Lanţul slăbiciunilor care a ucis doi oameni în Munţii Apuseni

Lanţul slăbiciunilor care a ucis doi oameni în Munţii Apuseni

Avionul medical prăbuşit, luni, în Munţii Apuseni FOTO Mediafax

Mai mulţi şefi de instituţii, dar şi un secretar de stat au fost schimbaţi din funcţii după ce raportul privind accidentul aviatic din Munţii Apuseni s-a soldat cu doi morţi şi cinci răniţi din cauza proastei coordonări a echipelor de salvare. Şeful Executivului a catalogat acţiunea de salvare ca fiind un „eşec total“.

Demisii şi demiteri. Acesta a fost cuvântul de ordine miercuri, după ce premierul Victor Ponta a prezentat principalele concluzii ale raportului întocmit de Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) în legătură cu accidentul aviatic din Munţii Apuseni, incident soldat cu doi morţi şi cinci răniţi. Documentul a scos la iveală numeroase bâlbe ale autorităţilor, dar şi proasta coordonare dintre acestea în misiunea de salvare a victimelor. Primul pe lista neagră a premierului a fost Cătălin Chiper, secretar de stat în MAI, care şi-a pierdut fotoliul din minister pentru proasta coordonare a misiunii de salvare. Din aceleaşi motive, următorii pe listă au fost şeful şi directorul de operaţiuni din ROMATSA, cărora Ponta le-a cerut să demisioneze. Ulterior, atât Aleodor Frâncu, cât şi Bogdan Donciu şi-au semnat demisiile. 
 
Şeful Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), Marcel Opriş, a ajuns şi el pe lista neagră a lui Ponta. Acesta a cerut Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), în calitate de vicepreşedinte al structurii, demiterea lui Opriş din funcţie. Până la închiderea ediţiei acesta din urmă nu luase exemplul colegului său de la ROMATSA. În schimb, şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), Ion Burlui, a demisionat din proprie iniţiativă, în urma declaraţiilor făcute de premier, nemulţumit de întreaga intervenţie a autorităţilor. 
 
O altă măsură anunţată de primul ministru a fost înfiinţarea, în cel mai scurt timp, a unui comitet interministerial de intervenţie în situaţii de urgenţă, care urmează să fie coordonat de vicepremier.
 
Ponta: intervenţia de luni a fost un eşec!
 
„Intervenţia de luni a fost un eşec. Am constatat, în baza raportului întocmit de Gabriel Oprea, că au existat deficienţe inacceptabile. Toate aceste lucruri necesită anumite responsabilităţi şi îmbunătăţiri ale sistemului de intervenţie. În Ministerul de Interne, ROMATSA şi STS lucrurile au funcţionat inacceptabil de încet, fără asumarea responsabilităţii”, a subliniat şeful Executivului. 
 
Cu toate acestea , ministrul Internelor, Radu Stroe (foto dreapta), a scăpat basma curată. „Îmi pare rău că tragedia s-a întâmplat în timpul mandatului meu”, a declarat Stroe care, înainte de şedinţa de Guvern, a subliniat că nu intenţionează să renunţe la funcţia pe care o ocupă. La rândul lui, Aleodor Frâncu, fostul director ROMATSA, susţine că nu are nimic să-şi reproşeze şi că şi-a înaintat demisia doar pentru liniştea şi stabilitatea instituţiei. „Demisia este un act unilateral. În atmosfera creată, nu mai puteam să-mi exercit funcţia de manager”, a declarat Frâncu. 
 
La rândul lui, şeful IGSU a precizat că a luat decizia de a părăsi funcţia pentru a nu exista suspiciuni asupra colegilor săi care au intervenit. „Am vrut să nu planeze vreo suspiciune asupra lor. Nu este corect ca eu, în calitate de şef, să las să planeze vreo suspiciune asupra celor care au lucrat în teren”, a spus fostul şef al IGSU.
 
Copilotul a sunat primul
 
Concret, raportul înaintat premierului Victor Ponta arată modul în care s-a acţionat în ziua tragediei. Potrivit documentului, instituţiile au avut la dispoziţie date şi informaţii furnizate de la faţa locului de persoane rănite şi, prin urmare, nu s-a urmat procedura standard. Raportul dezvăluie că prima victimă care a utilizat telefonul mobil a fost copilotul, Răzvan Petrescu, care la ora 16.01 şi-a anunţat tatăl că s-a prăbuşit cu avionul şi că are picioarele fracturate. 
 
La patru minute distanţă, secretarul de stat Raed Arafat, plecat din ţară într-o delegaţie, l-a informat despre accident, prin SMS, pe inspectorul general al IGSU, generalul de brigadă Ion Burlui. Asta după ce medicul Zamfir a luat legătura cu medicii Victor Zota şi Irinel Popescu, care la rândul lor l-au informat pe Arafat despre tragedie. 
 
Zamfir a sunat de cel puţin cinci ori la 112 
 
La două minute după apelul telefonic venit de la Raed Arafat, medicul Zamfir (foto dreapta) a fost sunat chiar de către Ion Burlui. Doctorul i-a dat generalului câteva repere vizualizate pe ecranul radar al aeronavei. Tot atunci, chirurgul a făcut o evaluare a victimelor şi le-a acordat acestora primul ajutor, se arată în raport. 
 
Înainte ca medicul de la Fundeni să dea primul telefon prin 112, la ora 16.16, inspectoratele de urgenţă din Alba şi Mureş au declanşat procedura de căutare a victimelor accidentului. Potrivit documentului, medicul a revenit de mai multe ori cu apeluri către 112 în cursul zilei de luni, mai exact la orele 16.22, 17.30, 19.12 şi 19.31. 
 
„Pe durata convorbirilor telefonice cu doctorul Zamfir s-a făcut tot posibilul pentru obţinerea coordonatelor geografice, în baza tipului de terminal telefonic avut la dispoziţie de apelant, dar nu au putut fi exploatate facilităţile terminalului mobil care ar fi putut ajuta la localizarea acestuia”, mai arată raportul. 
 
„La 16.30, elicopterul SMURD de la Tg. Mureş începe misiunea de salvare în zona unde se presupunea că avut loc aterizarea forţată a aeronavei. Echipajul a efectuat cercetarea în zonă, însă activitatea a încetat la ora 17.15, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile (ceaţă, plafon de nori)”, potrivit raportului. 
 
Ce le-a transmis medicul salvamontiştilor 
 
Unul dintre salvamontiştii clujeni, Codrin Roman, a sunat, luni, la ora 18.12, la 112 unde a fost pus într-o conferinţă cu mai multe persoane, printre care şi doctorul Radu Zamfir. Atunci a încercat să afle de la Zamfir, pe care l-a pus să folosească aplicaţia Google Maps, unde se află el. I-a dat indicaţii, iar salvamontistul şi-a sunat şeful, i-a spus despre zona unde ar putea fi, iar Gheorghe Frăţilă, şeful Salvamontului Salvaspeo-Cluj, a comunicat informaţiile la 112. 
 
„I-au găsit în zona unde bănuiam şi noi. Bănuiam că s-ar afla la 4 kilometri de Şaua Ursoaia. Ei se aflau la 5 kilometri“, afirmă Codrin Roman (foto dreapta), potrivit căruia acea conferinţă era ca un „Turn Babel“ fiindcă erau cel puţin 50 de persoane care vorbeau. Salvamontiştii clujeni au întocmit un raport după accident. Ei susţin că au pierdut mai mult de 2 ore cu deplasarea la Crucea Iancului (comuna clujeană Mărişel), foarte departe de zona în care s-a prăbuşit avionul, unde s-au deplasat din ordinul prefectului. (Florina Pop)
 
Şeful Salvamont Alba: „Dacă primeam coordonatele corecte, găseam avionul cu trei ore mai devreme. A fost un haos“
 
Şeful Salvamont Alba, Lucian Forda, a declarat că pe parcursul căutărilor au primit de trei ori coordinate greşite. Astfel, deşi la ora 18.30 se aflau în Albac, la doar un kilometru de Horea, aceştia au îndreptaţi spre pasul Ursoaia, apoi spre Mătişeşti, reuşind să ajungă la vârful Petreasa abia în jurul orei 21.00. „Toată lumea îşi dădea cu presupusul. A fost un haos general, care poate fi pus şi pe seama lipsei comunicaţiilor bune, care au fost un foarte mare impediment, a semnalului slab, nu mergeau telefoanele, staţiile, vremea a fost groaznică. A fost o acţiune foarte greu de gestionat, eram peste 200 de oameni de intervenţie. Până la urmă am primit coordonatele corecte şi am ajuns la locul accidentului, după trei ore de deviaţii”, a spus Lucian Forda. (Dorin Ţimonea)
 
Măsuri pentru a fi găsiţi 
 
După cinci ore în care niciun salvator nu a reuşit să ajungă la ei, victimele au aprins un foc „la aproximativ 20 - 30 de metri de avion, în speranţa că vor fi găsite. Acestea încearcă să resusciteze celelalte persoane rănite grav”, se mai arată în document. Abia la ora 21.13 pădurarul Gheorghe Trif ajunge la locul incidentului, informaţia despre poziţia acestuia fiind comunicată de 112 şi transferată dispeceratelor de urgenţă. La mai bine de şapte ore de la primul apel telefonic către 112, victimele sunt preluate de ambulanţe. 
 
Zamfir, ţapul ispăşitor
 
În raport se arată că ROMATSA Bucureşti nu a luat măsurile necesare pentru a stabili concret zona de căutare a aeronavei dispărute şi nici nu a declanşat operaţiunile de căutare. De asemenea, ROMATSA nu a solicitat ajutorul MApN pentru obţinerea unor coordonate de localizare a epavei aeronavei. 
 
După prezentarea raportului, atât reprezentanţii STS, cât şi cei ai IGSU au declarat că operaţiunea de salvare s-a desfăşurat cu greutate, scoţându-l Acar Păun chiar pe medicul Radu Zamfir. Acesta a fost acuzat că nu a putut da coordonatele exacte ale locaţiei în care s-a prăbuşit aeronava de mici dimensiuni. Reacţiile medicilor nu au întârziat să apară. 
 
„E absurd! Eu nu înţeleg de ce au ajuns cei de la IGSU şi STS la această concluzie, cum că Zamfir nu a transmis deloc coordonatele”, a declarat pentru ziarul „Adevărul”  medicul Victor Zota, coordonatorul naţional pe transplant, cel care a păstrat constant legătura cu medicul Radu Zamfir de la Institutul Fundeni.
 
„M-aş fi aşteptat ca cei vinovaţi să demisioneze de bună-voie, nu să fie demişi, asta pentru că nu a existat niciun fel de coordonare. Din punctul meu de vedere, nu a existat niciun fel de comunicare”, a declarat pentru ziarul „Adevărul” şi profesorul Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România. 
 
Anchetă în curs 
 
Între timp, echipa de anchetă care trebuie să afle motivele care au dus la aterizarea forţată a avionului a continuat miercuri cercetările la faţa locului. Specialiştii iau în calcul dezmembrarea aparatului de zbor deoarece, din cauza zonei greu accesibile, dar şi a condiţiilor meteo, anchetatorii nu au deocamdată o altă variantă pentru ridicarea epavei. 
 
În acelaşi timp, procurorii au anunţat că au dispus începerea urmăririi penale privind posibile încălcări ale legislaţiei aeriene în acest dosar. Mai concret se fac cercetări pentru încălcarea, de către personalul aeronautic civil,  a  îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor şi vătămarea  corporală din culpă.
 
Raport. Alarmarea în caz de accident se face prin ROMATSA 
 
Raportul privind accidentul aviatic din Apuseni menţionează că echipamentele avionului de localizare pentru situaţii de urgenţă (ELT) nu au funcţionat pe frecvenţa prevăzută de Regulament, ci pe o alta, care nu permitea localizarea, iar Centrul de căutare Satelitară de la Moscova nu a comunicat niciun răspuns.
 
Raportul invocă Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă conform căruia alarmarea în caz de accident aviatic se face de către ROMATSA şi/sau de către Sistemul naţional pentru apeluri de urgenţă – 112. „În acest caz însă, echipamentele de locaţie pentru situaţii de urgenţă (ELT) ale aeronavei nu au funcţionat pe frecvenţa de 406 MHz, prevăzută de Regulament, ci numai pe cea de 121,5 MHz, care nu era aptă să permită localizarea. Au existat informaţii de la aeronave în zbor despre emisia staţiei ELT a aeronavei BN2 prăbuşite, dar nu a existat o informare de la Centrul COSPAS – SARSAT (Centrul de Căutare-Salvare Satelitară), prin Centrul de la Moscova (MCC). Fiind ulterior contactat, de către ROMATSA, (telefonic şi prin e-mail), Centrul de la Moscova nu a comunicat nici un răspuns”, susţin autorii raportului. Specialiştii spun însă că sistemul ELT porneşte automat în cazul unui impact şi emite pentru a facilita localizarea. „Azi-noapte, dispecerul care a rămas la Şcoală a primit un telefon de la ROMATSA, care i-a spus: «Opriţi ELT-ul ăla, că ne înnebuneşte»”, susţine pilotul Valentin Ialomiţeanu, potrivit Mediafax.
   
Primii vinovaţi de eşecul operaţiunii de salvare
 

De la stânga la dreapta: Ion Burlui, Marcel Opriş, Constantin Cătălin Chiper, Aleodor Marian Frânc
 
Ion Burlui (52 de ani) a fost, din iunie 2013 şi până miercuri, şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (ISGU). Înainte de această funcţie, Burlui a fost ofiţer instructor, comandant de companie, şef Birou Asigurare Tehnică Materială şi Financiară, adjunct al comandantului pentru logistică, prim – adjunct al Inspectorului-şef şi inspector-şef (Suceava). 
 
Marcel Opriş (55 de ani) se află de opt ani la conducerea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, fiind numit în funcţie pe 7 decembrie 2005. A lucrat în Ministerul Apărării Naţionale din 1982 până în 1997, după care a ocupat diferite funcţii în STS - ofiţer tehnic la Direcţia Comunicaţii Telefonice, şef birou la Sectorul Independent Prognoză, Dezvoltare şi Reglementări în Telecomunicaţii, şef al Direcţiei Tehnologia Informaţiei.  ;
 
Constantin Cătălin Chiper (34 de ani) ocupa, din mai 2012, funcţia de secretar de stat pentru Relaţia cu Instituţiile Prefectului în cadrul Ministerul Afacerilor Interne. Înainte de acea dată a fost consilier parlamentar, director al Compartimentului de Analiză şi Planificare Politică din cadrul Cancelariei primului-ministru şi şef serviciu în cadrul Primăriei Sectorului 6. ;
 
Aleodor Marian Frâncu (57 de ani) a fost, din mai 2012 şi până miercuri, director general al Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA). Din 2006 şi până în 2012, acesta a ocupat mai multe funcţii de comandă.  În 2005-2006 a fost şeful Cancelariei premierului Călin Popescu Tăriceanu, cu rang de ministru. 
 
Oamenii au murit. Miniştrii au rămas
 
În urma accidentului aviatic din munţii Apuseni au plătit cu funcţia doi oameni, dar din eşalonul secund de răspundere. Ministrul de Interne, Radu Stroe, şeful politic al operaţiunilor de coordonare, nu a demisionat, dar nici nu a fost demis. Potrivit unor surse politice, premierul Victor Ponta a încercat să-l demită pe Stroe, dar s-a lovit de opoziţia liberalilor. Crin Antonescu, liderul PNL, s-a deplasat miercuri dimineaţă la Palatul Victoria şi a cerut, la schimb, demisia unui ministru PSD. Înainte de a ajunge la şedinţa de guvern, Radu Stroe a fost întrebat dacă se gândeşte să demisioneze: „Nu!“, a răspuns, sec, Stroe. Direct responsabil de faptul că autorităţile au ajuns cu greu la locul accidentului, Radu Stroe a aruncat vina în stânga şi în dreapta, fără a-şi asuma niciuna dinter greşelile organizatorice ale subordonaţilor săi. Statistic, în urma sa rămân două victimie şi un răspuns memorabil: „Îmi pare rău că s-a întâmplat în timpul mandatului meu tragedia“.
 
Potrivit legii, mai există un vinovat rămas nepedepsit: Ministerul Transporturilor, condus de liberala Ramona Mănescu. „În vederea gestionării situaţiei de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă au competenţe următoarele structuri: a) Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor; b) Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului“, arată Hotărârea de Guvern 741 din 2008. Nici Ramona Mănescu nu se gândeşte să demisioneze. ;
    
Victor Zota: „Avionul SMURD e a treia opţiune“. Arafat: „Avionul nostru este în revizie“
 
Coordonatorul naţional pe transplant, doctorul Victor Zota, susţine că nu au solicitat pentru misiunea de luni  avionul SMURD sau elicopterul aceleiaşi structuri, cu toate că acestea au mai fost folosite cu alte ocazii şi doar în lipsa altor opţiuni. Concret, Zota, singurul om din Agenţia Naţională de Transplant (ANT) care are dreptul de a face solicitări pentru transport, fie că e vorba de prelevare de organe, fie că e vorba de transportul acestora, a precizat că la nivelul ANT există un contract încheiat cu Şcoala de Aviaţie, care pune la dispoziţie aeronave de mici dimensiuni. 
 
„În momentul în care ei nu ne pot ajuta, apelăm la cursele Tarom, care sunt frecvente şi uneori ne pliem după orarul acestora. A treia opţiune este să luăm avionul de la SMURD, cel achiziţionat din contribuţiile de 2% şi din sponsorizări. Preferăm să nu facem asta, e un avion pe care e greu să îl imobilizezi timp de 12 ore. Nu poţi să ţii pe loc avionul SMURD-ului în condiţiile în care ei au şi alte activităţi de salvare”, a declarat pentru ziarul „Adevărul” doctorul Victor Zota. 
 
Colaborare bună între ANT şi SMURD
 
Potrivit acestuia, avionul respectiv a fost folosit de echipa de transplant de două ori până acum, în toamna anului trecut. „Ne-au dat şi elicopter SMURD de fiecare dată când am avut nevoie. Spre exemplu, când se făcea un transplant de inimă şi trebuia să ajungem într-un timp foarte scurt la pacientul căruia trebuia să ajungă organul. Avem o colaborare foarte bună cu SMURD-ul”, a completat doctorul Zota, care nu ştia că avionul este în revizie. „Nu ştiam pentru că nu l-am solicitat pentru acest zbor, preferăm aeronavele Şcolii de Aviaţie, cu care n-au mai fost astfel de probleme până acum”, a subliniat coordonatorul naţional de transplant. 
 
Arafat: avem documente care atestă că avionul este în revizie!
 
„Avionul este în revizie şi avem toate documentele care atestă acest lucru. Este vorba de o revizie programată. Este un avion second-hand, are o piesă care trebuie înlocuită. Chiar dacă cei de la ANT l-ar fi solicitat, nu am fi putut aproba solicitarea, pentru că nu era firesc, atâta timp cât avionul nu este sigur în momentul de faţă”, a declarat pentru ziarul „Adevărul” doctorul Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii (MS).  „Avionul are foarte multe ore de zbor”, a completat medicul.
 
OPINIE Mihai Copăceanu, psiholog: Deşi traumatizat, Dr. Zamfir s-a comportat excepţional

Reacţia unei persoane, indiferent de profesie, vârstă sau gen, în situaţii de traumă personală este imprevizibilă şi fără determinare. O serie de factori precum şocul traumatic, stresul, fluxul gândurilor fără logică, emoţiile de o încărcătură puternică extraordinară, teama, la care se adaugă în cazul victimelor suferinţa fizică şi observarea suferinţelor celorlalţi sau, în cazul de faţă, limita dintre viaţă şi moarte, tulbură şi denaturează comportamentul celor implicaţi. 

A solicita unei persoane, fie şi medic, să respecte o anumită procedură sau să ofere coordonatele geografice exacte este nedrept, în special în condiţii nefavorabile - pădure, frig, ceaţă, zăpadă. A manipula un telefon şi o aplicaţie tehnologică reprezintă o chestiune de detaliu. Şi totuşi, medicul Zamfir a reuşit să facă apel la resursele sale individuale şi să controleze situaţia identificând soluţii eficiente într-un mod cu totul excepţional.
Şocul traumei nu va dispărea de la o zi la alta, amintirile şi emoţiile puternice îi vor afecta în timp, pe fiecare în parte. Stresul posttraumatic, pentru care avem prea puţini specialişti psihologi în România, rămâne un diagnostic de abordat şi tratat cu seriozitate maximă.

Dacă vorbim de personal de specialitate, paramedici pregătiţi pentru astfel de situaţii extreme, este de înţeles profesionalismul lor, însă aici medicii înşişi au devenit victime. Desigur, pentru că emoţiile sunt atât de copleşitoare, comportamentul celor implicaţi nu mai poate fi unul ordonat, precis şi sistematic. Partea şi mai dureroasă este lipsa de orice profesionalism al celor responsabili cu situaţiile de urgenţă. Observăm că la exerciţiile de simulare diverse echipe de specialişti au succes şi primesc diplome, însă în cazul de faţă au dat greş, ceea ce a dus la pierderea de vieţi omeneşti. 

 

 Citeşte mai multe despre accidentul aviatic din Apuseni:

 
Victimele accidentului din Apuseni au murit de frig, au stabilit legiştii. Evident, dacă ar fi fost localizaţi şi preluaţi mai repede ar fi avut şanse să supravieţuiască. Bâlbâielile autorităţilor au fost amendate, miercuri, de Guvern. Însă cu jumătăţi de măsură. Şefii ROMATSA, IGSU şi un secretar de stat din MAI au fost demişi. „Patronii” lor politici sunt, însă, bine mersi.
 
 
Românii au iniţiat o petiţie online pentru demiterea tuturor celor responsabili de tragedia din Munţii Apuseni, în care şi-a pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi rezidenta Aura Ion.
 
 
Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, Petru Şuşcă, a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută miercuri după-amiaza, că pacienţii au fost reevaluaţi de medici de la toate specialităţile şi că, momentan, starea lor este una bună şi că nu vor transferaţi din Cluj.
 
 
Accidentul aviatic din munţii Apuseni în care a murit Adrian Iovan dovedeşte că în ciuda tehnologiei disponibile, oamenii încă n-o folosesc la potenţialul real. „Tech Adevărul“ îţi prezintă acele aplicaţii şi trucuri pe care ar trebui să le foloseşti şi ştii pentru a te asigura că mereu ai cele mai mari şanse să fii descoperit de salvatori.
 
 
Reacţia ministrul de Interne Radu Stroe în urma accidentului aviatic din munţii Apuseni poate fi rezumată astfel: bâlbe, gafe şi declaraţii contradictorii. Radu Stroe este ministrul care nu şi-a asumat nimic, dar care nu se gândeşte la demisie. "Îmi pare rău că s-a întâmplat în mandatul meu", a spus ministrul. Surse din Guvern afirmă că se pregăteşte debarcarea lui Stroe, care, în acest moment este la Palatul Victoria alături de Crin Antonescu.
 
 
Secretarul de stat din MAI Cătălin Chiper a fost demis iar şefului STS, Marcel Opriş este la un pas de a părăsi fotoliul pe care îl ocupă. De asemenea, şefii ROMATSA şi IGSU au decis să demisioneze astăzi după ce Victor Ponta a prezentat concluzia raportului în cazul accidentului aviatic din Apuseni. Premierul nu a spus însă nimic despre ministrul de Interne, Radu Stroe, cel care s-a întrecut într-o serie de gafe după prăbuşirea avionului.
 
 
Aurelia Ion, studenta care a murit în urma accidentului aviatic din Munţii Apuseni, are începând de marţi, o pagina de Facebook intitulată „Respect Aura Ion”. Pagina a adunat în 24 de ore peste 20.000 de fani. Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că tânăra va fi avansată post-mortem la gradul de locotenent şi că va fi înmormântată cu onoruri militare.
 
 
Medicul Radu Zamfir, coordonatorul echipei medicale care a plecat să facă prelevarea de organe luni, a făcut mărturii şocante despre experienţa pe care a trăit-o după accidentul de avion din Munţii Apuseni
 
 
O armată de sute de oameni a luat muntele la picior, luni după-amiază, până după miezul nopţii, pentru a recupera victimele tragediei aviatice din pădurea de pe Vârful Pietreasa, aflat în judeţul Alba, la limita cu Clujul. Câţiva dintre ei au mobilizat voluntarii, au coordonat căutările şi i-au găsit pe morţi şi pe răniţi înaintea echipelor oficiale
 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările