Leonard Orban a căzut în groapa altuia la Bruxelles

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Leonard Orban a primit aviz negativ de la Comisia pentru Controlul Bugetar a Parlamentului European
Leonard Orban a primit aviz negativ de la Comisia pentru Controlul Bugetar a Parlamentului European

Respingerea candidaturii lui Leonard Orban pentru Curtea Europeană de Conturi putea fi evitată dacă premierul Ponta nu ar fi dat curs autopropunerii acestuia, în detrimentul unui specialist.

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a primit aviz negativ, miercuri, din partea Comisiei de control bugetar a Parlamentului European. După acest eşec, premierul Victor Ponta a ieşit la rampă, declarând că Orban a fost „umilit din prostie şi la ordin politic de parlamentari PDL". Umilinţa lui Leonard Orban a fost însă provocată chiar de premier.

În mai 2012, după ce a ajuns la Palatul Victoria, Ponta a revocat nominalizarea făcută de Curtea de Conturi a României pentru acest post. Cel desemnat iniţial prin votul plenului Curţii de Conturi a fost vicepreşedintele instituţiei, Mircea Vasile Popescu. Fost procuror financiar inspector şi procuror general financiar al Curţii de Conturi a României, Popescu a fost 6 ani consilier de Conturi. Din 2008, el este vicepreşedinte al Curţii de Conturi.

Victor Ponta a preferat însă o numire politică şi l-a desemnat pe Leonard Orban, chiar la propunerea celui din urmă, potrivit unor surse din conducerea Curţii de Conturi. Contactat de „Adevărul", Leonard Orban a recunoscut că s-ar fi autopropus. „A fost inclusiv dorinţa mea, dar decizia a fost strict la nivelul premierului", a declarat ministrul.

Condiţii stricte

Reprezentanţa României la Bruxelles a remis, pe 10 februarie 2012, o adresă în atenţia următorilor: Leonard Orban - ministrul Afacerilor Europene, Nicolae Văcăroiu - preşedintele Curţii de Conturi, Ioan Aron Popa - preşedintele Autorităţii de Audit, şi Bogdan Aurescu - secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Documentul, semnat de Mihnea Motoc, şeful misiunii, descria paşii care trebuie urmaţi în procedura de numire a unui nou reprezentant al României la Curtea Europeană de Conturi. Adresa, care era însoţită de extrase din regulamentele de ordine şi proceduri ale Curţii Europene de Conturi, atrăgea atenţia în mod deosebit asupra condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească viitorul candidat.

„Condiţiile stipulate de TFUE, art. 286, prevede că membrii Curţii de Conturi sunt aleşi dintre personalităţile care fac parte sau au făcut parte din instituţii de control financiar extern sau care au o calificare deosebită pentru această funcţie", se arată în document.

Astfel, principalele criterii de nominalizare agreate de Parlamentul European sunt: experienţa profesională în domeniul finanţelor publice sau al auditului de management, „track-record" impecabil pe management, nedeţinerea unor funcţii publice pentru care să fi fost necesare alegeri la data nominalizării, precum şi vârsta sub 65 de ani.

Ponta, încă un joc politic neinspirat

După primirea notei, Curtea de Conturi s-a reunit în plen pentru a alege un candidat. Cei nominalizaţi au fost Mircea Vasile Popescu şi Doina Dascălu, ambii vicepreşedinţi ai instituţiei, cu experienţă incontestabilă în audit. În urma votului, plenul l-a desemnat pe Mircea Vasile Popescu (Hotărârea nr. 26/20.02.2012). Nominalizarea a fost transmisă Guvernului, iar premierul de la acea vreme, Mihai Răzvan Ungureanu, a validat propunerea. Ulterior, Curtea de Conturi a UE l-a programat la audieri pe Mircea Popescu.

În mai 2012, la doar câteva zile de la schimbarea Guvernului, premierul Victor Ponta a revocat însă nominalizarea. O notă seacă a Secretariatului General al Guvernului informa Curtea de Conturi despre această decizie: „Având în vedere că în România funcţionează un alt Guvern şi sunt alte politici economico-financiare, se va lua măsura pentru retragerea nominalizării dlui. Mircea Vasile Popescu şi analizarea altor candidaturi".

Traseismul unui tehnocrat

„Alte candidaturi" a însemnat, de fapt, una singură. Leonard Orban a fost desemnat de premierul Ponta pentru postul de la Luxemburg, fără ca nominalizarea sa să mai treacă prin plenul Curţii de Conturi. Deşi se spune că este un tehnocrat, Leonard Orban nu a ignorat niciodată „spatele politic". De altfel, Leonard Orban recunoscuse, anul trecut, că nu este apolitic, ci doar neînregimentat politic. În 2007, Orban a ajuns comisar european pentru multilingvism la propunerea premierului Călin Popescu Tăriceanu.

În 2010, după ce i-a expirat mandatul de la Bruxelles, Leonard Orban a acceptat susţinerea PDL, Traian Băsescu numindu-l consilier prezidenţial în martie 2010. Ulterior, Emil Boc l-a adus în Executiv, ca ministru al Afacerilor Europene. Pentru a-şi păstra postul în Guvernul Ponta, Leonard Orban a primit girul conservatorilor. „În ceea ce priveşte prezenţa mea în Guvern, desigur că propunerea mi-a fost făcută de premier. Figurez, ca repartiţie, pe unul dintre posturile care i-au fost repartizate PC", declara, în martie 2012, Leonard Orban.

CV „cosmetizat"

În chestionarul trimis Comisiei pentru Controlul Bugetar al PE, Leonard Orban a susţinut că are expertiza necesară pentru a reprezenta România la Luxemburg. „În ceea ce priveşte auditul financiar extern, am avut o contribuţie substanţială la amendarea legii privind Curtea de Conturi a României (...), finalizarea manualului de audit financiar al Curţii de Conturi şi a Ghidului pentru auditul performanţei", menţionează Orban.

Potrivit surselor din Curtea de Conturi, datele menţionate sunt cel puţin exagerate, Leonard Orban neavând cum să contribuie la aceste norme. Amendarea Legii Curţii de Conturi s-a realizat în 2008 de către o comisie prezidată de Pătru Rotaru, fostul preşedinte al Autorităţii de Audit. De asemenea, finalizarea manualului de audit financiar al Curţii de Conturi şi a ghidului pentru auditul performanţei s-a făcut, în 2009, de către auditori financiari din Departamentul nr. 1 al Autorităţii de Audit.

În această perioadă, Leonard Orban era la Bruxelles, exercitându-şi mandatul de comisar european pentru multilingvism. Marcat de votul negativ primit la Bruxelles, Leonard Orban a refuzat să discute despre nominalizarea sa. „Nu vreau să fac niciun fel de declaraţii până nu voi lua o decizie despre ce voi face în continuare. Atunci o să fac o declaraţie despre cum văd eu lucrurile, despre ceea ce s-a întâmplat. Până atunci, sub nicio formă nu doresc să discut", a declarat Leonard Orban pentru „Adevărul". La rândul rău, Mircea Vasile Popescu a refuzat să facă orice comentariu.

"Nu vreau să fac niciun fel de declaraţii până nu voi lua o decizie despre ce voi face în continuare.''
Leonard Orban candidat al României la Curtea Europeană de Conturi

De ce este râvnit postul de la Luxemburg

Curtea de Conturi Europeană, care are sediul la Luxemburg, efectuează auditul finanţelor UE, jucând rolul de gardian independent al intereselor cetăţenilor Uniunii. Beneficiile postului sunt pe măsura prestigiului acestei instituţii. Membrii săi, care au mandat pe 6 ani, deţin rang de ambasador, primesc un salariu de 17.000 de euro şi au la dispoziţie propriul cabinet.

Aceştia beneficiază de scutire de TVA la  toate produsele achiziţionate din Uniunea Europeană. Pe lângă maşină de serviciu la dispoziţie, consilierilor Curţii li se decontează, lunar, două zboruri cu avionul la clasa business. De asemenea, soţiile şi copiii acestora beneficiază de indemnizaţii consistente.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite