La cine poate apela România în caz de dezastre civile?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Inundaţii GORJ FOTO Mediafax
Inundaţii GORJ FOTO Mediafax

O întrebare strict teoretică, deoarece, în acest moment, ţara noastră nu a cerut intervenţia organismelor europene specializate sau/şi activarea unor operaţiuni de sprijin, sursele consultate la Bruxelles afirmând că omologii români au estimat că există suficiente resurse naţionale pentru a ţine situaţia sub control.

Evident, mi s-a spus, partea română ştie cel mai bine ce este de făcut, cu ce dificultăţi se confruntă şi cunoaşte cel mai în detaliu capacităţile sale de răspuns.

Acestea fiind spuse, cred că este totuşi foarte util de reamintit care este cadrul (extrem de generos financiar şi prioritar politic la nivelul UE), în care un Stat Membru poate solicita Ajutorul umanitar al UE şi activarea uneia dintre formulele multiple de care dispune Departamentul Protecţiei Civile (ECHO). În 2013, ECHO dispunea de 140 de experţi internaţionali în activităţi umanitare, cu 44 de birouri în peste 39 de ţări în care activează 320 persoane.


Reţeaua ECHO

image

Politic vorbind, acest tip de acţiuni este prioritar pentru UE deoarece, la modul imediat şi foarte practic, poate demonstra că principiul solidarităţii nu este doar o vorbă goală, ci devine realitate tangibilă „cu misiunea de a salva vieţi, de a preveni şi uşura suferinţa umană şi a salvarda integritatea şi demnitatea populaţiilor afectate de dezastre şi de crize provocate de mâna omului. Asistenţa UE, una dintre cele mai mari din lume, este înscrisă în Tratatul de la Lisabona şi sprijinită de cetăţenii europeni ca o formă de solidaritate europeană cu orice persoană sau popor în caz de nevoie”.


„Emergency Response Coordinating Centre“, sediul central din Bruxelles

emergency Response Coordinating Centre

Concret, acest sprijin se desfăşoară prin intermediul coordonării asigurate de biroul central de la Bruxelles care, în caz de catastrofă umanitară sau dezastre civile, are la dispoziţie două mecanisme: ajutorul umanitar şi cel de protecţie civilă. Centrul operaţional îl constituie Emergency Response Coordinating Centre (ERCC) care lucrează împreună cu ECHO, destinat tocmai oferirii unui răspuns cât mai rapid şi eficient la situaţiile de dezastru umanitar din interiorul şi exteriorul UE, folosind resursele puse la dispoziţie de cele 32 de ţări care participă la Mecanismul UE de protecţie civilă.

Acestu centru are posibilitatea de a acoperi, simultan, mai multe situaţii de criză în diferite zone ale lumii, colectând şi analizând în timp real informaţiile, pregătind desfăşurarea în teren a echipelor de experţi şi lucrează împreună cu Statele Membre, la solicitarea acestora, pentru a inventaria resursele existente şi coordona mai departe răspunsul european, oferind ceea ce este nevoie în ţara afectată de dezastru. Pentru o completă informare, trebuie să amintim că Mecanismul UE de protecţie civilă a fost creat în 2001 şi, la data de 16 decembrie 2013, Consiliul UE decide întărirea întărirea capacităţilor operaţionale existente, oferind posibilitatea ERCC să lucreze în regim continuu prin garanterea fondurilor necesare pentru o perioadă de şapte ani.

Pentru a avea o idee despre ordinul de mărime în cifre, bugetul pentru implementarea acestui mecanism (perioada 2014-2020) este de 368,4 mil Euro, dintre care 223,7 milioane destinaţi pentru prevenirea, pregătirea şi acţiunile de răspuns în operaţiuni din interiorul UE şi 144,6 milioane pentru acţiuni în afara UE. Sume completate prin contribuţiile unor ţări non-membre UE dar care participă la mecanismul european, printre ele numărându-se Norvegia, Islanda şi Macedonia.

Bugetul total al UE pentru acţiuni umanitare este de aproximativ 1 miliard de euro anual (mai precis de 6,6 miliarde euro în programul financiar multianual 2014-2020). Din acest buget, ECHO furnizează finanţarea necesară pentru peste 200 de organizaţii care asigură implementarea acţiunilor umanitare în teren. printre acestea se numără ONG-uri, organizaţii internaţionale şi agenţii ale Naţiunilor Unite:

ong sondaj urgente

Orice ţară poate solicita ajutorul în cadrul acestui mecanism, de la lansarea sa el asigurând monitorizarea a peste 300 de dezastre, primind peste 180 de cereri de asistenţă. Ideea centrală este că poate, la cerere, să asigure coordonarea ajutorului extern şi poate activa instantaneu una dintre celulele pre-existente în Europa, dotate cu echipamente de ultimă generaţie şi posibil de deplasat în răstimpul a cîteva ore de la primirea apelului. În plus, ceea ce cred că este (sau ar trebui să fie) foarte interesant şi pentru România, este activitatea de continuă preluarea a unor ONG-uri care se oferă să devină partenere ale acestei reţele europene, cu voluntari pregătiţi pentru a putea face faţă unor situaţii extreme, ca acelea pe care le presupun producerea dezastrelor naturale.

Iată, aveţi aici posibilitatea de a consulta broşura unui asemenea curs specializat şi extrem de folositor la nivelul unor ţări care, precum Românoa, se confruntă cu regularitate şi din ce în ce mai frecvent cu asemenea situaţii de criză. Poate cineva va fi interesat să acceseze acest program special denumit EU AID VOLUNTEERS INITIATIVE cu un buget separat şi extrem de ofertant.

Dar, la fel de important ca această dimensiune a intervenţie rapide în teren în perioada dezastrului umanitar, mai avem una, absolut esenţială: modul în care UE a prevăzut mecanismele de ajutor pentru perioada de reconstrucţie. Această dimensiune funcţionează prin intermediul Fondului european de solidaritate. Aveţi aici definirea cadrului legislativ nou în care sunt precizate o serie de îmbunătăţiri aduse tocmai pentru a facilita accesul statelor la aceste fonduri (inclusiv, din 2015, posibilitatea de a beneficia de fonduri în avans, eliberate prin proceduri cu mult mai sumare). Creat în 2002, după inundaţiile masive care au afectat ţările din Europa Centrală, acoperă posibile cereri survenind în urma unor dezastre dintre cele mai diverse: inundaţii, incendii de pădure, cutremure de pământ, furtuni şi secetă. 23 de ţări europene au primit până acum seme însumând peste 3,6 miliarde Euro. 

EU Solidarity Fund Interventions since 2002 - Sumele destinate tarilor europene care au beneficiat de Fondu...

O ţară afectată de un dezastru natural are la dispoziţie o perioadă de 12 săptămâni de la data primelor pierderi economice produse de dezastrul respectiv pentru a transmite o cerere de ajutor, existând definiţii extrem de precise pentru ceea ce înseamnă „dezastru natural major“, existând şi formule de calcul pentru a vedea cum este afectată fiecare regiune în parte în raport cu venitul mediu în funcţie de GDP. În formula actuală (valabilă până la începutul anului viitor) Comisia Europeană procedează la o estimare a daunelor şi propune o sumă pentru aprobarea de către Parlamentul European şi Consiliu. După aprobarea sumei respective, ea este plătită imediat Statului Membru care urmează să decidă singur asupra alocărilor ulterioare către diferitele programe de reconstrucţie regionale sau locale.

Iată, dacă România doreşte să apeleze la solidaritatea şi banii europeni, poate s-o facă. Pe ambele dimensiuni. Decizia suverană a ţării este dacă o va face sau nu, dacă, da sau nu, va fi nevoie de reconstrucţie şi la ce dimensiuni în raport cu capacităţile actuale ale bugetului naţional. Dar posibilitatea există.

P.S. Pe siteul ERRC există o secţiune privind situaţiile de urgenţă sau dezastrele naturale din întreaga lume. Este semnalizată situaţia din România, dar cu menţiunea de „cod portocaliu”, cu toate că cel roşu fusese anunţat oficial pentru mai multe zone. Este însă la fel de adevărat că ministrul de resort, Excelenţa Sa doamna Pană, după ce spusese că nici inundaţiile nu mai sunt ce-au fost odinioară, a mai indicat şi faptul că nu trebuia să fie date coduri roşii, ci doar portocalii. Ceea ce, pesemne, a dus şi la menţiunea situaţiei din România la un grad mai scăzut de intensitate. Oare e normal?   

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite