Liderul PSD, Liviu Dragnea, suspect în dosarul în care fosta sa soţie este urmărită penal: „Am calitatea de suspect”

Liviu Dragnea a fost miercuri la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru a fi informat că are calitatea de suspect în dosarul în care fosta sa soţie Bombonica Prodana este urmărită penal. Liderul PSD a părăsit sediul DNA după 20 de minute precizând că nu a dat nicio declaraţie în dpsarul în care este anchetat. Asta deşi este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual în formă continuată.

UPDATEPotrivit anchetatorilor, „în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, suspectul Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, cu intenţie, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii”, arată procurorii.

Tot ei precizează că, „în realitate cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era suspectul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”.

Astfel, cele două persoane au fost plătite din banii statului cu 91.362 lei.

Liviu Dragnea a părăsit sediul după aproape 20 de minute, declatând că este suspect în dosarul în care este fosta sa soţie Bombonica Prodana este urmărită penal.

„Este vorba despre acelaşi dosar în care a fost chemată şi soţia mea. Este legat de angajate de la Protecţia Copilului care nu ar fi venit la serviciu şi că eu aş fi îngăduit acest lucru. Aşadar, am calitatea de suspect”, a declarat Dragnea la ieşirea de la DNA.

El a mai precizat că le cunoaşte pe cele două angajate, însă nici el şi nici soţia sa nu au făcut angajări.

Întrebat dacă a dat o declaraţie în faţa procurorilor, acesta a precizat că încă nu.

„Am luat act şi trebuie să vin să mă uit peste dosar. Abia peste două-trei zile o să primesc conţinutul şi atunci o să văd despre ce este vorba”, a spus Drganea.

Liviu Dragnea, preşedintele PSD, a sosit la DNA cu puţin înainte de ore 14.00.

Bombinca Prodana, acuzată de abuz în serviciu

Bombonica Pordan, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, este urmărită penal pentru abuz în serviciu. Faptele pentru care este suspectată ar fi fost comise când Bombonica Prodana era coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi şef serviciu Secretariat din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman.

În acelaşi dosar mai sunt puse sub acuzare Floarea Alesu, la data faptelor director general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman şi şi Jenica Dumitru, la data faptelor şef Serviciu Resurse Umane, Juridic şi Contencios din cadrul aceleiaşi instituţii. Acuzaţiile: abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată şi   instigare la fals intelectual, în formă continuată,

Alte două persoane sunt cercetate pentru fals intelectual, în formă continuată: Constantin Claudiu Balaban, la data faptei şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei din mun. Alexandria şi Remus Ionuţ Boboc, la data faptei şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic şi Aprovizionare din cadrul D.G.A.S.P.C. Teleorman.

Acuzaţiile procurorilor

Procurorii spun că în perioada iulie 2006 – 2013, Alesu şi Dumitru Jenica, în calităţile menţionate mai sus, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, ar fi dispus în mod ilegal menţinerea în funcţii şi implicit plata drepturilor salariale pentru un număr de patru angajaţi din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. “Aceasta, în condiţiile în care cunoşteau faptul că, deşi cei patru au figurat în mod scriptic ca angajaţi în cadrul instituţiei respective, ei nu s-au prezentat efectiv la serviciu şi nu au prestat vreo activitate”, arată DNA.

Cei patru angajaţi ar fi fost menţinuţi pe statul de funcţii ale instituţiei, încasând astfel lunar sume necuvenite în cuantum total de peste 150.000 lei, prejudiciind astfel bugetul de stat şi bugetul local.

În acelaşi context, în intervalul ianuarie – mai 2014,  în scopul justificării salarizării activităţii a două dintre persoanele respective, Alesu şi Dumitru i-ar fi determinat, direct şi indirect,  pe subordonaţii lor  Balaban şi Boboc să falsifice  diferite înscrisuri (pontaje lunare, state de plată, condici de prezenţă, fişe de prezenţă colective, rapoarte de activitate, rapoarte de evaluare, precum şi alte documente justificative) cunoscând  că, în acest fel, au fost atestate fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul justificării doar scriptice a activităţii acestora.

Drepturi salariale încasate necuvenit

În perioadele 3 martie - 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, Bombonica Dragnea, în calitate de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi în calitate de şef Serviciu secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, “prin încălcarea cu ştiinţă atribuţiilor de serviciu, deşi a cunoscut faptul că două subordonate, încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului, nu a întreprins nici un demers de sancţionare a persoanelor respective”.

“Această conduită a permis celor două angajate să îşi încaseze în mod necuvenit drepturile salariale aferente perioadelor menţionate”, acuză DNA.

Liviu Dragnea, condamnat în dosarul „Referendumul”

Liviu Dragnea a mai fost cercetat într-un dosar instrumentat de DNA, respectiv dosarul „Referendumul” în care, de altfel, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Decizia însă a fost contestată atât de preşedintele interimar al PSD, cât şi de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). 

Procurorii au arătat în motivele de apel depuse la ÎCCJ că pedeapsa de un an de închisoare cu suspendare aplicată de instanţa de fond lui Liviu Dragnea în dosarul „Referendumul” are un cuantum simbolic în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite, iar pedeapsa a fost greşit individualizată.

„Demersurile inculpatului Liviu Dragnea demonstrează că vocaţia şi pasiunea sa, ca persoană cu poziţie de autoritate şi influenţă a fost de a impune alegătorilor să voteze ...—'mai adu-i p-ăia de pe la ţară!' Libertatea de alegere pe care o au cetăţenii şi dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Liviu Dragnea ca un moft al acestora şi nu ca un imn al demnităţii umane şi libertăţii de opţiune. Deşi, libertatea votului este un drept care trebuie apărat cu orice preţ, fiind dovada palpabilă a libertăţii individului, inculpatul Dragnea a acţionat şi s-a manifestat ca şi cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni, baloane şi zâne sau chiar cu forţa, conform voinţei şi interesului inculpatului: 'Băi, dar organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe'”, susţin procurori în document.

DNA solicită Completului de cinci judecători de la Curtea Supremă desfiinţarea în parte a sentinţei din 15 mai cu privire la soluţiile adoptate faţă de cei 45 de inculpaţi (dintre care 8 inculpaţi au avut calitatea de preşedinţi secţii de votare iar 37 inculpaţi au avut calitatea de membrii secţii votare) şi condamnarea acestora şi faţă de Liviu Dragnea aplicarea unei pedepse în cuantum concordant gravităţii faptelor.