UPDATE Liviu Dragnea nu s-a prezentat la Curtea Supremă. DNA cere audierea liderului PSD, iar următorul termen al procesului va avea loc pe 18 martie

Apelul lui Liviu Dragnea la condamnarea la 3 ani şi 6 luni de închisoare, dictată în primă instanţă de Curtea Supremă, poate începe efectiv după mai bine de 5 luni de tergiversări. Dragnea nu s-a prezentat luni la Curtea Suprema. Procurorul DNA a cerut audierea lui Liviu Dragnea, iar următorul termen va avea loc pe 18 martie.

UPDATE La termenul de astăzi inculpaţii din dosar au fost întrebaţi dacă vor să dea noi declaraţii în acest dosar. Majoritatea acestora au rpecizat că îşi mentin declaraţiile date în prima instanţă.

Apărătorul lui Dragnea a precizat însă că liderul PSD doreşte să dea noi declaraţii, însă a cerut ca acest lucru să se întâmple spre finalul procesului, după administrarea probelor din acest caz. Liderul PSD, a cerut, prin apărătorul său, reaudierea a mai mulţi martori, ce au dat declaraţii în faza de fond a procesului.

Şi avocatul Olguţei Şefu a precizat că aceasta doreşte să dea noi declaraţii în faţa judecătorilor.

În ceea ce priveşte DNA, procurorul de şedinţă a cerut audierea lui Liviu Dragnea şi a Floarei Alesu, dintre inculpaţi, dar şi a martorului Dumitru Jenica. În acest dosar, DNA are un nou procuror de şedinţă, în persoana lui Marius Vartic, fostul şef al Departamentului de Lupta Antifraudă (DLAF).

Următorul termen al acestui proces va avea loc pe 18 martie. 

UPDATE Liderul PSD nu s-a prezentat în faţa judecătorilor, el fiind reprezentat de avocatul Marian Nazat. 

După o „luptă” juridică ce a durat peste 5 luni de zile, dosarul lui Dragnea urmează să fie soluţionat de Completul 2 penal, format din judecătoarele Simona Daniela Encean, Tatiana Lucia Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera, Rodica Aida Popa. În data de 21 iunie 2018, liderul PSD era găsit vinovat de instigare la abuz în serviciu, în dosarul „angajărilor fictive” de la Protecţia Copilului Teleorman.

Saga completelor de 5 judecători

În luna septembrie, Colegiul de conducere al Curţii Supreme a repartizat dosarul lui Liviu Dragnea la unul din cele două completuri de cinci judecători pentru a da sentinţa finală. „Adevărul“ a scris la acea vreme că Dragnea avusese ghinion: trei din cei cinci judecători erau intransigenţi, iar doi aveau legătură cu PSD. Balanţa era înclinată în defavoarea lui Dragnea de către judecătorul Iulian Dragomir, ajuns automat preşedinte al completului de judecată din postura de vicepreşedinte al Înaltei Curţi, deci fără tragere la sorţi. PSD abia modificase în Parlament Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, iar noua formă a legii spunea că toţi judecătorii completurilor de cinci trebuie aleşi prin tragere la sorţi. Aşadar, vicepreşedintele Curţii Supreme nu mai putea să devină, din oficiu, preşedinte al unui complet de cinci. Numai că PSD uitase să precizeze în lege când se organizează tragerea la sorţi: la începutul fiecărui an sau la intrarea în vigoare a legii - în luna iulie? Până ca PSD să schimbe legea, Înalta Curte alegea completurile la începutul fiecărui an.

La începutul lunii octombrie, atât Parlamentul dar şi guvernul condus de Viorica Dăncilă au sesizat Curtea Constituţională cu privire la modul în care Curtea Supremă pune în aplicare noile prevederi din Legile Justiţiei cu privire la formarea acestor complete de cinci. Decizia Executivului a venit după mai multe declaraţii ale liderului PSD în care îi acuza pe magistraţii de la Curtea Supremă că nu respectă modificările aduse la Legea 304/2004, promulgată în luna iulie..

Pe 7 noiembrie, CCR dă dreptate Parlamentului şi Executivului, şi obligă Înalta Curte să-i aleagă, „de îndată“, pe toţi judecătorii celor două completuri de cinci prin tragere la sorţi. Integral prin tragere la sorţi, deci fără ca vicepreşedintele Curţii Supreme să devină automat şi preşedinte al unui complet de cinci. Două zile mai târziu, preşedinta Curţii Supreme, Cristina Tarcea, alegea, „de îndată“, în faţa presei, cele două completuri.

Cum nici noul compelt nu este considerat favorabil, avocaţii liderului PSD contestă la Curtea de Apel noul complet de judecată, pe motiv că doar preşedintele completului ar fi trebuit tras la sorţi, nu întreg lotul de cinci judecători care urmau să-l judece pe Dragnea. Surse politice au explicat pentru „Adevărul“ că aceasta a fost marea miză a liderului PSD: să scape de Iulian Dragomir din fruntea primului său complet de judecată, iar în locul lui Dragomir să vină un judecător favorabil lui Dragnea. În faţa Curţii de Apel, avocaţii liderului PSD au explicat că preşedinta Înaltei Curţi ar fi trebuit să aştepte motivarea CCR, chiar dacă Curtea a cerut, în decizie, ca tragerea la sorţi să fie realizată „de îndată“, potrivit comunicatului oficial emis de CCR. 

Judecătoarea Alina Ghica de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) îi dă dreptate lui Liviu Dragnea şi anulează toate completurile de 5 de la Înalta Curte – deci şi completul al doilea al lui Dragnea. Anularea nu este definitivă, pentru că decizia poate fi contestată la Curtea Supremă. Însă suspendarea completului a fost executorie, deci s-a aplicat imediat.

Pe 5 decembrie, Secţia pentru judecători a CSM a recomandat ca Instanţa supremă să efectueze o nouă tragere la sorţi a completurilor de 5 pentru anul 2018, dar şi mărirea numărului acestor completuri de la 4 la 6 (3 în materie penală şi 3 în materie civilă). Pe 13 decembrie, dosarul în care este judecat Liviu Dragnea a fost repartizat la completul 2 penal de la Instanţa supremă. Acest complet este format din cinci judecătoare: Simona Daniela Encean, Tatiana Lucia Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera şi Rodica Aida Popa.

Potrivit jurisprudenţei Curţii Supreme, dacă acest complet nu apuca să administreze probe într-un dosar, atunci dosarul respectiv revenea unui nou complet tras la sorţi la începutul anului. Cu toate acestea, Secţia pentru juedcători a CSM a decis în 19 decembrie ca dosarele repartizate acestor complete să rămână pe rolul lor şi în anul 2019, deci ca Liviu Dragnea să fie judecat de acest complet şi nu de unul nou.

La ultimul termen. cel din 21 ianuarie, dosarul a fost amânat după ce un complet de 5 condus de vicepreşedintele Curţii Supreme, judecătorul Iulian Dragomir, a sesizat Secţiile Unite al ÎCCJ pentru a lua o decizie cu privire la hotărârea CSM-ului în această speţă. la 31 ianuarie, judecătorii reuniţi în cadrul Secţiilor Unite au laut decizia de a menţine decizia CSM-ului în această privinţă.

Astfel, luni, 18 februarie, judecata efectivă în acest dosar poate începe.

Dezincriminarea abuzului în serviciu

La doar 12 zile de la pronunţarea condamnării liderului PSD, pronunţată de Curtea Supremă în data de 21 iunie 2018, parlamentarii coaliţiei PSD-ALDE din Comisia pentru Legile Justiţiei prin modificările aduse Codului Penal aproape că au dezincriminat infracţiunea de abuz în serviciu. Astfel, în noua formă, apar condiţii mult mai restrictive, fapta de abuz fiind penală numai dacă este făcută cu scopul de a obţine „pentru sine, soţ, rudă, sau afin până la gradul al II lea inclusiv, un folos patrimonial”. 

În contextul în care Dragnea este acuzat că a angajat fictiv două membre de partid, şi cum acestea nu îi sunt rude şi nici nu a obţinut un folos patrimonial, acuzaţia de abuz în serviciu ar urma să cadă. Dacă va fi adoptată în acestă formă şi intră în vigoare, Dragnea scapă de acuzaţia de instigare la abuz deoarece se va aplica legea mai favorabilă. Legea pentru modificarea Codului Penal a fost contestată la Curtea Constituţională atât de preşedintele Iohannis cât şi de magistraţii de la Curtea Supremă. Instanţa urmează să se pronunţe în 16 octombrie asupra constituţionalităţii acestor modificări.

Cum au motivat judecătorii condamnarea lui Dragnea

Magistraţii de la Curtea Supremă au arătat în motivarea sentinţei la 3 ani şi jumătate de închisoare că, prin influenţă şi putere, Dragnea a determinat-o pe fosta directoare a Direcţiei pentru Protecţia Copilului Teleorman, Floarea Alesu să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu. 

„Funcţiile deţinute de inculpatul Dragnea Liviu în perioada infracţională, de preşedinte, atât al Consiliului (…) cât şi al organizaţiei judeţene a P.S.D (...), îi confereau acestuia autoritate, putere şi influenţă, realizând contextul favorabil iniţierii şi desfăşurării activităţii infracţionale”, se arată în motivarea condamnării.

„Modul în care inculpata Alesu Floarea a acţionat, (...) fără a se opune şi fără a cere explicaţii, ci, pur şi simplu, a pus în practică solicitarea acestuia, reprezintă reflecţia exercitării cu succes de către inculpat a influenţei şi autorităţii de care dispunea”, subliniază judecătorii. În acest punct magistraţii fac trimitere la mai multe studii sociologice, notând că „puterea este capacitatea unui individ de a influenţa, modifica comportamentul altui individ, de a-l supune voinţei proprii. Conducerea şi puterea sunt esenţial sinonime". 

Magistraţii au considerat „sugestivă şi relevantă” declaraţia martorei Chera Mirela care (...) a arătat: „Liviu Dragnea era un fel de Dumnezeu, în sensul că toată lumea îl asculta, să nu îl supere”. Liviu Dragnea a declarat apel în 22 iunie, chiar a doua zi după sentinţa Curţii Supreme. O săptămână mai tîrziu DNA formula propriul apel, procurorii fiind nemulţumiţi de achitarea liderului PSD pentru instigare la fals intelectual. Totodată ei au considerat şi pedeapsa cu executare prea mică, după ce la ultimul termen ceruseră o pedeapsă de 7 ani şi jumătate.