Liber la consumul de etnobotanice

Consumul de droguri sintetice va exploda, iar mii de tineri sunt în pericol de moarte, avertizează specialiştii

Aplicarea deciziei prin care Curtea Supremă a hotărât că nu vor mai fi pedepsite de lege persoanele care consumă etnobotanice va avea efecte dezastruoase, atrag atenţia medicii şi magistraţii. Cu toţii fac apel la Guvern, pentru a modifica dispoziţiile neclare din Legea privind produsele cu efecte psihoactive.

Consumul de droguri sintetice va exploda, iar mii de tineri sunt în pericol de moarte. Este avertismentul magistraţilor, dar şi al medicilor, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dat, practic, liber la consumul de etnobotanice. Experţii spun că instanţa a fost obligată să facă acest lucru pentru că trebuiau clarificate unele prevederi ale Legii privind combaterea operaţiunilor cu substanţe psihoactive. Însă în acelaşi timp, publicarea deciziei Curţii Supreme în Monitorul Oficial va avea efecte dezastruoase, atrag atenţia specialiştii. Soluţia ar fi promovarea de către Guvern a unei hotărâri, care să modifice textul de lege, în sensul incriminării consumului de etnobotanice.

„Acestea sunt mai mult decât droguri. Sunt un amestec de substanţe necontrolabile, din punct de vedere al calităţii, sintetice, care produc efecte dezastruoase. Cannabisul nu are nici pe departe aceleaşi efecte. Ele sunt mai dorite de tineri pentru că sunt mai ieftine, iar senzaţia este imediată. De aceea, sunt extrem de periculoase. Practic, otrăvesc tinerii. Trebuie să ne gândim la sănătatea tinerilor care consumă aceste substanţe. Vă spun din experienţă, nu există liceu din România unde să nu se ofere spre vânzare etnobotanice sau droguri uşoare. Consumatorii care ajung în instanţă spun ei înşişi că au creierul prăjit“, explică judecătorul Cristi Danileţ.

Cum poate fi modificată legea

În demersul legislativ, care ar trebui iniţiat de Ministerul Afacerilor Interne, sunt implicaţi şi specialişti ai Ministerului Sănătăţii şi ai Agenţiei Naţionale Antidrog.

Oficiali din Ministerul Sănătăţii au declarat, pentru „Adevărul”, că instituţia este responsabilă doar cu a da o listă actualizată cu etnobotanicele care trebuie interzise de la consum, pe care o transmite Ministerului Afacerilor Interne şi Agenţiei Naţionale Antidrog.

Iadul consumatorilor de etnobotanice

La rândul lor, psihologii susţin că o astfel de decizie ar putea să aibă efecte criminale în România. „Nu putem compara etnobotanicele cu nicio altă categorie de droguri. Etnobotanicele, prin amploarea lor în România, produc cele mai multe victime, iar gradul de dependenţă este extrem de ridicat“, atrage atenţia psihologul Mihai Copăceanu. Expertul mai adaugă că o astfel de hotărâre „va avea efecte distrugătoare la nivelul sănătăţii populaţiei, vom avea o uriaşă escaladare a consumului cu consecinţe grave, inclusiv decese“.

În opinia medicului Adrian Abagiu de la Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală, dezincriminarea posesiei de etnobotanice ar putea duce la o situaţie similară cu cea din 2011, când România s-a confruntat cu o epidemie de HIV/SIDA, din cauza produselor care se găseau în magazinele de vise.

„Etnobotanicele te omoară. În vremea de aur, când au apărut etnobotanicele, am ajuns să avem epidemie de SIDA în rândul consumatorilor de droguri. Au fost pacienţi care de la un consum de jumătate de gram pe zi au început să facă crize de epilepsie, paranoia şi alte probleme cerebrale ireversibile. Legalele, partea de săruri de baie, dar mai ales cele care se injectau, provocau leziuni ireversibile. Dacă heroina se injectează de 3-5 ori pe zi în mod normal, etnobotanicele se injectează din oră în oră. În 2011 a crescut dramatic numărul de consumatori şi numărul de injecţii zilnice pe consumator, la o medie de 6 - 10 pe zi. Sunt persoane care s-au drogat 15 ani cu heroină şi nu au avut aceleaşi probleme cerebrale pe care le-au întâmpinat cei care au consumat etnonbotanice. Şi nici nu au murit aşa mulţi”, a explicat, pentru „Adevărul”, medicul infecţionist.

Al doilea cel mai consumat drog

Etnobotanicele sunt considerate al doilea cel mai consumat drog (după cannabis), 2% din populaţia generală cu vârste între 15 şi 64 de ani încercând astfel de substanţe pe parcursul vieţii, arată ultimul raport al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), publicat în 2017. Datele arată, însă, o scădere semnificativă a popularităţii acestor tipuri de substanţe de când au fost închise magazinele de etnobotanice (numărul magazinelor de etnobotanice a fost redus de la 158 în anul 2011, la niciunul în 2013). Concret, doar 0,3% din persoanele intervievate mai consumaseră etnobotanice în anul 2016.

În acelaşi raport este subliniat că etnobotanicele sunt experimentate cu precădere de populaţia tânără, aproape toţi consumatorii (91%) debutând în intervalul vârstă de 15 - 24 ani. De altfel, membrii Romanian Harm Reduction Network atrag atenţia că „în România nu există niciun program naţional de prevenire a consumului de droguri în şcoli, niciun centru de tratament al abuzului şi dependenţei de droguri pentru copii şi adolescenţi finanţat din bani publici, iar locurile pentru tratament adresate persoanelor cu dependenţă de droguri sunt cu mult sub numărul cererilor“.

În anul 2016, consumul de etnobotanice se poziţionează pe locul al treilea în ceea ce priveşte cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri pentru toate cazurile în care s-a solicitat asistenţă (19,6%) şi pe locul al doilea în ceea ce priveşte cazurile noi (persoane care nu au mai fost înscrise în servicii de tratament pentru consum de droguri), mai arată raportul ANA.

Decizia Curţii Supreme

Curtea Supremă a analizat de curând unele dispoziţii din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive şi a constatat că procurarea de astfel de produse nu constituie infracţiune decât dacă este efectuată în cadrul unei activităţi de import, export ori intermediere de produse, iar nu în cazul în care astfel de substanţe sunt cumpărate de un român oarecare pentru consumul său personal.În termeni simplificaţi, cel care cumpără etnobotanice pentru consumul propriu nu poate fi sancţionat penal potrivit Legii nr. 194/2011, unde se prevede că se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă fapta persoanei care, fără autorizaţie, efectuează, fără drept, operaţiuni cu produse etnobotanice. Interpretarea Curţii va deveni obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial, iar în Monitorul Oficial va fi publicată după ce decizia va fi motivată de instanţă.

Cele mai multe urgenţe medicale, provocate de consumul de etnobotanice

În 2016, au fost raportate 1.236 cazuri de urgenţe medicale cauzate de consumul de etnobotanice (în scădere cu 35,9% faţă de 2015, când au fost înregistrate 1.928 astfel de cazuri). Aceste substanţe psihoactive, prin consecinţele asupra sănătăţii, continuă să ocupe locul central în problematica urgenţelor medicale. Concret, din categoria drogurilor ilicite peste 40% (40,4%) dintre urgenţele medicale au fost provocate de consumul de etnobotanice în 2016.