Legislaţia UE se opune înfiinţării Secţiei Speciale. România, obligată să respecte MCV, adoptat la aderare - Concluziile avocatului general al CJUE

Imagine: Adevărul

Decizia de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare (MCV) constituie un act adoptat de o instituţie a Uniunii, a fost adoptată în mod valabil în temeiul Tratatului de aderare şi este obligatorie din punct de vedere juridic pentru România, arată avocatul general Michal Bobek în concluziile depuse în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Modificarea Legilor Justiţiei – inclusiv prin aspectele care l-au impus pe judecătorul Lucian Netejoru în contiunare la şefia Inspecţiei Judiciare – înfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţiei (SIIJ), precum şi răspunderea magistraţilor sunt principalele capitole la care se referă Avocatul general al CJUE în concluziile sale depuse în faţa Curţii. CJUE  se va pronunţa cu privire la aceste aspecte în perioada următoare.

Precizările Avocatului general al CJUE vin în contextul în care mai multe instanţe judecătoreşti din România au adresat Curţii întrebări prin care i-au solicitat să stabilească caracterul, valoarea juridică şi efectele MCV şi ale rapoartelor periodice adoptate în temeiul acestuia. De asemenea, se solicită Curţii de către instanţele din România să stabilească dacă recomandările cuprinse în rapoartele Comisiei sunt obligatorii pentru autorităţile române.

În plus, în concluziile Avocatului general al CJUE sunt vizate trei aspecte instituţionale legate de Legile Justiţiei: 

• numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare, 
• înfiinţarea în cadrul Ministerului Public a unei secţii specifice însărcinate cu investigarea infracţiunilor din justiţie
• modificarea dispoziţiilor privind răspunderea materială a judecătorilor. 

În esenţă, instanţele din România solicită Curţii să stabilească compatibilitatea acestora cu principiile statului de drept, protecţiei jurisdicţionale efective şi independenţei justiţiei, prevăzute într-o serie de dispoziţii de drept al Uniunii.

Argumentele Avocatului general al CJUE

„Rapoartele periodice adoptate de Comisie în temeiul acesteia nu sunt însă obligatorii din punct de vedere juridic, dar trebuie luate în considerare în mod corespunzător de acest stat membru”, arată avocatul general al Curţii de Justiţie a UE.

Trei argumente aduce avocatul general Michal Bobek în sprijinul acestor concluzii:

• Decizia MCV constituie o decizie în sensul articolului 288 al patrulea paragraf TFUE3 care a fost adoptată de Comisie în temeiul Actului de aderare şi că ea este obligatorie în toate elementele sale pentru destinatarii acesteia
• Potrivit articolului 4 din Decizia MCV, ea se adresează statelor membre. Chiar dacă la momentul adoptării acestei decizii România nu era încă un stat membru, caracterul obligatoriu al actelor Uniunii adoptate înainte de aderare decurge din articolul 2 din Actul de aderare, care prevede că, de la data aderării, actele adoptate de instituţii înainte de aderare sunt obligatorii pentru România.
• Consecinţele nerespectării deciziei menţionate, dincolo de posibilităţile de declarare şi de sancţionare a unei eventuale neîndepliniri a obligaţiilor prin intermediul căilor obişnuite ale dreptului Uniunii, pot de asemenea să aibă consecinţe semnificative asupra participării României la piaţa internă, precum şi asupra spaţiului de libertate, securitate şi justiţie.

Avocatul general Bobek arată că rapoartele întocmite de Comisie nu sunt obligatorii, iar instanţele naţionale nu se pot baza pe recomandările cuprinse în rapoartele MCV pentru a înlătura aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale pe care le consideră contrare unor astfel de recomandări. România are dreptul de a-şi concepe după cum consideră de cuviinţă instituţiile şi procedurile naţionale, însă trebuie să demonstreze modul în care acestea contribuie la realizarea obiectivelor de referinţă cuprinse în Decizia MCV, arată Michal Bobek.

Ce spune avocatul CJUE despre „ungerea” lui Netejoru la IJ

După ce a clarificat criteriile şi natura examinării care decurg din dispoziţiile aplicabile ale dreptului Uniunii, avocatul general Michal Bobek propune Curţii, în al doilea rând, să declare că dreptul Uniunii se opune unor dispoziţii naţionale prin care guvernul adoptă, prin derogare de la normele juridice aplicabile în mod normal, un sistem pentru numirea interimară în posturile de conducere ale organului însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare în cadrul puterii judecătoreşti al cărui efect practic este reintegrarea în funcţie a unei persoane al cărei mandat a expirat deja.

Acest aspect din concluziile Avocatului general al CJUE se referă la cazul judecătorului Lucian Netejoru, interimar de jure, dar şef de facto al Inspecţiei Judiciare.

Pe data de 29 martie 2019, şeful interimar al Inspecţiei Judiciare (IJ), judecătorul Lucian Netejoru, a fost declarat admis cu un punctaj maxim de 100 de puncte pentru postul plin de şef al IJ de către comisia de concurs de la Consiliul Superior al Magistraturii.

Pentru desemnarea lui Netejoru ca şef interimar al IJ, în toamna anului 2018, Guvernul a emis o OUG de prelungire a mandatului. Netejoru fusese şef al IJ timp de 3 ani şi mandatul lui expirase pe 1 septembrie 2018.

Legislaţia europeană se opune SIIJ

Avocatul general Bobek propune Curţii, în al treilea rând, să declare că dreptul Uniunii6 se opune înfiinţării unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi dacă înfiinţarea unei astfel de secţii nu este justificată de motive reale şi suficient de importante şi dacă ea nu este însoţită de garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi compunerii sale.

Avocatul general consideră că este dificil de susţinut că înfiinţarea SIIJ a fost justificată în mod clar, neechivoc şi accesibil. În plus, reglementarea SIIJ nu oferă garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi a compunerii sale. Instanţele naţionale trebuie să fie îndreptăţite să ia în considerare elemente obiective cu privire la împrejurările în care a fost înfiinţată SIIJ, precum şi funcţionarea sa practică, cu titlu de elemente susceptibile să confirme sau să infirme riscurile unei influenţe politice.

Soluţii pentru răspunederea magistraţilor

Avocatul general Bobek propune Curţii, în al patrulea rând, să declare că dreptul Uniunii nu se opune nici unor dispoziţii naţionale privind răspunderea statului pentru erorile judiciare, nici existenţei posibilităţii statului de a formula în mod subsecvent o acţiune în regres pentru răspundere civilă împotriva judecătorului vizat în caz de rea-credinţă sau gravă neglijenţă a acestuia. Procedurile menţionate trebuie să ofere însă garanţii suficiente pentru a evita ca magistraţii să fie supuşi unor presiuni directe sau indirecte susceptibile să afecteze deciziile lor. Revine instanţei naţionale sarcina de a aprecia dacă aceste condiţii sunt îndeplinite.