosiu, unul dintre avocaţii liderului PSD.

UPDATE: Patru din cei cinci judecători ai completului s-au pronunţat pentru condamnare. Judecătorul care a făcut opinie separată a considerat că procesul ar trebui rejudecat, aşa cum a cerut apărarea lui Liviu Dragnea, invocând nelegalitate a completului de 3 judecători care a dat decizia în primă instanţă. CCR trebuie să se pronunţe asupra acestui aspect în data de 5 iunie.

UPDATE: În acest moment se aşteaptă ca Tribunalul Bucureşti se emită mandatul de încarcerare pe numele lui Liviu Dragnea.

UPDATE: Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis menţinerea deciziei de condamnare de pe fond, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în cazul preşedintelui PSD Liviu Dragnea.

La ora 13.45 magistratul a intrat în sala de judecată şi a început să citească sentinţa. 

Liviu Dragnea: 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare

Olguta Sefu a primit un an cu suspendare pentru  abuz in serviciu şi un an cu suspendare pentru fals intelectual. 

Floarea Alesu, fosta sefa a Directiei de Protectia Copilului Teleorman, ramâne cu sentinta primită în faza de fond la 3 ani, 7 luni si 20 de zile de inchisoare cu executare in penitenciar pentru abuz in serviciu si fals intelectual.

Constantin Balaban a fost achitat pentru abuz şi a primit un an cu suspendare pentru fals intelectual. 

Valetina Marica a fost achitată pentru abuz în serviciu. 

Nicuşor Gheorghe a primit 3 luni de închisoare pentru fals si a fost achitat pentru abuz în serviciu. 

Adriana Botorogeanu a fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare.

Rodica Miloş a primit 3 ani de închisoare cu suspendare iar Ionel Mariceni, 3 ani cu suspendare.

Bombonica Prodana a fost achitată pentru abuz în serviciu.


Surse: Viorica Dăncilă preia conducerea PSD. Miza: salvarea guvernării. Liderii PSD se reunesc la sediul partidului. A fost convocat Comitetul Executiv


 Cine sunt judecătorii care l-au condamant definitiv pe Liviu Dragnea

Completul care judecă dosarul lui Dragnea este format din judecătoarele: Tatiana Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera, Rodica Aida Popa şi Simona Enceanu. Acest complet de judecată a fost rezultatul unei „lupte juridice” ce a rezultat în amânarea acestui dosar cu 5 luni de zile. Completul a fost tras la sorţi pe 13 decembrie anul trecut şi, ulterior, Secţia pentru judecători a CSM a decis că acest complet trebuie să îl judece pe Dragnea şi în 2019, contrar practicii Înaltei Curţi care schimba completurile în fiecare an, dacă nu apucaseră să administreze probe, ceea ce nu se întâmplase în cazul completului lui Dragnea.

Luciana Mera a făcut parte din C5-ul prezidat de fosta preşedintă ICCJ, Livia Doina Stanciu, care l-a condamnat definitiv pe liderul PSD la 2 ani de închisoare cu suspendare, în apel (a doua instanţă), în acelaşi dosar al Referendumului. Judecătoarele Luciana Mera şi Tatiana Rog au anulat interceptările şi filajele DNA-SRI din dosarul Proinvest privindu-l pe Marian Fişcuci, prieten din copilărie cu liderul PSD şi primul patron Tel Drum.

Judecătoarea Simona Encean a făcut parte din C5-ul care a condamnat-o definitiv pe Elena Udrea la 6 ani de detenţie efectivă.

Condamnările din primă instanţă

Fosta sefa DGASPC, Alesu Floarea, unanimitate, abuz în serviciu: 1 an si 6 luni. Anulează condamnarea cu suspendare într-un alt dosar şi va executa 3 ani de închisoare şi un spor de 7 luni. Condamnarea: 3 ani, 7 luni şi 20 de zile

Fostul director executiv al DGASPC Teleorman, Milos Rodica: 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Decizie dată în majoritate.

Fostul director executiv-adjunct de la DGASPC Teleorman, Olguţa Şefu: 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu; 1 an de închisoare pentru fals intelectual. Contopeşte pedepsele: 3 ani de închisoare cu suspendare. Decizie dată în majoritate.

Fostul şef de serviciu DGASPC Teleorman, Ionel Marineci, 3 ani de închisoare cu suspendare.  Cu opinie separată pentru reţinerea circumstanţelor atenuante

Fostul şef de serviciu DGASPC Teleorman, Valentina Marica: 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu

Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea: amendă administrativă în valoare de 1.000 de lei, cu încetarea procesului penal şi cu opinie separată în sensul achitării. . Bombonica Prodana şi-a achitat partea de prejudiciu, iar procurorii ceruseră suspendarea procesului.

Fost şef de serviciu în cadrul DGASPC Teleorman, Claudiu Balaban: 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, 1 an de închisoare pentru fals intelectual. După contopire: 3 ani de închisoare cu suspendare. Decizie dată cu majoritate. Cu opinie separată în sensul achitării pentru abuz în serviciu şi circumstanţe atenuante pentru fals intelectual.

Fost şef de serviciu în cadrul DGASPC Teleorman, Gheorghe Nicuşor: 3 luni de închisoare pentru fals intelectual, 1 an de închisoare pentru abuz în serviciu. După contopirea pedepselor: 1 an de închisoare cu suspendare. Cu opinie separată în sensul achitării pentru abuz în serviciu.

Anisia Niculina Stoica, una dintre secretarele PSD angajate la DGASPC Teleorman care a recunoscut acuzaţiile: decizie în unanimitate - 3 luni de închisoare pentru complicitate la fals, în majoritate - 1 an de închisoare pentru complicitate la abuz. După contopire: 1 an de închisoare cu suspendare. Cu opinie separată în sensul achitării pentru complicitate la abuz în serviciu

Fostă secretară PSD Teleorman, Adriana Botorogeanu: 2 ani de închisoare cu suspendare

Pe 21 iunie 2018, un complet de 3 judecători de la Curtea Supremă l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul ce viza angajarea fictivă a două femei la Direcţia Generală pentru Protecţia Copilului Teleorman. În motivarea deciziei de condamnare, magistraţii Curţii Supreme au susţinut că liderul PSD „a adoptat o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute” având în vedere că angajatele la Direcţia Copilului nu ar fi dat nicio dată pe la birou ele lucrând în cadrul Organizaţiei PSD Teleorman. Cu toate acestea, cele două au fost plătite lunar din banii statului. Prejudiciul în dosar: 108.000 de lei.

Evoluţia dosarului „angajărilor fictive”

Dosarul Bombonica, cum a fost el numit iniţial, a fost trimis în instanţă de DNA în iulie 2016, iar procesul a început pe fond în ianuarie 2017. Pe parcursul procesului, Adriana Botorogeanu, Gheorghe Nicuşor şi Anisa Stoica şi Ionel Marineci au optat pentru a fi judecaţi prin procedura simplificată, care presupune recunoaşterea vinovăţiei şi scăderea cu o treime a pedepselor, însă ultimul dintre ei s-a răzgândit.

Potrivit DNA, Dragnea a intervenit pentru menţinerea în funcţie şi plata drepturilor salariale pentru două angajate de la DGASPC Teleorman, deşi ştia că acestea lucrau de fapt în cadrul Organizaţiei PSD Teleorman. În decembrie 2013, procurorii au înregistrat o sesizare din oficiu cu privire la faptul că Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, proceda la menţinerea ilegală în posturi a două angajate de la DGASPC Teleorman, Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul partidului. DNA susţine că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman, instituţie în cadrul căreia au fost încadrate Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Procurorii afirmă că Liviu Dragnea a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman. Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.

Mărturia lui Liviu Dragnea, necredibilă în primă instanţă

În 21 iunie 2018, un complet de 3 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul ce viza angajarea fictivă a două angajate. În motivarea deciziei de condamnare, magistraţii Curţii Supreme au susţinut că liderul PSD „a adoptat o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute”. Şi mai important, din motivarea sentinţei de condamnare reiese că declaraţiile liderului PSD au fost necredibile în faţa judecătorilor. Aceştia din urmă au arătat în schimb că declaraţiile martorilor şi celorlalţi inculpaţi se colaborează.

Liderul PSD a fost audiat în 21 martie, anul trecut, acesta declarând instanţei că el nu se implica în activitatea de la Protecţia Copilului Teleorman, că nu intra în atribuţiile sale în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, şi că nu le cunoştea pe cele două angajate. 

„Referitor la acuzaţia că aş fi determinat-o pe inculpata Alesu Floarea să le menţină în funcţie pe cele două persoane în perioada în care cele două şi-au desfăşurat activitatea la sediul partidului, neg categoric acest fapt. Eu nu am ştiut că cele două angajate nu vin la serviciu la DGASPC şi nici nu mi-a adus nimeni la cunoştinţă. Însă, este adevărat, le vedeam la sediul partidului odată sau de două ori pe lună“, a afirmat Liviu Dragnea. „Susţinerea acuzării că direcţia se află în subordinea CJ şi, respectiv, că eu în calitate de preşedinte al CJ Teleorman aveam atribuţii de control şi coordonare faţă de Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman este nereală”, a mai spus atunci liderul PSD.

Declaraţiile lui Liviu Dragnea nu au fost credibile pentru judecătorii Curţii Supreme

„Susţinerile inculpatului Dragnea Nicolae Liviu în sensul că, potrivit dispoziţiilor legale, conducerea Direcţiei Generale se asigura de directorul executiv şi de Colegiul Director, iar preşedintele Colegiului director era secretarul judeţului, sunt reale, însă, în mod intenţionat, acesta a omis să precizeze că, potrivit dispoziţiilor legale sus menţionate, preşedintele Consiliului Judeţean avea atribuţii privind controlul, coordonarea activităţii Direcţiei, cât şi de a propune numirea, revocarea şi sancţionarea disciplinară a directorului executiv al Direcţiei. Or, tocmai existenţa acestor prerogative au fost cele care

au garantat succesul activităţii sale în a o determina pe inculpata Alesu Floarea să le menţină în funcţie pe cele două angajate, Botorogeanu Adriana şi Stoica Anisa Niculina”, se arată în motivarea Curţii Supreme.

Judecătorii arată că, în ansamblu probelor administrate, poziţia adoptată de Liviu Dragnea este singulară. Nu mai puţin de 7 mărturii ale unor martori sau inculpaţi colaborează ideea că liderul PSD controla de fapt activitatea de la Protecţia Copilului Teleorman. 

„Instituţia (D.G.A.S.P.C.) se subordona Consiliului Judeţean, iar această instituţie avea conducători care

aveau funcţii de conducere în cadrul partidului menţionat (PSD)” sau „toţi directorii ocupau funcţiile

de conducere fiind susţinuţi politic de către P.S.D. Teleorman”, sunt doar două dintre mărturiile reţinute de instanţă ce au contrazis apărarea lui Liviu Dragnea.

„Deşi inculpatul a susţinut că nu ar fi intervenit în activitatea Direcţiei, chiar dacă cadrul legal i-ar fi permis acest lucru, un episod relatat de inculpata Marica Valentina Mirela contrazice susţinerile acestuia, depoziţia fiind edificatoare în a demonstra faptul că, în realitate, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu controla activitatea Direcţiei, era la curent cu tot ceea ce se întâmpla în cadrul instituţiei, se implica activ în rezolvarea problemelor ivite, dădea dispoziţii într-un mod autoritar, fără să lase loc altor discuţii, îşi impunea punctul de vedere”, se arată în motivarea condamnării liderului PSD pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.

De la chichiţe legale la dureri de şale, istoricul amânărilor dosarului „Angajări fictive”

Apelul liderului PSD la condamnarea la trei ani şi jumătate cu închisoare pentru instigare la abuz în serviciu ar fi putut fi finalizat în cel mult două termene de judecată. În schimb, interesele directe din acest dosar au condus la o luptă juridică în care au fost implicate toate instituţiile din justiţie. La 7 luni de la primul termen în acest proces, timp în care au fost reaudiaţi doar 2 martori şi 2 inculpaţi, inclusiv Liviu Dragnea, există riscul serios ca dosarul să nu fie finalizat până la sfârşitul anului. Pensionarea uneia dintre judecătoarele din completul care judecă dosarul de la 1 iunie, în lipsa unei sentinţe finale până la acea dată, ar însemna readminsitrarea probelor, iar vacanţa magistraţilor din iulie şi august ar putea împinge finalizarea dosarului spre finalul anului. 

Saga completelor de judecată

La scurt timp după sentinţa de condamnare din 21 iunie anul trecut, coaliţia PSD-ALDE a decis modificarea legii de organizare judiciară, eliminând prezenţa obligatorie din completele de 5 judecători a preşedinţilor instanţei supreme. În lipsa normelor tranzitorii, curtea decide că prevederile se aplică de la începutul anului, şi repartizează dosarul lui Dragnea unui complet condus de vice-preşedintele ÎCCJ, Iulian Dragomir, un judecător considerat extrem de exigent. Liderul PSD critică deschis această decizie, şi cu o săptămână înainte de primul termen Parlamentul şi Executivul sesizează Curtea Constituţională cu privire la aceasta. La primul termen, Dragnea nu se prezintă, cerând o amânare pentru a-şi angaja un apărător, iar la al doilea termen, transmite prin avocatul său că doreşte să fie audiat de instanţă. 

Între timp CCR dă câştig de cauză sesizării făcute de Legislativ şi obligă Curtea Supremă să tragă la sorţi alte complete imediat. Cum nici noul complet nu este pe placul liderului PSD, acesta atacă în instanţă tragerea la sorţi, susţinând că doar preşedintele completului trebuie înlocuit. Curtea de Apel îi dă câştig de cauză, şi cere o nouă tragere la sorţi după motivarea deciziei CCR. Este şi momentul în care este tras la sorţi un complet pe placul lui Liviu Dragnea. Poate tocmai de aceea CSM vine cu o decizie suprinzătoare, în contradicţie cu cutuma Curţii Supreme, şi anunţă în 2018 că aceste complete vor judeca dosarele care le-au fost repartizate şi în 2019 chiar daca nu au efectuat niciun act în ele.

18 martie este primul termen când sunt administrate probe efectiv în procesul de apel, fiind audiaţi doi dintre martorii care-şi menţin declaraţiile inculpatoare la adresa liderului PSD. Acesta din urmă, deşi fusese citat pentru a da declaraţii, a lipsit din cauza unor probleme medicale la spate, însă avocaţii săi au cerut anularea condamnării pe fond, din cauză că aceasta nu a fost pronunţată de un complet specializat pe dosarele de corupţie. La doar câteva zile, Florin Iordache, delegat de Liviu Dragnea la conducerea Camerei Deputaţilor, sesizează CCR cu un posibil conflict constituţional pe această temă. Însă CCR amână o decizie până la o dată ulterioară celei în care era aşteptat ultimul termen în dosarul „Angajări fictive”. 

Astfel, liderul PSD se vede în situaţia în care are nevoie disperată de o nouă amânare deşi pe 15 aprilie trebuiau ascultate pledoariile finale, în proces fiind aşteptată chiar şi o sentinţă. Avocaţii lui Dragnea cer reluarea procesului de la zero şi recuzarea uneia dintre judecătoare pentru motivul că presa a scris că soţul acesteia ar fi simpatizant al PSD. Cererea de recuzare a fost respinsă, aşadar apărătorii se văd în situaţia de a solicita direct amânarea termenului motivând  aşteptarea unei decizii a CCR. Instanţa a acordat amânarea, aşadar vineri este aşteptată decizia CCR cu privire la completele de 3.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite