Lampa lui Ilici în vremea Covidului

Tovarăşii business-mani capitalişti români au fost printre primii care au sărit să ne ajute să ne facem bine, mirosind profiturile uriaşe ce se puteau face în vreme de pandemie şi de pe urmele acesteia. În aceste vremuri, tovarăşii nu doar că nu s-au relaxat, n-au stat în izolare, ci s-au concentrat pe ceea ce ştiau ei cel mai bine să facă. În interes naţional! Pentru sănătatea românilor.Şi asta nu e totul...

Suntem în luna iunie, 2020, în vremea pandemiei COVID 19. În aşteptarea valului doi de infectări, conform specialiştilor din sănătate. Zăduf mare în toată ţara, atât în aer cât şi în minţile înfierbântate ale multora dintre concetăţeni. Fiecare cu năduful lui, monşer! Cetăţeni, concetăţeni, scăpaţi de stările de necesitate impuse de autorităţi, dar cu pericolul coronavirusului încă ameninţător, au dat năvală de Rusalii, la mare, la munte, înghesuindu-se la distracţii. Fără frică şi fără să mai respecte prea mult regulile. La fel au dat buzna în parcuri, la terase, pe străzi, în pieţe, peste tot. În ciuda restricţiilor, turismul pare că îşi reintră natural în drepturi! Preţurile uriaşe ale litoralului românesc au o justificare de necombătut, generate de aşa zisele măsuri de protecţie sanitară.

Pe de altă parte, unii dintre românii verzi şi patrioţi din tot interesul fiinţei lor fac apeluri la proteste în stradă! Alţi patrioţi politicieni au dat drumul circului atât în instituţii, cât şi în spaţiile publice. Prezintă măreţe realizări, uitate promisiuni şi testări fără număr pentru depistarea coronavirusului COVID 19 care a devenit, de la atâta relaxare, un agent electoral estival.

În toată această agitaţie, cine îşi mai aduce aminte de un iunie post revoluţionar, de mineriadele planificate la nivel înalt, care i-au adus pe mineri în Capitală, să planteze panseluţe în Piaţa Universităţii, să dea buzna în clădirile Universităţii Bucureşti, nu pentru admitere, ci pentru corecţii fizice, să taie bărbi şi plete, să bage minţile în cap studenţilor, intelectualilor şi protestatarilor antiiliescieni. Să facă ordine în general şi, nu în ultimul rând, să confişte drogurile, valuta şi maşinile de scris din fieful ţărăniştilor lui Coposu şi Raţiu.

Din acea epocă s-au moştenit şi perpetuat la nesfârşit, până când nu ştie nimeni, celebrele dosare ale Revoluţiei, Mineriadei din 13-15 iunie 1990, urmate mai încoace, în post tranziţie de celebrele dosare Colectiv, Piaţa Victoriei 10 august 2018. Procese, dosare celebre care încă ne mai marchează istoria în proasta tradiţie românească a cercetărilor şi amânărilor fără sfârşit, care probabil nu vor fi rezolvate cu celeritate, de către justiţie, niciodată. Lampa lui Ilici nu s-a stins în decursul celor peste trei decenii de democraţie originală. Ba, dimpotrivă, rezistă şi pâlpâie vioaie în mai toate partidele democratice, chiar dacă a dispărut demult gazul lampant. Lămpile roşii ard în continuare! Iar lămpaşii sunt fie politicieni cu ştate vechi, care nu se dau nici morţi duşi de pe scena puterii, cum sunt dinozaurii Meleşcanu şi Dorneanu, de exemplu. Fie aşa zişi oameni noi în politică, cu partide concepute în laboratoare de tradiţie, tineri care duc mai departe flacăra roşie, inclusiv limbajele de lemn şi fier forjat ale înaintaşilor.

Încă se mai flutură şi propagă fantoma marxismului, iar sloganul ”Cine nu este cu noi este împotriva noastră!” revine tot mai actual în politica românească.

Delictul de opinie este pedepsit drastic atât în partidele tradiţionale, cât şi în cele noi! Democraţie originală! Datul la gioale, cu sau fără motiv, mâncătoria, golănismul, hoţia instituţionalizată sunt sporturile naţionale cele mai la modă. Chiar şi acum, în vreme de pandemie. Radicalismul societăţii româneşti este tot mai pregnant! Impunerea propriilor idei şi interese subordonează fără drept de apel dezbaterea de idei şi promovarea valorilor. Democraţia şi respectarea legilor sunt mimate cu mult talent, atât în instituţii ale statului, cât şi în societatea civilă. Justiţia pare o fantomă păpuşată fără drept de apel, iar dreptatea umblă cu capul plin de sânge.

Capitalismul, economia de piaţă sunt ca în junglă. Câştigă întotdeauna cei puternici. Cred că în România cei mai mulţi antreprenori autohtoni, aşa zis investitori provin din rândul băieţilor cu ochii albaştri, iar majoritatea noilor, tinerilor oameni de afaceri sunt urmaşii, continuatorii privilegiaţilor vechiului regim politic. Indiferent că înaintaşii au făcut parte din aparatul politic al PCR sau din instituţiile de forţă şi reprimare ori alte structuri. Ei au pus primii bazele capitalismului post comunist. Au avut toate părghiile, relaţiile, condiţiile, capitalul material şi uman la dispoziţie. Nici nu puteau fi alţii.

Astfel, acum, în zona economiei, afacerilor, business-ului, cu excepţia multinaţionalelor, majoritatea antreprenorilor cu greutate au în spate marii patrioţi, emanaţii ale Revoluţiei din 1989. Să ne gândim numai! În vremea aceasta a crizei de sănătate, cine au fost cei care au reuşit să facă cele mai profitabile afaceri cu echipamente, produse de strictă necesitate, măşti, materiale sanitare? Vechii tovarăşi sau urmaşii acestora care au avut relaţi cordiale, tovărăşeşti, cu China sau cu alte state prietene. Nu cumva sunt aceeaşi care au distrus în interes naţional, sic, industriile româneşti strategice? Industria românească de medicamente, echipamente, Institutul Cantacuzino, celebra instituţie de cercetare şi producţie a vaccinurilor româneşti!

Tovarăşii business-mani capitalişti români au fost printre primii care au sărit să ne ajute să ne facem bine, mirosind profiturile uriaşe ce se puteau face în vreme de pandemie şi de pe urmele acesteia. În aceste vremuri, tovarăşii nu doar că nu s-au relaxat, n-au stat în izolare, ci s-au concentrat pe ceea ce ştiau ei cel mai bine să facă. Chiar şi investitorii din agricultură, marii fermieri care ţipă tot timpul că au fost calamitaţi în timp ce nu ştiu cum să ia mai mulţi bani de la buget! Şi marii traderi de cereale care exportă la greu grâul românesc într-un an când producţia naţională este compromisă în bună măsură, iar preţurile la pâinea românilor cea de toate zilele sunt în creştere!

În interes naţional! Nu? Şi asta nu e totul! Tot în interes naţional se bat şi politicienii acestora pe impunerea regulilor în perioada imediat următoare. Prelungirea stării de alertă, stabilirea noilor reguli de convieţuire a românilor în continuare, deciziile politice, legislative, bătaia electorală. Toate sunt în interes naţional! Inclusiv îndemnurile tot mai pregnante de consum ale produselor şi serviciilor româneşti ale căror preţuri au luat-o razna, în ciuda unei economii naţionale care pare să o ia la vale.

Nu-i aşa că fac totul, fără să precupeţească nici un efort, pentru sănătatea şi viaţa românilor?