Kovesi: De când sunt procuror-şef al DNA nu am primit nicio informare de la Serviciul de Informaţii Externe. SIE: nu monitorizăm românii din străinătate

Kovesi: De când sunt procuror-şef al DNA nu am primit nicio informare de la Serviciul de Informaţii Externe. SIE: nu monitorizăm românii din străinătate

Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al DNA FOTO Eduard Enea

Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA, a atras atenţia, marţi, că de când a preluat şefia DNA nu a primit informări de la Serviciul de Informaţii Externe cu privire la românii care au afaceri în străinătate. Şeful SIE a fost chemat la Comisia parlamentară de control a activităţii SIE pentru o discuţie despre acuzaţiile aduse de şefa DNA. Până atunci oficialii SIE au anunţat că serviciul nu monitorizează cetăţenii români aflaţi în străinătate.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE În urma declaraţiilor făcute marţi de Laura Codruţa Kovesi, Serviciul Român de Informaţii a emis un comunicat de presă în care precizează că SIE nu monitorizează cetăţenii români aflaţi în străinătate, „această practică fiind una specifică fostei Securităţi”.

Comunicatul emis de SIE:

„Activitatea SIE se desfăşoară în concordanţă cu prevederile legale, în speţă vizează ameninţările la adresa securităţii naţionale aşa cum sunt acestea expres şi limitativ prevăzute în Legea nr.51/1991, obiectivele informative ale Serviciului fiind stabilite prin Planul Naţional de Priorităţi Informative, aprobat anual de CSAŢ. Totodată, în acord cu specificul şi misiunea sa, Serviciul de Informaţii Externe desfăşoară o activitate care are ca prioritate prevenţia, prin avertizarea timpurie a beneficiarilor în legătură cu intenţii ale entităţilor ostile care pot aducere atingere securităţii naţionale sau intereselor României.

Apreciem că punctul de vedere al doamnei procuror-şef este generat de o neînţelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informaţii externe/ spionajul, în speţă faptul că obţinerea de informaţii secrete sau confidenţiale ce vizează securitatea naţională şi apărarea intereselor României se realizează preponderent prin surse umane (HUMINT) şi metode şi mijloace specifice.

SIE NU MONITORIZEAZĂ CETĂŢENII ROMÂNI AFLAŢI ÎN STRĂINĂTATE, această practică fiind una specifică fostei Securităţi, aşa cum nu monitorizează conturile şi transferurile bancare, achiziţiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetăţenii români în străinătate.

ÎN ACORD CU TRATATELE INTERNAŢIONALE LA CARE ROMÂNIA ESTE PARTE, SIE NU DESFĂŞOARĂ ACTIVITATE SPECIFICĂ PE SPAŢIILE ALIATE (UE, NATO), ca urmare nu desfăşoară activitate specifică nici în Franţa, stat menţionat ca exemplu de procurorul şef DNA.

ORICE ACŢIUNE PE SPAŢIILE ALIATE SE DESFĂŞOARĂ DOAR ÎN PARTENERIAT CU STRUCTURILE DE INFORMAŢII LOCALE ŞI STRICT ÎN LIMITA COMPETENŢELOR SERVICIILOR DE INFORMAŢII, AŞA CUM SUNT ACESTEA PREVĂZUTE ŞI ÎNŢELESE ÎN COMUNITATEA INFORMATIVĂ NORD-ATLANTICĂ/UE.

Activitatea de spionaj este ilegală raportat la statul ţintă. Un serviciu de spionaj nu poate obţine, în străinătate, în mod autonom şi legal, documente clasificate, baze de date, evidenţe, date despre conturi, transferuri bancare, etc. ACCESUL SE POATE REALIZA PRIN INTERMEDIUL SURSELOR UMANE, PERSOANE RECRUTATE ŞI GESTIONATE CONSPIRAT ŞI LEGENDAT ŞI CARE, PRIN ACŢIUNILE LOR, ÎNCALCĂ LEGISLAŢIA STATULUI DE ORIGINE, SĂVÂRŞIND INFRACŢIUNEA DE SPIONAJ/TRĂDARE. 

ACTIVITATEA DE SPIONAJ ESTE O RESURSĂ FOARTE IMPORTANTĂ A STATULUI, FOCALIZATĂ PE OBŢINEREA DE INFORMAŢII SECRETE, PROTEJATE DE STATE/ENTITĂŢI, VIZÂND AMENINŢĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII NAŢIONALE. Având în vedere riscurile inerente activităţii, riscuri pe care ofiţerii SIE sunt pregătiţi să şi le asume şi antrenaţi să le gestioneze, SPIONAJUL ESTE ANGRENAT ÎN ZONE CARE NU POT FI ACCESATE PE ALTĂ CALE, ÎN SPEŢĂ ATUNCI CÂND INFORMAŢIILE NU POT FI OBŢINUTE PE CANALE LEGALE CUM SUNT CELE GENERATE DE COOPERAREA POLIŢIENEASCĂ, SCHIMBUL DE DATE ÎNTRE INSTITUŢII CU ATRIBUŢII DE CONTROL FINANCIAR, MECANISME JUDICIARE SAU, ÎN UNELE SITUAŢII, CHIAR PRIN ABONAMENTE LA BAZE DE DATE PUBLICE.

În cursul cercetării informative, SIE obţine, ţintit sau colateral, şi informaţii referitoare la intenţii de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine. Informaţiile SIE nu se pot constitui în probe în instanţă, întrucât sunt obţinute prin surse umane cetăţeni străini, cu mijloace şi metode specifice, care ”_nu pot fi dezvăluite nimănui şi în nicio împrejurare_”. 

RESPECTÂND CU STRICTEŢE ATÂT PROPRIA LEGE DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE CÂT ŞI PROTOCOALELE DE COOPERARE ŞI COMPETENŢELE CELORLALTE STRUCTURI DIN SISTEMUL SECURITĂŢII NAŢIONALE, ACEST TIP DE INFORMAŢII SUNT TRANSMISE SPRE COMPLETARE, VALIDARE ŞI EXPLOATARE ACELOR INSTITUŢII ALE STATULUI CU ATRIBUŢII ŞI POSIBILITĂŢI LEGALE, ÎN SPEŢĂ SRI, MAI, ONPCSB, ETC.

ASTFEL, ÎN CURSUL ANULUI 2015 ŞI ÎN PRIMELE LUNI ALE ANULUI 2016, SIE A TRANSMIS CĂTRE SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MAPN/DGIA SAU ALŢI BENEFICIARI 35 NOTE INFORMATIVE/ SEMNALĂRI/ ALERTE VIZÂND ASPECTE CORELATE FENOMENULUI DE CORUPŢIE/ INFRACŢIUNILOR ECONOMICE.

Totodată, în acelaşi interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizând riscuri la adresa securităţii economice (inclusiv aspecte privind economia subterană, perpetuarea corupţiei).

MENŢIONĂM, DE ASEMENEA, CĂ SERVICIUL PRIMEŞTE ÎN MOD CURENT ŞI RĂSPUNDE CU PROMPTITUDINE LA SOLICITĂRI PUNCTUALE DE VERIFICARE VIZÂND ENTITĂŢI ECONOMICE, PERSOANE FIZICE SAU JURIDICE CU INTERESE DE AFACERI ÎN ROMÂNIA (CREDIBILITATE ACŢIONARI, IMPLICARE ÎN ACŢIUNI ILEGALE CONEXE TRAFICULUI DE DROGURI, FINANŢAREA ORGANIZAŢIILOR TERORISTE, ETC.). ÎN PERIOADA DE REFERINŢĂ, SIE A RĂSPUNS LA 30 ASTFEL DE SOLICITĂRI, BENEFICIARII PRINCIPALI FIIND, DE ASEMENEA, SRI ŞI MAI.

Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, în contextul în care SIE nu are acces la activitatea sau dosarele aflate în lucru la DNA sau la identitatea suspecţilor din aceste dosare, în intervalul temporal la care face trimitere procurorul şef DNA, SIE NU A PRIMIT NICIO SOLICITARE DE VERIFICARE SAU OBŢINERE DE INFORMAŢII VIZÂND VREO PERSOANĂ FIZICĂ SAU JURIDICĂ CERCETATĂ PENTRU FAPTE DE CORUPŢIE”


UPDATE Preşedintele Comisiei parlamentare de control a activităţii SIE, Mihăiţă Calimente, a anunţat că îl va invita pe şeful Serviciului, Mihai Răzvan Ungureanu, la discuţii pentru a lămuri acuzaţiile aduse de şefa DNA Laura Codruţa Kovesi.

„După Paşte, vom avea o discuţie în legătură cu declaraţiile făcute de şefa DNA Laura Codruţa Kovesi", a precizat deputatul PNL Mihăiţă Calimente, adăugând că discuţa va fi programată şi în funcţie de agenda şefului SIE, potrivit Mediafax.

El a mai spus că membrii comisiei vor să vadă în ce măsură au existat probleme în relaţia DNA-SIE. „Vrem să lămurim dacă SIE are atribuţii sau nu în această privinţă, dacă au fost probleme de comunicare. Nu interogăm pe nimeni, vrem să avem o discuţie", a mai spus Calimente.

Acuzaţiile aduse de Kovesi

„Este imposibil ca în activitatea de culegere a infomaţii să nu dai despre o infomaţie de corupţie. Este obligaţie legală pentru serviciile de infomaţii să ofere aceste date. În anul 2015, din cele 5.988 de dosare înregistrare, 90 de dosare au avut la bază sesizări de la SRI, 22 au avut la bază sesizări provenite de la DIPI din cadrul MAI, iar 4 dosare au avut la bază sesizări de la DGIA din cadrul Ministerului Apărării. Am văzut, cu toate acestea, că în clasamentul făcut a primit şi SIE un punctaj oarecum mic. Aş putea să spun că în 2015 nu am primit niciun fel de informare de la SIE, nici în 2014 nu am primit de la SIE, nici în 2013 nu am primit de la SIE. De fapt, de când am preluat această funcţie nu am primit niciun fel de informare de la SIE. Întrebarea mea este, de ce niciodată nu am primit astfel de informări despre aceste activităţi?!” a declarat Laura Codruţa Kovesi la lansarea Raportului Freedom House România privind recuperarea produsului infracţiunii: de la prejudiciu până la confiscare şi a doua ediţie a Indexului Sustenabilităţii DNA, realizat de Romanian Center for European Policies

„Nu am primit niciodată informări de la SIE, am aflat din comisii rogatorii sau din investigaţii jurnalistice. Mi-e greu să cred că ofiţerii de informaţii nu dau peste aceste elemente şi nu înteleg de ce nu sesizează DNA. Am văzut că foarte mulţi dintre cercetaţi îşi mută averea şi bunurile în străinătate. Este de siguranţă naţională, ca atunci când milioane de euro sunt transferate în off-shore, sau când sume considerabile de bani sunt date ca mită prin off-shore-uri pentru licitaţii publice”, a declarat Kovesi.

„Similar, sunt firme străine care dau mită în România, nu am primit informaţii despre activitatea lor, despre conturile acestora. S-au cumpărat proprietăţi în Franţa de milioane de euro. Nu este firesc să
nu primim aceste date”, a declarat Kovesi.

Kovesi a mai arătat că nu-şi explică de ce SIE nu sesizează DNA. „Este o obligaţie legală a serviciilor secrete să sesizeze procurorii dacă descoperă faptele de corupţie. Am văzut că foarte mulţi dintre cercetaţi îşi mută averea şi bunurile în străinătate. Este de siguranţă naţională, ca atunci când sume considerabile de bani sunt trasnferate în off-shoreuri, sau când sume considerabile de bani sunt date ca mită (prin off-shoreuri) pentru licitaţii publice”, a declarat procurorul şef al DNA.

Kovesi: „Noi am avut susţinerea poporului”

Procurorul- şef susţine că datele statitice infimă faptul că DNA nu se axează pe dosarele importante şi arată că anul trecut au fost trimişi în judecată un prim-ministru, mai mulţi miniştri şi zeci de directori sau primari. 

„Nu sunt pentru o schimbare a competenţelor DNA, în sensul limitării competenţelor. Am avut anul trecut încercări în forul legislativ care să limiteze competenţele şi investigaţiile DNA. Noi am avut susţinerea populaţiei”, susţine Kovesi.

„Există o problemă şi o vulnerabilitate în ceea ce priveşte resursele umane”, a mai spus procurorul şef al DNA. Ea spune că un procuror DNA ar un volum foarte mare de dosare de soluţionat. „Avem înregistrate acum, la DNA, mai multe dosare decât putem soluţiona într-un an”, a spus procurorul -şef DNA. Kovesi spune că un procuror are în medie peste 100 de dosare în lucru. 

„Aşteptările cetăţenilor faţă de DNA sunt legitime şi trebuie satisfăcute”, explică Laura Codruţa Kovesi. 

Despre calitatea dosarelor DNA, procurorul -şef arată că indicatorii s-au îmbunătăţit în 2015, numărul de persoane trimise în judecată, şi condamnări au fost mari. Cererile de arestare preventivă au fost admise în proces de peste 90%, iar achitările au fost puţine. 

„Mi s-a întâmplat de foarte multe ori să fiu întrebată dacă o persoană eliberată din arest a scăpat.
Le spun că nu, deoarece nu s-a decis pe fond. La fel, dacă a primit condamnare cu suspendare, le explic că el a fost găsit vinovat”, a spus Kovesi.

„Intrarea în vigoare a noilor Coduri a vizat o legislaţie neunitară. De exemplu, un complet a decis în faza de fond o soluţie, iar în apel s-a dat o altă decizie. Astfel de decizii aduc prejudicii de imagine.
Trebuie unificată practica judiciară”, a spus Kovesi. Procurorul-şef DNA arată că au existat modificări legislative ale Codurilor, în baza unor decizii date de Curtea Constituţionale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările