Kovesi a atacat la CEDO decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA. Reacţia lui Tudorel Toader

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Laura Codruta Kovesi
Laura Codruta Kovesi

Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia de revocare din funcţia de şef al DNA, potrivit publicaţiei G4media. Kovesi susţine că nu a avut calitatea de parte în conflictul constituţional soluţionat la CCR, că instanţa constituţională a hotărât revocarea sa dar că nu a fost citată, nici n-a avut posibilitatea de a se apăra. Tudorel Toader a transmis că CCR nu judecă oameni, ci "excepţii, obiecţii sau conflicte juridice constituţionale".

UPDATE: Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat, marţi, referindu-se la plângerea depusă de fostul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, la CEDO, că CCR nu judecă oameni, ci "excepţii, obiecţii sau conflicte juridice de natură constituţională".

"Deciziile CCR sunt definitive. Curtea nu judecă oameni, judecă excepţii, obiecţii sau conflicte juridice de natură constituţională", a declarat Toader, potrivit Agerpres.

Laura Codruţa Kovesi a depus, în luna decembrie 2018, o plângere la CEDO, în care arată că i-au fost încălcate mai multe drepturi atunci când a fost revocată din funcţia de procuror şef al DNA, în urma deciziei Curţii Constituţionale din mai 2018.

“Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute înConvenţia Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror şef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunţată de Curtea Constituţională.

Motivele pe care le-am invocat în acţiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituţională a hotărât revocarea din funcţie, deşi, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu am fost citată în faţa Curţii Constituţionale şi nu am avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de „intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea.

Decizia Curţii Constituţionale nu a putut fi contestată, inexistenţa unei căi de atac fiind stabilită de însăşi motivarea deciziei Curţii Constituţionale. Astfel, am reclamat şi faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva deciziei Curţii Constituţionale nr. 358 din 30 mai 2018. În procedura în care Curtea Constituţională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanţiile unui proces echitabil, sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern „un recurs efectiv”, un temei de drept şi o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestaţie privitoare la drepturile şi obligaţiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiţiei şi decise de Curtea Constituţională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac ”, a declarat Laura Codruţa Kovesi în răspunsul pentru G4media, dat prin intermediul Biroului de presă al Parchetului general.

Pe 9 iulie anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, după ce a fost obligat în acest sens de Curtea Constituţională.

În martie anul trecut, Secţia pentru procurori a CSM în motivarea avizului negativ dat solicitarii ministrului Justitiei de revocare a procurorului sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, ca in cuprinsul cererii de revocare nu s-a facute referire la niciuna dintre atributiile legale incalcate, nefiind specificata componenta manageriala vizata.

Sectia pentru procurori constata ca dispozitiile art. 51 al Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor instituie un cadru legal privind revocarea din functiile de conducere, stabilind nu doar situatiile in care aceasta poate interveni si titularii propunerii, ci si aspectele ce trebuie analizate cu ocazia verificarii celor patru componente manageriale: "organizarea eficienta a activitatii, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatii si aptitudinile manageriale. (...) Se constata ca, in cuprinsul propunerii de revocare, cu ocazia dezvoltarii celor 20 de motive, nu s-a facut referire punctual la niciuna dintre atributiile legale incalcate, nefiind specificata expres componenta manageriala vizata", se arata in motivare.

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader anunţa la finalul lunii februarie 2018 declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului sef al DNA pentru '„acte si fapte de netolerat intr-un stat de drept''.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite