Lia Savonea vrea puteri absolute în CSM. Lupta pentru Adina Florea, mutată la CCR

Lia Savonea vrea puteri absolute în CSM. Lupta pentru Adina Florea, mutată la CCR

Lia Savonea FOTO  Inquam Photos / Octav Ganea

Pusă în faţa celei de-a şasea tentative nereuşite de a o pune pe Adina Florea în fruntea Secţiei Speciale, şefa CSM, Lia Savonea, a cerut modificarea legii care să-i permită revocarea membrilor CSM. Aceasta a anunţat sesizarea Curţii Constituţionale cu un conflict juridic constituţional faţă de acţiunile ministrului Ana Birchall. Magistraţii CSM au criticat propunerea Liei Savonea de modificare a legislaţiei, calificând-o drept „o aberaţie”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lia Savonea, a anunţat marţi că va sesiza Curtea Constituţională (CCR), acuzând un conflict cu ministrul Justiţiei, Ana Birchall
 
”În calitate de preşedinte al CSM am decis să sesizez CCR cu un conflict juridic de natură constituţională faţă de atitudinea ministrului Justiţiei. În principal pentru două motive: primul, o ingerinţă gravă în activitatea procurorilor, activitatea de urmărire penală şi al doilea pentru acţiuni de subminare a autorităţii CSM în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei”, a declarat Lia Savonea într-o declaraţie de presă.
 
În plus, aceasta a cerut marţi modificarea legii CSM astfel încât membrilor care lipsesc la şedinţele plenului să le înceteze mandatul de drept. Experţii în Drept au catalogat ca aberantă această propunere, susţinând că i-ar da puteri absolute preşedintelui CSM. „Cred că doamna preşedinte a spus asta doar ca să îi iasă ceva pe gură. Membrii CSM sunt aleşi prin vot, i-ar a le înceta mandatele astfel ar fi ca şi cum ai schimba un parlamentar. Pur şi simplu i-ar conferi preşedintelui CSM o putere absolută. Asistăm la un nou scandal venit pe fondul înfiinţării Secţiei Speciale. E clar că unii îşi închipuie că dacă îşi pun oamenii acolo vor scăpa. Este păcat că tocmai judecătorii au ajuns să-şi facă astfel de planuri şi socoteli”, este de părere Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale.
 
Practic cererea Liei Savonea a venit ca reacţie la faptul că mai mulţi procurori, membri ai CSM, au lipsit marţi de la şedinţa de plen, făcând, pentru a şasea oară consecutiv din lipsă de cvorum, imposibilă validarea Adinei Florea la şefia Secţiei Speciale (SIIJ). „Procurorii Ban, Deac şi Toader nu au adus la cunoştinţă nicio situaţie de absenţa sau imposibilitatea de prezentare. Suntem în faţă unei acţiuni coordonate de blocare a activităţii CSM. Trebuie să fie împiedicaţi membrii Consiliului să-şi facă propria lege. Mai propun ca membrii CSM, în aceste cazuri, să-şi piardă de drept mandatul. Constat că nu avem pârghii, instituţional vorbind, pentru a asigura respectarea legii în cadrul CSM, situaţie în acord de care vă propun să solicităm ca, în regim de urgenţă, să fie adoptate măsuri legislative care să deblocheze actuala situaţie printr-o procedură rapidă, parlamentară, de care o fi”, a declarat aceasta în momentul în care a observat că nu există cvorum pentru şedinţa de plen.
 
De altfel, în frustrarea de a atinge cvorumul pentru şedinţa de marţi, judecătoarea Gabriela Baltag, o apropiată a şefei CSM, a propus chiar ca toţi membrii CSM să meargă la Parchetul General acolo unde cei trei procurori care absentau aveau programată o şedinţă de lucru.
Săptămâna trecută, marţi 1 octombrie, eram prezenţi toţi cei zece. Preşedintele nu a convocat cvorumul atunci. Unde este boicotul, să nu participi sau să nu convoci când ai toţi membri prezenţi?
 Andrea Chiş - Judecător, membru CSM
 „Boicot este şi atunci când nu convoci şedinţele”
 
Judecătoarea CSM Andrea Chiş, unul dintre cei zece membri ai Consiliului care cer amânarea validării Adinei Florea (foto jos) şi dezbaterea publică a rolului Secţiei Speciale în contextul criticilor dure venite de la organismele europene, a caracterizat propunerea Liei Savonea drept o aberaţie. Aceasta subliniază că fiascoul de marţi din CSM este un nou exemplu al tacticii aplicate de Savonea, care stabileşte şedinţele de plen în funcţie de absenţa unora dintre membrii Consiliului. 
 
 
„Este aberant. Cum adică să încetezi de drept mandatul unui membru CSM pentru că nu a participat la o şedinţă de plen? Poţi fi plecat undeva în Australia şi să te trezeşti ţi-ai pierdut mandatul pentru că nu ai participat la un plen convocat intempestiv, fără respectarea termenului legal, cum au fost 2 din ultimele 4 plenuri înainte de vacanţa judecătoreasca. Am propus alte soluţii, teleconferinţă, votul electronic, care păstrează secretul votului. Să lăsăm mandatul unor membrii ai CSM la latitudinea preşedintelui instituţiei nu este o soluţie. Ar trebui, ca preşedinte, să vezi şi motivele pentru care nu-ţi vin membri. Ni se spune acum că este o urgenţă însă timp de trei săptămâni nu a fost convocat nici un plen. Aşa cum am spus acum câteva săptămâni, plenul nu va fi convocat decât atunci când va lipsi unul dintre cei zece membri care au cerut amânarea validării Adinei Florea. Ceea ce s-a şi întâmplat acum cu plecarea ministrului Justiţiei la consiliul JAI şi vicepreşedintele CSM aflat în concediu anunţat de o lună. Este o tactică a doamnei preşedinte, face şedinţe uitându-se cine este prezent şi cine nu. Săptămâna trecută, marţi 1 octombrie, eram prezenţi toţi cei zece. Preşedintele nu a convocat cvorumul atunci. Unde este boicotul, să nu participi sau să nu convoci când ai toţi membri prezenţi?”, a declarat Andrea Chiş.
 
Savonea, pioniera boicotului în CSM
 
Deşi şefa CSM şi apropiaţii ei i-au criticat pe colegii care au lipsit la şedinţa de marţi, acuzându-i de lipsă de „conştiinţă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu”, în urmă cu doi ani, Lia Savonea justifica boicotarea plenului CSM ca principiu. Concret, în 30 august 2017, Savonea, alături de alte trei judecătoare, Simona Marcu, Nicoleta Ţînţ, Mirela Oprina, au boicotat o şedinţă a CSM unde trebuia dezbătut un audit critic la adresa Inspecţiei Judiciare. La acea dată se vorbea de posibilitatea ca membri CSM să ceară revocarea şefului IJ, Lucian Netejoru. „Ne-am asumat această poziţie pentru a apăra un principiu”, spuneau atunci cele patru judecătoare care cereau atunci o amânare pentru ca IJ să-şi formuleze un răspuns la auditul nefavorabil.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: