Lista sesizărilor fără răspuns făcute de Corpul de Control al premierului la DNA, Parchetul General şi DIICOT

Lista sesizărilor fără răspuns făcute de Corpul de Control al premierului la DNA, Parchetul General şi DIICOT

16 sesizări au fost făcute într-un an de zile la DNA de către Corpul de control

Corpul de control al primul ministru a transmis Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Parchetului General şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), începând cu luna iunie a anului 2012, 47 de sesizări referitoare la 334 de posibile fapte penale. Această precizare din partea Guvernului vine după ce Inspecţia Judiciară a început verificările ca urmare a unor declaraţii făcute de Victor Ponta.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit corpului de control, DNA nu a oferit nici până în prezent un răspuns referitor la unele plângeri, chiar dacă a trecut mai bine de un an de la momentul primei sesizări.
 
Din cele 47 de sesizări transmise către organele de urmărire penală, 30 de sesizări, care vizează 182 de posibile fapte penale, au ajuns la DNA, 16 sesizări, care vizează 140 de fapte penale, la Parchetul General, iar la DIICOT a fost transmisă o sesizare, referitoare la 12 posibile fapte penale.
 
Cel mai vechi raport întocmit de Corpul de control al premierului datează de pe 26 iunie 2012 şi vizează activitatea Companiei Naţionale „Poşta Română” în perioada 01.01.2009 – 15.06.2012, fiind constatate trei posibile fapte penale. Raportul a fost transmis către DNA.
 
De altfel, cele mai multe sesizări făcute de Corpul de control vizează Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
 
Primul raport transmis către Parchetul General datează de pe 18 martie 2013 şi vizează modul în care Ministerul Mediului a folosit 2 milioane de lei pentru achiziţia de servicii de consultanţă şi reprezentare juridică, asistenţă tehnică, expertiză şi traducere autorizată, fiind constatate două posibile fapte de natură penală.
 
Pe 6 decembrie 2013 a fost transmis către DIICOT un raport referitor la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), în care au fost constatate 12 posibile fapte de natură penală.
 

Listă sesizări făcute de Corpul de Control

 
Insepcţia Judiciară verifică veridicitate declaraţiilor lui Ponta
 
Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii analizează dacă afirmaţiile făcute de premierul Victor Ponta într-o emisiune televizată sunt de natură să aducă atingere sistemului judiciar, dar şi dacă sunt întârzieri nejustificate în verificarea sesizărilor trimise la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) de Guvern, după ce Victor Ponta a spus că pentru ilegalităţi reclamate de Guvern nu există răspuns de la Parchet.
 
Astfel, în cadrul acestor verificări, vor fi avute în vedere două aspecte.
 
Primul constă în analizarea afirmaţiilor făcute de Victor Ponta  într-o emisiune televizată, afirmaţii despre care s-a spus că aduc atingere sistemului judiciar din România. 
 
Iar cel de-al doilea se referă la verificarea informaţiilor făcute tot de premier, potrivit cărora sesizările trimise de Corpul de Control al premierului la DNA ar fi fost tergiversate.
 
Purtătorul de cuvânt al Inspecţiei Judiciare, Tamara Manea, a declarat joi, citată de Mediafax, că în urma sesizării primite de la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară va analiza dacă au fost aduse atingeri sistemului judiciar prin declaraţiile făcute de premier luni. 
 
„Nu vom verifica modul în care au fost instrumentate dosarele sau cum au fost soluţionate, ci dacă au fost tergiversări nejustificate”, a spus Tamara Manea.
 
Potrivit sursei citate, se va verifica în ce măsura afirmaţiile premierului Victor Ponta sunt reale.
 
„Premierul, în cadrul unei emisiuni televizate, a făcut referire la mai multe dosare. Modalitatea prin care se va face verificare o va alege inspectorul”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Inspecţiei Judiciare.
 
Tamara Manea a precizat că verificările nu vizează modul în care au fost instrumentate dosarele lui Adrian Năstase.
 
„Direcţia Naţională Anticorupţie a instumentat dosarul lui Adrian Năstase, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat o decizie în acest sens. Nu vor fi făcute verificări la acestea”, a adăugat Manea.
 
Judecătorului Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat că, în cadrul sesizării Inspecţiei Judiciare, s-a mers pe două paliere. Astfel, prima dintre acestea se referă la afirmaţia premierului, conform căreia Adrian Năstase a fost condamnat politic, iar cea de-a doua are legătură cu mai multe sesizări pe care le-a făcut premierul la DNA, cu privire la anumite fapte de corupţie.
 
„Nu se analizează soluţia sau modul în care a fost făcută ancheta, ci dacă sunt sesizate întârzieri nejustificate”, a spus Dumbravă.
 
Inspecţia Judiciară sesizată de CSM după declaraţiile lui Ponta
 
CSM a sesizat, marţi, Inspecţia Judiciară în cazul declaraţiilor făcute de premierul Victor Ponta atât despre condamnarea lui Adrian Năstase, cât şi despre celeritatea soluţionării unor sesizări penale.
 
În sesizarea transmisă Inspecţiei Judiciare, Secţia pentru judecători a CSM arată că declaraţiile premierului au caracter politic, „iar în raport cu principiul separaţiei puterilor în stat, Consiliul nu poate interveni în disputele de natură politică”.
 
Inspecţia judiciară urmează să stabilească dacă afirmaţiile premierului Victor Ponta au adus atingere independenţei sistemului judiciar.
 
Fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat, pe 6 ianuarie de Curtea Supremă, la patru ani de închisoare cu executare n dosarul „Zambaccian”. De asemenea, şi soţia acestuia, Dana Năstase, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare, iar Irina Paula Jianu a primit patru ani cu executare. Adrian Năstase a fost încarcerat, luni seară, la Penitenciarul Rahova.
 
Premierul Victor Ponta a afirmat că Adrian Năstase este un condamnat politic şi o victimă a regimului Băsescu, în condiţiile în care preşedintele Traian Băsescu a instituit din 2005 prin Monica Macovei şi Daniel Morar, principalii săi colaboratori, un sistem, inclusiv prin dosare penale, împotriva adversarilor politici.
 
Acesta a declarat, la România TV, că sentinţa dispusă împotriva lui Năstase, care a fost principala ţintă a lui Băsescu începând din 2005, reprezintă o nedreptate şi a amintit că pentru sesizările de ilegalităţi transmise de Guvern pentru acţiuni ale foştilor guvernanţi nu există niciun răspuns din partea Parchetului.
 
Întrebat dacă concluzia este că în România justiţia nu ar fi independentă, Ponta a răspuns: „Nu, este o justiţie generalizantă şi greşită. Eu cred că, în mare parte, justiţia din România este independentă. Cred că - şi până la urmă ce s-a întâmplat astăzi la CSM a arătat capacitatea reprezentanţilor justiţiei de a nu se mai lăsa impresionaţi, intimidaţi de preşedinte, au ales pe cine au vrut ei – dar cred că unul din obiectivele strict personale ale lui Traian Băsescu a fost acela, din 2005 încoace, de a-şi doborî prin alte metode decât cele politice principalul adversar”.
 
Situaţia lui Năstase comparată cu situaţia prim-ministrului urainean Iulia Timoşenko
 
În acelaşi timp, Ponta a comparat situaţia lui Adrian Năstase cu cea a fostului prim-ministru ucrainean Iulia Timoşenko.
 
„Eu cred că Adrian Năstase a fost nu doar cel mai bun prim-ministru de după 1989, dar şi cel mai puternic adversar al lui Traian Băsescu şi cred că, din punct de vedere politic, cazul Adrian Năstase este perfect comparabil cu cazul Iulia Timoşenko”, a spus Ponta.
 
El a apreciat că este „o chestie ciudată” atunci când aceiaşi judecători de la Curtea Supremă achită în unanimitate şi, ulterior, condamnă tot în unanimitate.
 
„Adrian Năstase, care ne-a băgat în Uniunea Europeană şi în NATO, se duce în închisoare, Traian Băsescu, care de 10 ani ne fură şi ne scoate din Europa, e încă la Cotroceni. Evident că e injust”, a adăugat Ponta.
 
Înainte de pronunţarea sentinţei în dosarul Zambaccian, premierul Victor Ponta declara că este o mare nedreptate ca Adrian Năstase să fie hăituit o viaţă întreagă de „sistemul lui Traian Băsescu”, având în vedere toate lucrurile „bune şi importante” pe care fostul premier le-a făcut pentru ţară.
 
Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
 
 
Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii analizează dacă afirmaţiile făcute de premierul Victor Ponta într-o emisiune televizată sunt de natură să aducă atingere sistemului judiciar, dar şi dacă sunt întârzieri nejustificate în verificarea sesizărilor trimise la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) de Guvern, după ce Victor Ponta a spus că pentru ilegalităţi reclamate de Guvern nu există răspuns de la Parchet.
 
 
Consiliul Superior al Magistraturii a decis să sesizeze Inspecţia Judiciară în cazul declaraţiilor făcute de Victor Ponta despre condamnarea lui Adrian Năstase. Secţia de judecători a CSM s-a reunit marţi, din oficiu, pentru a analiza declaraţiile făcute de premier.
 
 
Premierul Victor Ponta a declarat luni seara, la România TV, că decizia judecătorilor ÎCCJ în cazul fostului premier Adrian Năstase este una incorectă.
 
 
Adrian Năstase se întoarce după gratii. Judecătorii Curţii Supreme au dat verdictul în dosarul „Zambaccian“, ultimul pe care acesta îl mai avea pe rol. Fostul premier a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi şantaj. La rândul ei, Dana Năstase a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la luare de mită. Sentinţa este definitivă.
 

Năstase, înaintea sentinţei în dosarul „Zambaccian”: „Un singur om curajos constituie o majoritate”

Fostul premier Adrian Năstase, care aşteaptă luni decizia definitivă în dosarul “Zambaccian”, a publicat pe blogul personal un text în care anunţă că a revenit acasă şi îşi exprimă incertitudinea cu privire la ce l-ar putea aştepta în 2014.

Dosarul „Zambaccian”. Adrian Năstase îşi va primi sentinţa pe 6 ianuarie

Fostul premier Adrian Năstase şi soţia sa îşi vor petrece Sărbătorile de Iarnă acasă. Curtea Supremă a amânat pentru 6 ianuarie pronunţarea în dosarul „Zambaccian”, în care aceştia sunt acuzaţi de fapte de corupţie. Procurorul a cerut astăzi pedepse cu executare în cazul soţilor Năstase, dar şi majorarea pedepsei Paulei Irina Jianu.

 
Fostul premier Adrian Năstase şi soţia sa s-au prezentat, luni, din nou în faţa instanţei Curţii Supreme, unde are loc un nou termen al recursului din dosarul Zambaccian. Magistraţii urmează să o audieze pe Dana Năstase, după ce, la termenul trecut, aceasta a solicitat o amânare pe motiv că nu se simte bine. În martie 2012, Năstase şi soţia lui au fost condamnaţi în acest dosar la trei ani de închisoare cu suspendare.
 
 
Adrian Năstase şi soţia au ajuns, luni, din nou în faţa instanţei Curţii Supreme unde a avut loc un nou termen din recursul în dosarul „Zambaccian”. Magistraţii ar fi trebuit s-o audieze pe soţia fostului premier, dar aceasta a cerut o amânare pe motiv că nu se simte bine. În acest dosar, în martie 2012, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită.
 
 
Completul de cinci judecători al Instanţei Supreme a stabilit ca următorul termen din recursul în dosarul „Zambaccian” să aibă loc peste aproximativ o lună, mai exact pe 7 octombrie. În acest dosar, pe 30 martie 2012, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită.
 
 
Fostul premier Adrian Năstase, dar şi soţia sa, Dana Năstase, vor fi, luni, prezenţi în faţa Completului de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru primul termen la recursul formulat de procurori în dosarul Zambaccian. Asta după ce judecătorii au hotărât pe 13 mai să amâne cazul până după vacanţa judecătorească.
 
 
Magistraţii Curţii Supreme au decis luni, amânarea pentru data de 9 septembrie 2013, judecarea recursului în Dosarul Zambaccian, în care Adrian Năstase a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj şi a fost achitat pentru acuzaţia de luare de mită.
 
 
Procurorii DNA susţin în motivele recursului din dosarul „Zambaccian” că probele existente la dosar arată că Adrian şi Daniela Năstase sunt vinovaţi, ei fiind achitaţi „eronat” de completul de trei judecători de la Curtea Supremă. Recursurile din dosar urmează să fie judecate de un complet de cinci judecători ai instanţei supreme pe 13 mai.
 
 
Cererile de abţinere formulate de trei dintre cei cinci judecători repartizaţi să judece contestaţiile din dosarul Zambaccian al lui Adrian Năstase au fost respinse de Colegiul de conducere al Curţii Supreme, au declarat pentru Mediafax oficiali ai Instanţei Supreme.
 
 
Un procuror DNA, Elena Matieşescu, a tărăgănat nouă luni formularea recursului în ultimul dosar în care mai este judecat fostul premier, Dosarul „Zambaccian“, iar faptele se prescriu peste o lună
 
 
Un articol din Codul Penal ar putea spulbera planurile de libertate ale lui Adrian Năstase. Dacă nu se întâmplă o minune, singura lui salvare ar putea veni de unde se aşteaptă mai puţin: de la procurorii DNA.
 
 
Soţia fostului prim-ministru, Daniela Năstase, a fost, de asemenea, condamnată la închisoare în dosarul „Zambaccian‟, în anul 2006.  Instanţa supremă a dispus condamnarea ei la trei ani de detenţie, dar cu suspendare.
 
 
Titus Corlăţean, propus pentru funcţia de ministru al Justiţiei în Guvernul Ponta, a declarat, luni, în faţa parlamentarilor din comisiile juridice reunite, că referirea sa la arestarea procurorului care a făcut dosarul Zambaccian a fost o formulă inadecvată.
 
 
Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au pronunţat sentinţa împotriva lui Adrian Năstase. Vezi întreaga decizie a instanţei, aşa cum a fost ea redactată de judecători!

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: