Legea salarizării unitare: principalii beneficiari şi cei mai aprigi contestatari
0
Legea salarizării unitare, care vine cu majorări substanţiale de lefuri pentru magistraţi, medici şi aleşii locali, stârneşte numeroase nemulţumiri în rândul sindicatelor. Acestea ameninţă cu proteste şi spun că, în lipsa unui dialog real, vor protesta faţă de proiect, ajuns pentru dezbatere şi vot în plenul Senatului.
Un prim pas spre proteste l-au făcut angajaţii din primării, care de miercuri vor înceta activitatea la locul de muncă, pe motiv că lefurile lor nu sunt stabilite prin lege, aşa cum se întâmplă în cazul primarilor şi viceprimarilor, ci stau în pixul aleşilor locali.
„De miercuri încep conflictele de muncă în administraţia publică locală. Nu se respectă statutul funcţionarului public unde se spune că salarizarea se face prin lege. La primari şi viceprimari salarizarea se face prin lege iar la angajaţi se face prin decizie. Adică din pixul primarului sau al consilierului local. Prin urmare, funcţionarii din primării vor fi subordonaţi deciziei politice şi nu interesului public”, a explicat, pentru „Adevărul”, Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP).
În prezent, 56% din cei care lucrează în administraţia publică locală au salariul minim pe economie. „Toţi sperau că se va regla ceva prin legea salarizării unitare şi nu este nici pe departe aşa”, a completat Oprescu. Concret, potrivit draftului legii salarizării unitare, primarii şi viceprimarii de reşedinţe de judeţ urmează să câştige 13.000 de lei pe lună, asemeni unui preşedinte de consiliu judeţean. Spre deosbire de edilii din teritoriu, primarul Capitalei va beneficia de o leafă lunară de 14.000 de lei, arată documentul.
Doar medicii de spital sunt vizaţi de majorările salariale
Nu doar aleşii locali sunt printre norocoşi. Medicii vor primi, începând cu anul 2018, salarii care pot ajunge la 12.500 de lei pe lună. O astfel de leafă va primi un medic primar, în timp ce un specialst va obţine 9.900 de lei pe lună, în timp ce un medic aflat în primul an de rezidenţiat va primi 5.700 de lei pe lună.
Majorări salariale sunt prevăzute şi pentru managerii de spitale, care vor câştiga peste 14.000 de lei pe lună începând de anul viitor, în condiţiile în care se află la cârma unui spital clinic cu peste 400 de paturi, prevede documentul. Problema, arată doctorul Bogdan Tănase, şeful Alianţei Medicilor, e faptul că majorarea salarială îi atinge strict pe angajaţii din spitale, ceea ce va duce la crearea unor discrepanţe în sistem.
„Sunt puţini medici de spital în România, vreo 13.000 la nivel naţional. Dacă obiectivul este aducerea medicilor din străinătate înapoi în ţară, nu ştiu dacă măsura asta e suficientă. Veniturile ar fi comparabile cu cele din Vest, dar spre deosbire de România, în spitalele respective există infrastructură, aparatură şi medicii nu se deprofesionalizează. Sumele avansate în draft sunt generoase. Aştept să vină ianuarie 2018 şi să vedem de unde vor da acei bani. Pentru că dacă dai bani pe salarii, ca spital, trebuie să tai din altă parte. E de văzut ce mecanism vor utiliza pentru ca aceste majorări să devină realitate”, a declarat, pentru „Adevărul”, medicul Bogdan Tănase.
În ceea ce-i priveşte pe asistenţii medicali, şi veniturile acestora ar urma să crească, la peste 4.000 de lei în funcţie de vechime şi sporuri. Aceeaşi vechime cântăreşte greu atunci când vine vorba de salariile pe care le vor obţine cei care lucrează în Justiţie: procurorii, judecătorii, personalul auxiliar şi de probaţiune sunt vizaţi de majorări.
Sociolog: „Responsabilitatea trebuie să fie pe măsura salariului”
De pildă, un judecător de la Curtea Supremă, cu o vechime de peste 20 de ani în sistem, va primi 26.250 de lei pe lună în timp ce un judecător cu grad de curte de apel, cu şase ani vecime, va obţine între 18 - 23.000 de lei lunar. Un magistrat începător de la judecătorie va avea un salariu de 12.500 de lei, iar un procuror cu peste 20 de ani vechime, cu spor pentru titlu de doctor va primi 25.000 lei.
„Oriunde în lume magistraţii sunt bine plătiţi, ai nevoie de personal foarte bine pregătit în sistemul de control. Dar trebuie să recunoaştem că sunt categorii foarte prost plătite, cum este cea a medicilor, care pleacă pe bandă rulantă. Unele venituri pe care le obţin o parte din ei sunt uriaşe, dar sunt venituri subterane, cei tineri preferă să plece. Cert este că aceste creşteri salariale par spectaculoase acum, dar pe un orizont de timp de cinci ani, s-ar putea ca ele să însemne altceva. E esenţial să înţelegem ce urmărim cu aceste majorări. În România ne-am obişnuit cu ideea că orice operare în domeniul salariilor este o mărire, dar în unele situaţii a fost vorba de presiune”, a explicat sociologul Alfred Bulai.
Potrivit acestuia, este esenţial ca odată cu majorarea de lefuri să fie stabilite şi responsabilităţi în plus, în contextul în care la mijloc sunt bani publici. „Aşa funcţionează lucrurile într-o societate normală. Nu este un cadou, sunt bani publici care trebuie daţi pentru importanţa acelei munci, dar oamenii respectivi trebuie responsabilizaţi”, a conchis specialistul.
Opoziţia a eşuat în oprirea iniţiativei
Senatorii PNL, PMP şi USR au cerut colegilor din Camera superioară a Parlamentului ca proiectul Legii salarizării să fie retrimis la Comisia de muncă pentru „a fi corectate“ mai multe puncte ale iniţiativei, însă majoritatea parlamentară formată din PSD şi ALDE, sprijinită de UDMR, a respins cererea. Până la urmă, senatorii demarat în plen dezbaterea pe fond a proiectului.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost cel care a anunţat că senatorii vor munci mai mult luni, marţi, chiar şi miercuri, dacă e necesar, pentru a se asigura că proiectul Legii salarizării va fi adoptat cât mai repede. „Dacă nu încheiem ordinea de zi şi dezbaterea pe legea salarizării unitare, vom continua programul de lucru şi marţi după-amiază şi probabil şi miercuri dacă va fi nevoie”, a declarat Tăriceanu, după şedinţa Biroului Permanent al Senatului. Acesta n-a mai mers, însă, să conducă lucrările plenului pentru a discuta iniţiativa despre care a spus constant că e importantă.
Opoziţia a cerut de la începutul şedinţei de plen retrimiterea la Comisia de muncă pentru a fi făcute mai multe modificări proiectului. „PNL propune să retrimitem la comisia Legea salarizării. Avem trei motive: iniţiatorii nu au precizat clar impactul bugetar şi sursa de finanţare. Apoi, eliminarea articolului 40 în timpul şedinţei necesită o recalculare. Un alt motiv: şase confederaţii sindicale contestă legea, ameninţând cu greva. Vrem ca pentru două săptămâni să fie cererea de retrimitere a comisiei“, a fost propunerea făcută de liderul senatorilor PNL, Mario Oprea. Solicitarea sa a fost supusă la vot, însă majoritatea parlamentară a respins propunerea.
Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a adus precizării despre impactul bugetar al iniţiativei. „Impactul bugetar este de 32 de miliarde de lei până în anul 2020, de 43 de miliarde de lei până în anul 2022“, a spus Vasilescu subliniind că nu are nicio problemă de comunicare cu ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan.
„Iniţiativa nobilă“ devenită „eşec“
Liderul de grup al PMP, Aurelian Bădulescu, a replicat faptul că „o iniţiativă nobilă“, aşa cum se anunţa proiectul, ajunge acum să fie un eşec, în timp senatoarea USR, Florin Presadă a precizat că din legea salarizării unitare s-a ajuns la legea salarizării arbitrare, ceea ce o face pe ea şi formaţiunea din care face parte, să se împotrivească iniţiativei.
Pe de altă parte, PSD, prin vocile lui Şerban Nicolae şi Liviu Pop, a anunţat că va vota iniţiativa. Mai mult. Nicolae i-a ironizat pe cei din Opoziţie, pe care i-a făcut „ipocriţi“ şi că mimează „supriza“. Până la urmă, după zeci de luări de poziţii, conducerea Senatului a hotărât continuarea dezbaterilor marţi.
Se încarcă comentariile...
