Libertatea presei în lume. România, criticată dur

Din păcate, libertatea presei nu convine unora.

„Reporteri fără frontiere" a dat publicităţii clasamentul libertăţii presei în lume pe 2019. România a coborât trei locuri, până pe poziţia 47. Germania stagnează, chiar dacă a avansat două locuri, pe poziţia 13.

România a coborât trei locuri, până pe poziţia 47, în cel mai nou clasament internaţional al libertăţii presei, dat joi publicităţii de organizaţia Reporteri fără frontiere. Aceasta descrie starea presei din România în termeni extrem de duri, vorbind despre efectele pe care le au asupra media încercările politicienilor de a scăpa de dosarele de corupţie.

Capitol detaliat referitor la România în raportul Reporteri fără Frontiere

„Lipsa interesului guvernului pentru jurnalism şi media, cenzura politică tot mai mare şi creşterea autocenzurii sunt principalele trăsături ale actualului peisaj media. Media au fost transformate treptat în instrumente de propagandă politică. Sunt foarte politizate, mecanismele lor de finanţare sunt opace sau chiar corupte, iar politicile lor editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor. Aceste fenomene tulburătoare au devenit o obişnuinţă în România.

Principala preocupare a politicienilor guvernului, între timp, pare să fie evitarea condamnărilor cu închisoarea, prin amendarea legilor anticorupţie şi prin a se asigura că ei controlează sistemele judiciare şi instanţele. Coaliţia de guvernământ a înlocuit o parte din managementul televiziunii publice şi a făcut-o dependentă de finanţarea de la bugetul de stat. CNA nu îşi îndeplineşte cu adevărat rolul de reglementare şi nu condamnă abuzurile. Circa 10 proprietari media sunt în prezent ţinta unor proceduri penale de către DNA sau Parchet.

Autorităţile presează constant jurnaliştii să-şi dezvăluie sursele şi să încerce să oprească orice critică la adresa sistemului. Agenţi ai guvernului, pozând ca jurnalişti, au început să se infiltreze în organizaţii de ştiri. Câteva instituţii media independente reuşesc să supravieţuiască alături de marile grupuri media, dar sunt ţinta unor inspecţii fiscale arbitrare de câte ori critică politicieni cu influenţă. Autorităţile, companiile din sectorul privat şi persoane fizice au început recent să invoce GDPR ca pretext pentru a refuza accesul la informaţii sau să ameninţe şi să ancheteze jurnalişti în legătură cu investigaţiile lor de presă.“

Turkmenistan, pe ultimul loc. Norvegia conduce

Coreea de Nord nu mai deţine lanterna roşie în clasamentul Reporteri fără frontiere, ultimul loc fiind ocupat acum de Turkmenistan.

În fruntea clasamentului se află, ca şi anul trecut, Norvegia, urmată de Finlanda şi Suedia. Olanda a căzut din top trei, ceea ce ar dovedi, în opinia Sylviei Ahrens-Urbanek, de la Reporteri fără frontiere, că până şi în cazul elevilor-model ar exista deficite. „Jurnaliştii olandezi au avut nevoie de protecţia poliţiei, după ce au relatat despre crima organizată.“ 

„În principiu, climatul la nivel mondial pentru jurnalişti s-a înrăutăţit“, conchide Sylvie Ahrens-Urbanek, şefa echipei de comunicare de la RFR. „Vorbim acum de un climat al fricii.“ În special s-a făcut remarcată incitarea la ură împotriva jurnaliştilor – un fenomen global, care însă a luat amploare mai ales în Europa şi SUA.

În Germania, de exemplu, RFR a numărat 22 de atacuri fizice împotriva jurnaliştilor în 2018. „Ne amintim de demonstraţiile de la Chemnitz, unde jurnaliştii nu au fost atacaţi doar verbal, ci şi fizic, de exemplu prin luarea camerei de filmat din mâinile lor“, spune Ahrens-Urbanek.

Germania urcă doar pentru că alţii coboară

Cele mai mari progrese, cele mai ample regrese

Germania a urcat două poziţii faţă de anul trecut, până pe locul 13, dar doar pentru că alte ţări au căzut în clasament. Austria a căzut cinci locuri, până pe 16, după accederea la guvernare a populiştilor de dreapta de la FPÖ, care a tratat deseori necorespunzător reprezentanţii presei. De exemplu, Ministerul de Interne, condus de membrul FPÖ Herbert Kickl, a recomandat în septembrie reducerea la minimum a comunicării cu anumite instituţii de presă critice la adresa guvernului de la Viena. Ungaria a căzut 14 locuri, până pe 87. Doar Bulgaria, locul 111, se află pe o poziţie mai proastă decât Ungaria din cadrul statelor membre ale UE.

Despre crime şi închisori

Acest trend negativ este foarte evident în UE, cu Malta care a căzut 12 locuri, pe 77, şi Slovacia, cu o prăbuşire de opt poziţii, pe 35. În Malta, ancheta privind uciderea jurnalistei de investigaţie Daphne Caruana Galizia în octombrie 2017 nu avansează practic deloc. Şi în Slovacia a fost ucis în 2018 un jurnalist: reporterul Jan Kuciak şi logodnica sa Martina Kusnirova au fost asasinaţi. Anchetatorii slovaci l-au arestat pe suspectul care şi-ar fi recunoscut crimele, alte trei persoane au fost arestate în acest caz, printre ele un om de afaceri dubios, aflat în vizorul investigaţiilor jurnalistice ale lui Kuciak. Dar RFR nu este prea mulţumită nici de evoluţia anchetei din Slovacia.

O altă crimă care a făcut valuri în 2018 a fost uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi. Acesta trăia în exil, de teama regimului saudit, pe care l-a criticat în mod repetat. Khashoggi a fost nevoit să obţină documente consulare la Istanbul şi a fost asasinat în ambasada saudită din metropola turcă. Arabia Saudită a mai căzut trei locuri în clasamentul RFR şi ocupă acum poziţia 172.

Şi în Turcia situaţia a devenit foarte grea pentru jurnalişti. „Turcia este ca şi anterior ţara în care se află la închisoare cei mai mulţi jurnalişti din cauza muncii lor“, spune Ahrens-Urbanek. Turcia se află pe locul 157 în clasamentul RFR.

Îmbunătăţiri mari în timp scurt

În anumite ţări, situaţia presei s-a ameliorat considerabil. Etiopia a urcat 40 de locuri, pe 110. Acolo guvernează de un an premierul Abiy Ahmed, care încearcă să menţină ţara pe un curs reformist. Premierul a facilitat în scurt timp eliberarea tuturor jurnaliştilor şi bloggerilor aflaţi în spatele gratiilor şi a reactivat siteuri blocate anterior.

Gambia a urcat 21 de poziţii în 2018 şi alte 30 în 2019 şi se află acum pe locul 92. RFR estimează că premierul Adama Barrow a facilitat crearea unui sistem mediatic divers. „Când există voinţa politică, situaţia se poate îmbunătăţi foarte rapid“, spune Ahrens-Urbanek. „Vedem asta şi la ţări asiatice ca Malaezia sau Maldive, unde contextul este pozitiv.“

David Ehl - Deutsche Welle