Lacul lui Ceauşescu: de la Epoca de aur la Delta dintre blocuri

Lacul lui
Ceauşescu: de la Epoca de aur la Delta dintre blocuri

Delta Văcăreşti a devenit arie protejată anul trecut

Transformarea Lacului Văcăreşti, unul dintre marile proiecte ale lui Ceauşescu rămase neterminate, în cel mai frumos parc natural urban din Europa este tot mai aproape de realitate, după ce Ministerul Mediului a numit un administrator al ariei protejate. În câţiva ani, parcul natural va beneficia de piste de bicicletă şi de alergare, alei, un centru de cercetare şi un observator special.

Transformarea Lacului Văcăreşti, unul dintre marile proiecte neterminate ale lui Ceauşescu, în cel mai frumos parc natural urban din Europa începe să prindă contur. La sfârşitul săptămânii trecute, Ministerul Mediului a desemnat Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti (APNV) administrator al ariei protejate, în asociere cu Primăria Generală a Capitalei (PMB) şi în parteneriat cu alte 12 instituţii de profil.

În câţiva ani, asigură noii administratori, proiectul APNV se va concretiza. Astfel, bucureştenii se vor bucura de piste de bicicletă şi de alergare, alei, un centru de cercetare, un observator special, tururi ghidate pentru copii şi şcoli etc.

Delta Bucureştiului se află pe locul fostului Lac Văcăreşti, pe teritoriul sectorului 4, între Calea Văcăreşti, Şoseaua Olteniţei, Şoseaua Vitan-Bârzeşti şi Splaiul Independenţei.
La sfârşitul anului trecut, Ministerul Mediului a lansat procedura legală de dare în administrare a „deltei dintre blocuri“ – cum mai este cunoscut Parcul Natural Văcăreşti, după ce, în mai 2016, Guvernul Cioloş a emis o hotărâre pentru protejarea ariei.

În urma evaluării Comisiei de atribuire de la Ministerul Mediului, APNV a primit administrarea parcului. După ce vor semna contractul de administrare cu Ministerul Mediului, noii administratori vor putea pune în practică primele măsuri: înfiinţarea Administraţiei Parcul Natural Văcăreşti, elaborarea planului de măsuri pentru conservarea Parcului Natural Văcăreşti, precum şi demararea primelor proceduri pentru elaborarea planului de management al ariei naturale protejate.

Dincolo de aceşti paşi administrativi, vor fi luate o serie de măsuri privind protecţia şi paza zonei respective, dar şi monitorizarea speciilor şi habitatelor.

„Natura la uşa ta!“

Mesajul-cheie al proiectului de management gândit de APNV pentru zona Văcăreşti este „Natura la uşa ta!“. Parcul natural, devenit arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 349/2016, se întinde pe aproape 200 de hectare. Parcul ar putea deveni o oază de natură în sudul Capitalei, de care se pot bucura nu numai bucureştenii.
Printre direcţiile din proiectul de manangement se numără piste de bicicletă şi de alergare, un centru de cercetare, un observator special, tururi ghidate pentru copii şi şcoli etc.
Practic, unul dintre cele mai frumoase locuri din Bucureşti şi cele mai inedite din punct de vedere al naturii şi al speciilor pe care le adăposteşte poate deveni astfel accesibil publicului larg.

Speciile şi habitatele vor fi monitorizate

Format în doar 25 de ani, timp în care natura şi-a reintrat complet în drepturi, într-un spaţiu de dezvoltare urbană abandonat, Parcul Natural Văcăreşti are sute de specii de floră şi faună. Delta Văcăreşti nu are însă doar potenţial ştiinţific, ci şi educaţional, recreaţional şi turistic.
Proiectul iniţiat de administratori propune delimitarea a trei zone. Prima dintre ele, care va fi de protecţie strictă, va delimita habitatele cele mai valoroase. În acest areal, în care natura va fi lăsată să se dezvolte în voie, accesul publicului larg nu va fi permis. Zona a doua, considerată zonă-tampon, va fi destinată activităţilor de ecoturism. În cea de-a treia zonă se vor face diverse amenajări pentru recreere. Astfel, în zona digului vor  fi amenajate piste de bicicletă şi de alergare, alei, puncte de observare etc.

Parteneriat cu Primăria Capitalei

Conform acordurilor de parteneriat, Primăria Generală a Capitalei şi APNV vor exercita administrarea în parteneriat cu alte 12 instituţii de profil (facultăţi, ONG-uri, institute de cercetare), precizează reprezentanţii municipalităţii.

„Mă bucur că putem, în sfârşit, lua măsuri concrete în ceea ce priveşte protejarea şi valorificarea acestei zone care, până de curând, a fost complet ignorată. Am susţinut şi susţin în continuare că avem datoria morală de a ne implica în revitalizarea acestui parc natural. Vom demara proiecte şi programe prin care să valorificăm potenţialul ştiinţific şi educativ al Parcului Văcăreşti, şi, nu în ultimul rând, să creştem potentialul ecoturistic pentru zona de sud a Capitalei“, a declarat primarul Capitalei, Gabriela Firea.


INTERVIU Cum se va transforma Parcul Natural Văcăreşti

Dan Bărbulescu, directorul Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti, a explicat, pentru „Adevărul“, cum se va transforma unul dintre marile proiecte neterminate ale perioadei comuniste în cel mai frumos parc natural urban din Europa.

„Adevărul“: Aţi fost numiţi administratori. Care sunt următorii paşi?
Dan Bărbulescu: Potrivit legii ariilor naturale protejate, în 6 luni trebuie să înfiinţăm Administraţia Parcului Natural Văcăreşti, care va fi organizaţie neguvernamentală, apoi, în cel mult doi ani vom elabora planul de management al parcului. Acesta va fi constituţia parcului cu care noi, ca administratori, vom organiza protecţia, conservarea, reconstrucţia naturală şi vizitarea Parcului Văcăreşti. Mai este un pas intermediar, în termen de nouă luni vom elabora un plan de măsuri pentru protecţia şi conservarea parcului, care să asigure acest proces elaborat de punere în practică a planului de management.

Va dura chiar nouă luni?
Atât sunt termenele prevăzute de lege, dar evident după semnarea contractului de administrare vom pune imediat în practică primele măsuri. În primul rând, legat de paza zonei, pentru că în momentul de faţă parcul este nesupravegheat. Există Poliţia Locală, Apele Române care vin aici, însă parcul are nevoie de supraveghere mult mai atentă. Împreună cu echipa de rangeri a parcului, vom pune în practică, din martie probabil, primele măsuri de pază.

Veţi folosi o firmă de pază?
Ar fi varianta ideală, dar asta costă. Deocamdată, ne bazăm doar pe rangerii parcului. Vom instala şi un sistem de camere de supraveghere. Vin oameni şi pescuiesc, dau foc, lasă gunoaie. Pescarii care pescuiesc cu undiţele nu fac rău, dar în această iarnă am găsit în lac plase, pe sub gheaţă. Nu mai putem să continuăm aşa. Oamenii trebuie să înţeleagă că e o arie protejată, că trebuie să respectăm natura şi să ne bucurăm cu toţii de ea.

Cu ce pericole vă mai confruntaţi?
Când vine vara, apare riscul incendiilor, trebuie să le prevenim pentru că distrug ecosistemul parcului.

Au fost şi incendii declanşate cu intenţie. Mai sunt presiuni din partea intereselor imobiliare pe această zonă?

Unele au fost cu intenţie, altele nu. Ne aşteptăm să nu mai fie presiuni, pentru că lucrurile sunt acum irevocabile. Aria este protejată şi aşa va rămâne. Viitorul parcului este cert. Cu siguranţă, au fost şi incendii intenţionate, dar sper că nu vor mai avea loc.

Ce cuprinde planul de management?

Când va fi semnat contractul de administrare?
Va fi semnat în curând, aşteptăm ca Ministerul Mediului să ne anunţe. Va fi un contract pe 10 ani, în care ne obligăm să punem în practică ceea ce am propus, adică un plan de acţiune.

Ce cuprinde acest plan?
Planul se axează pe patru mari obiective: conservarea şi protecţia naturii, educaţie şi conştientizare – pentru că vorbim de primul parc natural urban din România, are o valoare educaţională extraordinar de mare, cercetare ştiinţifică – vorbim de o zonă umedă autentică, aşteptăm ca institute de cercetare să vină cu laboratoare la Văcăreşti şi să cerceteze acest ecosistem în contextul urban, şi al patrulea obiectiv este ecoturism şi agrement, respectiv dezvoltarea unor facilităţi cu impact zero asupra sistemului, care să deschidă către public Parcul Natural Văcăreşti – o pistă de biciclete pe dig, o pistă de alergare, observatoare ornitologice, zonă de belvedere. Parcul Văcăreşti merită deschis către comunitate. Am propus ministerului aceste obiective, au fost acceptate, iar prin contractul pe care-l vom semna le vom pune în practică în următorii 10 ani.

Ministerul Mediului ce obligaţii îşi asumă?
Nu se obligă cam la nimic. În România, ariile naturale protejate sunt administrate de către terţi, adică organizaţii neguvernamentale. Administratorii se obligă să vină şi cu banii necesari punerii în practică a planurilor de management. Vorbim de sume consistente. Statul nu dă bani pentru protecţia acestor arii protejate, doar încheie contracte, şi dacă terţii nu-şi respectă angajamentele, contractele sunt reziliate.

Ce surse de finanţare aveţi în vedere?
Sursele sunt private, care pot veni din partea companiilor intersate prin programe de corporate social responsibility să finanţeze proiecte de educaţie, de cercetare. În momentul de faţă, ca sume minime pentru asigurarea salariilor oamenilor care vor lucra la Parcul Văcăreşti, anual vom avea nevoie de aproximativ 120.000 de euro. Nu vorbim de investiţii, acţiuni de protecţie, de conservare, de studii, ci numai de salarii. O altă sursă de finanţare va fi din proietele europene la care să aplicăm. Dar vorbim deja de un termen de 3-4 ani până acolo. Cert este că problema financiară ne priveşte numai pe noi, va trebui să găsim soluţii, astfel încât să punem în practică ceea ce am propus.

Ce fel de studii se vor face în parc?
Studiile sunt foarte importante, pentru că nu ştim în detaliu ce specii sunt în parc, de unde vine apa etc. Toate aceste studii costă enorm. Estimăm, la un prim calcul, circa 300.000 de euro. Sunt bani de care noi trebuie să facem rost. 

Betoanele din lac, parte a ecosistemului Văcăreşti

În parc se văd şi acum diverse platforme betonate, care amintesc de proiectul neterminat al perioadei comuniste. Ce se va întâmpla cu aceste betoane? Vor fi scoase?
Platforme din beton vor rămâne, vor fi integrate. Am discutat despre asta cu cercetători care studiază fauna herpetologică. Am fost foarte suprins să aflu nişte argumente imbatabile în favoare integrării betoanelor. Sub aceste pltaforme, care nu sunt plăcute vederii, şi-au făcut cuibul şerpi, şopârle, tritoni (specii de salamandre n.r.) sau ţestoase. Deci, betoanele sunt deja integrate în ecosistem. De aceea, este nevoie de studii să vedem care sunt locurile de habitat pentru anumite specii, de ce este bine să le avem, dacă este nevoie să translatăm o specie dintr-un loc într-altul etc. Încercăm să integrăm cât mai mult din ce există în Parcul Vîăcăreşti în momentul de faţă, pentru că vorbim de un ecosistem viabil, care s-a dezvoltat fără intervenţii prea mari.   

Înteresul bucureştenilor este, în primul rând, pentru zona de agrement. Când vor putea beneficia bucureştenii de o zonă amenajată în acest sens?
Bucureştenii se pot plimba şi acum prin parc şi pot face din el o zonă civilizată, ajutându-ne să ecologizăm zona, să nu mai lase în urmă peturi şi alte gunoaie menajere, să nu mai pescuiască pe lac, pentru că este interzis. Vom amenaja încă de anul acesta un traseu de tematic, dedicat biodiversităţii parcului, vom amplasa şi două observatoare, astfel încăt să avem o infrastructură minimă de vizitare.

Concret, cam în cât timp va fi amenajată zona de agrement?
Vom realiza treptat, pe etape. Încă de anul acesta vor exista facilităţi de vizitare a parcului. Dar vom avansa serios abia după elaborarea planului de management. Deci, vorbim de o perioadă între 3 şi 5 ani în care Parcul Natural Văcăreşti poate ajunge la nivelul pe care l-am gândit.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: