Premieră în justiţie: un procuror a fost ales preşedinte al CSM. Oana Schmidt Hăineală va conduce Consiliul pentru un an

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, după ce a fost audiată de membrii CSM, alături de contracandidatul său, judecătorul Mircea Aron. Decizia membrilor CSM reprezintă o premieră în România, fiind pentru prima oară în istorie când un procuror preia conducerea instituţiei.

UPDATE 16.00: Procurorul Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă, vineri, în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ea fiind până în prezent vicepreşedinte al instituţiei.

Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă cu zece voturi, în timp ce contracandidatul ei, judecătorul Mircea Aron, a fost votat de opt membri CSM.

Hăineală este primul procuror care devine preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

După alegerea preşedintelui CSM urmează să fie anunţate candidaturile pentru funcţia de vicepreşedinte. Surse din magistratură susţin că va fi doar candidatura Alinei Ghica la funcţia de vicepreşedinte al CSM.


UPDATE 15.37 Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au încheiat audierea procurorului Oana Schmidt Hăineală, urmând să aleagă prin vot noul preşedinte al CSM, contracandidatul lui Hăineală fiind judecătorul Mircea Aron.

După prezentarea proiectelor de management şi audierea judecătorului Mircea Aron şi a procurorului Oana Schmidt Hăineală, membrii Consiliului Superior al Magistraturii urmează să voteze cine va conduce pentru un an Consiliul Superior al Magistraturii.


UPDATE 15.26 Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au trecut la ascultarea proiectului de management al procurorului Oana Schmidt Hăineală, după ce judecătorul Mircea Aron, contracandidatul său la funcţia de preşedinte al Consiliului, a fost audiat.

Judecătorul Mircea Aron a susţinut că pentru el justiţia înseamnă foarte mult, având "apetenţă faţă de valori, iar justiţia cerne valori".

În opinia judecătorului, modul cum se raportează o populaţie la justiţie reprezintă măsura civilizaţiei celor cărora li se adresează aceste valori.

În expunerea sa pe proiectul de management, Aron a punctat vulnerabilităţile sistemului şi ce măsuri vede în viitorul apropiat.

După ce şi-a terminat prezentarea, judecătorul Horaţius Dumbravă l-a întrebat pe Mircea Aron de strategia anticorupţie, adoptată de Guvern, moment în care preşedinta CSM, Alina Ghica, a intrvenit spunând că nu este un examen.

"Este vorba de examinarea colegilor noştri", a continuat Ghica, spunând că nu este legal să fie întrebat candidatul.

La rândul său, judecătorul Alexandru Şerban a intervenit spunând că dacă tot nu s-a răspuns chestiunii privind depunerea candidaturilor, la fel ca anul trecut când s-a creat precedentul, s-a adresat un tir de întrebări.

Aron a răspuns întrebării lui Dumbravă şi a spus că trebuie făcută o recapitulare a tuturor strategiilor, un inventar, susţinând că sunt perspective.

"Ce ne lipseşte este să facem o recapitulare, să vedem ce avem de făcut. Trebuie să îmbunătăţim calitatea actului de justiţie, să avem o justiţie eficientă, să ne însuşim noile coduri, să facem o formare profesională din ce în ce în ce mai aplicată", a continuat Aron.

Judecătorul Adrian Nacşu a precizat că nu este o audiere ca la şcoală. "Am o nelămurire şi vreau să o adresez. De cinci, şase luni nu se mai publică pe site-ul CSM nimic, coborându-se atât de jos standardul de transparenţă", a declarat Neacşu, indicând documentele pe care le discută CSM pe ordinea de zi.

Mircea Aron a spus că nu este pentru publicarea acelor acte care ţin de chestiuni personale, de cariera profesională a unui magistrat, pentru că "s-ar putea să nu fie nimerit, s-ar putea crea partizanate".

"Atunci când am considerat necesar să transmitem semnale în sistem, am făcut-o, pentru ca judecătorii, procurorii să-şi spună opinia. Nu cred că avem motive să expunem activitatea CSM la turbulenţe", a mai spus Aron.

După audierea judecătorului Mircea Aron de către membrii CSM, preşedintele Consiliului, Alina Ghica, i-a dat cuvântul Oanei Schmidt Hăineală pentru a-şi prezenta proiectul de management.

Membrii CSM îşi aleg noua conducere întrucât mandatul preşedintelui Alina Ghica şi cel al vicepreşedintelui Oana Schmidt Hăineală expiră.

Judecătorul Mircea Aron şi procurorul Oana Schmidt Hăineală candidează la funcţia de preşedinte al CSM, proiectele lor de management fiind puse vineri pe site-ul CSM.

În proiectul privind principalele obiective ce vor fi urmărite în calitate de preşedinte al CSM, Oana Schmidt Hăineală arată că urmăreşte o serie de obiective majore, din perspectiva prerogativelor conferite de lege preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului, în consonanţă cu cele surprinse în concluziile şi recomandările Rapoartelor tehnice realizate la nivelul Băncii Mondiale, Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, respectiv de Comisia de la Veneţia.

"Prezentul proiect se fundamentează pe ideea implementării celor mai bune practici recomandate de experţii europeni şi internaţionali. Consider că la acest moment nu suntem, din niciun punct de vedere, în postura de a inventa soluţii minune. Ceea ce avem de făcut este să aplicăm principiile cu bună credinţă, curaj şi în considerarea interesului naţional al României. Pentru acest motiv, viziunea managerială avansată pleacă de la realităţile obiective ale sistemului judiciar roman şi de la menţiunile reţinute în variile Rapoarte realizate de partenerii instituţionali externi", arată Schmidt Hăineală în document.

Ea prezintă în proiect modul în care vede consolidarea Justiţiei ca putere în stat prin întărirea autorităţii Consiliului Superior al Magistraturii, garantarea statutului de magistrat şi a independenţei atât a judecătorilor cât şi a procurorilor, precum şi asigurarea managementului de sistem.


UPDATE 14.14: Judecătorul Mircea Aron, candidat la funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, îşi prezintă proiectul de management în faţa membrilor CSM.

Şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul căreia au loc alegerile pentru noua conducere a CSM a fost reluată, după o pauză în care a fost analizată legalitatea candidaturii procurorului Oana Schmidt Hăineală, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, la funcţia de preşedinte al instituţiei.


UPDATE 13.57: Legalitatea candidaturii procurorului Oana Schmidt Hăineală, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, la funcţia de preşedinte al instituţiei a fost luată în discuţia membrilor CSM, potrivit Mediafax.

Adrian Bordea a cerut, în şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, să fie pusă în discuţie problema unei candidaturi a unui fost vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la funcţia de preşedinte al instituţiei.

Întrebat de Daniel Morar dacă se discută posibilitatea unui procuror de a candida la preşedinţia CSM, Bordea a spus că discuţia vizează posibilitatea ca un fost membru al conducerii Consiliului să poată candida, atât timp cât, legal, mandatul poate fi de un an şi nu poate fi reînnoit.

Judecătorul Mircea Aron, candidat la funcţia de preşedinte al CSM, a propus ca solicitarea lui Bordea să fie unită cu fondul problemei.

Vicepreşedintele CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală, candidat la preşedinţia CSM, a susţinut că nu i se pare sustenabilă propunerea, precizând că reglementările stabilesc imposibilitatea reînnoirii mandatului pe funcţia pe care candidează un magistrat în Consiliu.

În acest context, judecătorul Alexandru Şerban a propus membrilor CSM să ia o pauză pentru a putea discuta.

Şedinţa CSM, suspendată pentru consultări

Şedinţa CSM în care candidaţii la conducerea CSM urmau să îşi prezinte proiectele de management a fost suspendată pentru 20 de minute.

Anterior, judecătorul Horaţius Dumbravă a adus în discuţie cererea Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România adresată CSM ca alegerea conducerii instituţiei să fie amânată, în condiţiile în care, până joi seară, niciun membru al Consiliului nu şi-a anunţat candidatura.

În acest context, judecătorul Mircea Aron a spus că nici el nu a fost foarte prompt cu candidatura, precizând însă că joi la ora 16.00 a trimis proiectul. El a precizat că se simte mai puţin vizat de observaţia Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România.

Mircea Aron a spus însă că nu consideră că procedura privind alegerea conducerii CSM trebuie amânată pentru o altă dată, pentru că aşa s-a procedat şi anul trecut, candidaturile fiind anunţate în ziua votului şi, astfel, nu era o surpriză.


UPDATE 13.18: Preşedintele Traian Băsescu şi ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, au avut, vineri, un scurt schimb de replici la finalul participării şefului statului la şedinţa CSM, potrivit Mediafax:

Traian Băsescu: "Doamna ministru, sărut mâna".

Mona Pivniceru: "Să te temi de greci chiar şi atunci când îţi aduc daruri".

Traian Băsescu râzând: "Dar eu nu v-am adus daruri, doamnă!"

Livia Stanciu, preşedintele ICCJ: "Acum depinde cine dintre cei doi sunt greci".

Traian Băsescu: "Doamna ştie pentru că de fapt multe dintre lucrurile pe care le-am spus aici sunt contradicţii între mine şi doamna ministru".

Livia Stanciu: "Contradicţiile sunt constructive. Trebuie să mai şi zâmbim".


UPDATE 12.46: Preşedintele Traian Băsescu a explicat, vineri, la CSM, că, potrivit articolului 134 din Constituţie, CSM trebuie să facă propunerile pentru funcţia de procuror general şi cea de şef al DNA, el solicitând Consiliului să-i trimită un punct de vedere pe această temă, precizând că nu se grăbeşte.

"Am o problemă care este la zi. Şi, sigur, puteţi să îmi spuneţi că «Domnule preşedinte, cum de nu aţi observat-o până acum?». E foarte simplu, nu a fost în atenţia mea din punct de vedere procedural. Propunerea de la MJ pentru funcţia de procuror general şi procuror şef DNA. (...) Eu am primit propunerile. Nu discut procedura, s-a discutat cu dumneavoastră, dumneavoastră sunteţi cei mai pricepuţi. Avem un articol 134 în Constituţia României care spune aşa: «CSM propune preşedintelui României numirea procurorilor şefi». Propunerea trebuie să vină la mine de la CSM", a spus Traian Băsescu, citat de Mediafax.

El le-a spus membrilor CSM că nu le cere acum un răspuns.

"Avem şi o menţiune că Ministerul Public funcţionează sub autoritatea Ministerului Justiţiei sau ministrului Justiţiei, dar aceasta nu poate, în opinia mea de inginer, să substituie prevederea din 134", a continuat preşedintele.

Şeful statului a menţionat că nu se va grăbi cu aprobarea sau respingerea celor două propuneri.

"Aş vrea să ştiu un punct de vedere al dumneavoastră în următoarele zile. Eu nu am termen", a mai spus Băsescu.

Traian Băsescu a susţinut că prevederea din articolul 134 al Constituţiei "nu lasă dubii" şi s-a declarat surprins că până acum nu au reacţionat alte structuri şi chiar procurorii.

"Să faceţi o dezbatere şi să îmi daţi şi mie un punct de vedere cum aţi citi Constituţia privind desemnarea procurorilor în funcţie. Dar eu nu am în Constituţie o prevedere expresă că ministrul Justiţiei face propunerea, prevederea expresă este că CSM face propunerea. Nu îmi daţi un răspuns acum pentru că aş vrea să fie o analiză a dumneavoastră care este soluţia corectă. Nu vreau un răspuns acum, nu vreau să creăm o dispută", a insistat preşedintele, precizând că nu îl "zoreşte" nimeni.

Întrebat ce i-au spus consilierii lui:, Traian Băsescu a răspuns: "Nu pot să spun acum. Deşi să ştiţi că toţi consilierii mei m-au întrebat: «Domnule preşedinte, cum de nu aţi observat până acum?»".

Pe de altă parte, Traian Băsescu a spus că trebuie găsite soluţii rapide pentru a aşeza pe funcţii procurorii generali şi procurori şefi adjuncţi, şefi de secţii în Parchetul General şi DNA.

"Teoria până acum a fost că nu numim adjuncţi şi şefi de secţii în cele două parchete mari până nu numim şefii acestor instituţii, dându-le acestora şansa să fie implicaţi în numirea echipelor. Acum eu fac un apel la dumneavoastră, dincolo de a stabili calendarul de implementare a codurilor, o urgenţă la zi este ocuparea locurilor vacante din DNA şi Parchetul General, şi sunt multe", le-a spus Băsescu membrilor CSM.

Articolul 134 al Constituţiei, referitor la atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii, prevede la alineatul (1) că CSM "propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii".


UPDATE 12.40: Mircea Aron a declarat, vineri, la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, că promovarea unui judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) presupune şi un alt concurs, respectiv cel de-a lungul carierei de magistrat, prin deciziile şi soluţiile pe care le dă, potrivit Mediafax.

Mircea Aron, reprezentantul judecătorilor ICCJ în Consiliul Superior al Magistraturii, a spus că un concurs nu trebuie să constea în capacitatea de memorare a materiei din care magistratul candidat pentru funcţia de judecător la instanţa supremă este întrebat în cadrul audierii la CSM.

Aron a adăugat că procedura de anul acesta de selecţie a judecătorilor pentru ICCJ a durat şapte luni, costurile fiind "enorme", iar rezultatele "infime". El a amintit că din 16 candidaţi, doar doi au fost aleşi (în urma contestaţiilor, pentru că niciun magistrat nu a fost iniţial admis - n.r.).

Modificarea recentă a legii pivind promovarea la ICCJ, potrivit judecătorului Aron, nu face decât "să reducă cu două luni" procedura de selecţie, adică în loc de şapte luni să fie de cinci luni.

Mircea Aron a subliniat că legea va trebui din nou modificată.

Judecătorul Aron a precizat că sunt mulţi magistraţi capabili să acceadă la ICCJ.


UPDATE 12.35: Preşedintele Traian Băsescu a susţinut, vineri, la şedinţa plenului CSM, că nimeni nu va negocia independenţa justiţiei "de dragul păcii politice", el adăugând: "Mai bine război decât justiţie neindependentă", potrivit Mediafax.

"E şi un moment dificil pentru că e o expectativă aşa, oare ce se va întâmpla. Nu se va întâmpla nimic din punct de vedere al justiţiei. Nimeni nu va negocia independenţa judecătorilor de dragul păcii politice", i-a asigurat preşedintele Băsescu pe membrii CSM.

"Mai bine război decât justiţie neindependentă", a continuat Traian Băsescu.

Preşedintele a remarcat faptul că în ultimii doi ani rapoartele MCV s-au îmbunătăţit şi au indicat progrese ale justiţiei din România, de unde şi schimbarea de atitudine şi de discurs al său faţă de situaţia din justiţie de acum 3-5 ani.

"Mizaţi pe ceea ce am spus, că nimic nu e de negociat în ceea ce priveşte justiţia. Dacă aveam de negociat, o făceam de mult, nu aşteptam opt ani şi jumătate. Nimic nu este de negociat în ceea ce priveşte justiţia, nici numiri dubioase, nici dosare. Şi aveţi aici oameni care pot spune că niciodată nu am întrebat de vreun dosar, fie că sunt procurori, fie că sunt judecători, sunt aici oameni care vă pot spune că nu m-a interesat şi nu mă interesează", a mai spus Traian Băsescu.

"În schimb, a fost şi o altă putere politică, şi ea a fost interesată, vă aduceţi aminte cum era mai pe la începutul anilor 2000, venea nu ştiu care «să îl punem procuror şef la curtea de apel pe nu ştiu cine, să îl punem şef la SRI Teleorman pe nu ştiu cine, la Sălaj pe nu ştiu cine»". Nu a mai funcţionat sistemul, iar instituţiile care ţin de CSAT sau de justiţie, cel puţin în ceea ce mă priveşte nu am acceptat nicio urmă de intervenţie politică. Aşa că nu o voi face acum pe ultimele luni de mandat, mai am 18-19 luni de mandat, până îmi termin al doilea mandat. Nu îmi voi compromite mandatul pe chestiuni din astea", a continuat preşedintele.

"Felicitări pentru ce aţi reuşit în ultimii doi ani. Vă pot spune că CSM este altfel văzut şi la Bruxelles, este o instituţie parteneră deja în găsirea soluţiilor. Îmi place", le-a mai spus Traian Băsescu membrilor CSM.


UPDATE 12.23: Preşedintele Traian Băsescu a declarat că atacurile din 2012 ale unor trusturi media la adresa magistraţilor CC, CSM, ICCJ, Parchetului General sau DNA confirmă afirmaţia din strategia de securitate naţională propusă în 2010 potrivit căreia unele trusturi de presă reprezintă o vulnerabilitate.

"În 2010 am adoptat o strategie de securitate naţională care este foarte în regulă pentru Parlament, dar nu este aprobată nici acum, dintr-un singur motiv, pentru că nu am vrut să scot de acolo afirmaţia, deci nu la riscuri, la vulnerabilităţi, că sunt trusturi mass-media care sunt o vulnerabilitate pentru securitatea naţională şi mă refeream acolo exact la discreditarea unor instituţii. Ce s-a întâmplat în 2012 cu judecători ai Curţii Constituţionale, cu magistraţi din CSM, cu judecători ai ICCJ, cu procurori de la Parchetul General şi DNA confirmă pe deplin această afirmaţie", a spus Băsescu la şedinţa plenului CSM de vineri.

El a subliniat că atacurile din 2012 în acest sens reprezintă "cea mai dramatic-negativă evoluţie din ultimii ani şi paşi înapoi făcuţi de cei care se revendică a patra putere în stat, parte din ei, că nu toţi ziariştii sunt aici, nu toate trusturile media sunt aici".

Băsescu a subliniat că trebuie găsită împreună cu Ministerul Justiţiei o soluţie de protejare a justiţiei.

"Avem această vulnerabilitate şi ea probabil că trebuie tratată legal. Pentru că nu se utilizează numai împotriva instituţiilor care fac parte din sistemul de justiţie al României, se utilizează şi împotriva altor instituţii (...) Dar când un trust mass-media toacă de dimineaţă până seara magistraţii în bătălia de discreditare a instituţiilor deja lucrurile sunt grave şi poate că, e şi doamna ministru (Mona Pivniceru - n.r.) aici, poate găsim o soluţie de protejare a justiţiei de astfel de atacuri", a spus el.

Potrivit lui Băsescu, aceste atacuri ale trusturilor de presă au vizat "distribuirea neîncrederii pe întregul sistem", care este în interesul "grupărilor de tip mafiot".

"Pentru că de fapt intenţia a fost să se distribuie neîncrederea pe întregul sistem. Nicio grupare de tip mafiot nu are nevoie de justiţie puternică, e cea mai mare teamă a ei, să nu avem justiţie puternică sau justiţie credibilă", a argumentat el.

Totodată, şeful statului a arătat că justiţia nu are mijloacele de influenţă ale trusturilor mass-media, ci mecanisme de autoreglare internă.

"Pentru satisfacerea intereselor lor de discreditare a magistraţilor se utilizează mijloace de influenţă infinit mai mare decât are sistemul judiciar. Sistemul judiciar de regulă tace şi reacţionează instituţional (...) Cu atât mai mult cu cât justiţia are propriul ei sistem de justiţie internă, are inspecţie, are hotărârile CSM care sunt executorii, pot fi atacate doar la Înalta Curte, deci justiţia se autoreglează şi atunci nu este nevoie de campanii de discreditare a unui sistem", a mai spus Băsescu.


UPDATE 12.09: Preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri, la şedinţa plenului CSM, că raportul MCV pe care Comisia Europeană îl va prezenta la sfârşitul lunii ianuarie va sancţiona Parlamentul pentru situaţiile în care a fost "abuziv" privind permiterea cercetării penale a unor parlamentari.

"Părerea mea este că raportul MCV de la sfârşitul lui ianuarie va sancţiona Parlamentul pentru asta. Pentru că aici pare a fi vulnerabilitatea noastră, în înţelegerea funcţionării justiţiei şi pentru oamenii politici", a afirmat preşedintele Băsescu.

Subiectul a fost ridicat de membrii CSM, care au remarcat faptul că Parlamentul a obstrucţionat anchetarea penală de către procurori a unor membri ai Legislativului.

"Nu avem niciun conflict din acest punct de vedere. Şi eu consider că Parlamentul a fost în câteva situaţii abuziv", a spus preşedintele. El a adăugat că parlamentarii nu trebuie să oprească ancheta procurorilor şi trimiterea în judecată, unde cei vizaţi au şi şansa de a-şi dovedi nevinovăţia.

Traian Băsescu a făcut această declaraţie după ce judecătorul Horaţius Dumbravă, fost preşedinte al CSM, i-a sesizat şefului statului că există o problemă în ce priveşte parlamentarii faţă de care Parlamentul nu dă aviz pentru percheziţie, arestare, cercetare.

Judecătorul Horaţius Dumbravă a precizat că ar trebui să se intervină în sensul acesta, poate chiar în textul constituţional.

11 ianuarie 2013: o nouă misiune de experţi a Comisiei Europene

În 17 decembrie 2012, la consultările cu partidele de la Palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că în 11 ianuarie 2013 va veni o nouă misiune de experţi a Comisiei Europene în vederea finalizării raportului pe MCV, el arătând că până atunci trebuie rezolvate "restanţele parlamentare".

Şeful statului a subliniat că aceste restanţe trebuie să fie "o prioritate zero" a noului Parlament deoarece raportul MCV este important pentru aderarea la spaţiul Schengen, pentru a nu da ocazia la Consiliul JAI din martie unor ţări UE să ceară o nouă amânare a deciziei de aderare a României şi Bulgariei.

"Dar avem o problemă care se va materializa în ianuarie. În vederea raportului pe Justiţie, începând cu 11 ianuarie, sau 11, 12 ianuarie, vom avea o nouă vizită a Comisiei Europene. În modul cel mai sincer, vă spun că mă îngrijorează faptul că avem restanţe parlamentare şi nu vreau să le numesc, le ştiţi foarte bine. S-ar putea din nou să revină problema de acum doi ani când în raport aveam menţiuni că Parlamentul se opune anchetării unor politicieni pe care Parchetul vrea să-i ancheteze, nu să îi aresteze. Deci, acest punct v-aş ruga să îl aveţi în vedere ca o prioritate zero a viitorului Parlament, dincolo de validarea Guvernului, pentru că depinde foarte mult abordarea politicului pentru ca Schengen să fie un succes", a declarat Băsescu.

El a menţionat faptul că există ţări care tot timpul au suspectat "lipsa de apetit a clasei politice din România pentru libertatea justiţiei" şi cărora nu le trebuie dată ocazia să amâne din nou decizia privind aderarea României la Schengen.

Germania şi Olanda sunt ţări care au blocat în ultimele luni o decizie a Consiliului JAI privind aderarea la spaţiul Schengen, anunţând că aşteaptă progrese în următorul raport MCV al Comisiei Europene pentru a accepta acest lucru.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, în 14 decembrie 2012, că s-a luat decizia în Consiliul European ca la Consiliul JAI din 13-15 martie 2013 să se discute subiectul Schengen, el adăugând că speră ca, "dacă nu facem nicio trăsnaie politică acasă", să se şi ia decizia de aderare.

Comisia Europeană a arătat în ultimul raport MCV din 18 iulie, în care erau făcute şi 11 recomandări privind funcţionarea statului de drept, că următorul raport ar fi trebuit prezentat până la sfârşitul acestui an, însă săptămâna trecută, după alegerile legislative din 9 decembrie, un oficial al Comisiei a a arătat că raportul MCV va acorda importanţă etapei următoare alegerilor, iar momentul publicării acestuia va fi decis de către Comisia Europeană în funcţie de evoluţiile post-alegeri.

Preşedintele Traian Băsescu a menţionat în mai multe rânduri în ultimele săptămâni că următorul raport MCV va fi prezentat în ianuarie de către Comisia Europeană.


UPDATE 11.53: Preşedintele Traian Băsescu a susţinut, vineri, la CSM, că astăzi în România un magistrat nu este independent numai dacă nu vrea el, el arătând totodată că independenţa justiţiei nu este un proces ireversibil, dar că România nu are nicio şansă de a merge înainte dacă justiţia nu e independentă.

"Faptul că într-un moment de turbulenţe politice extraordinare - iulie-august 2012 - principalele instituţii ale statului au rămas în picioare îmi creează satisfacţia că ceva s-a întâmplat în justiţie, şi acest ceva înseamnă independenţa în justiţie", a spus Traian Băsescu, la şedinţa CSM.

El a atras însă atenţia că "acest proces nu e ireversibil", pentru că independenţa în justiţie şi chiar democraţia în România nu sunt atât de consolidate.

"Riscul de păşi înapoi e posibil, însă eu sper că nimeni, cel puţin din justiţie, nu e dispus să facă paşi înapoi în ceea ce priveşte procesul de independenţă, dar şi de eficienţă în justiţie", a adăugat preşedintele Băsescu.

Şeful statului a subiliniat necesitatea "educării şi consolidării educaţiei în independenţă a fiecărui judecător, a fiecărui procuror".

”Nu, nene politicianule, nu mă influenţezi!”

"Nu-i uşor să ţii justiţia ferită de influenţă politică. Tu însuţi plăteşti uneori atitudinea de a nu lăsa oamenii politici să influenţeze justiţia (...). România nu are nicio şansă să meargă înainte, să fie o ţară în care cetăţenii să fie mulţumiţi, dacă justiţia nu va fi neinfluenţată politic, o justiţie care să aibă stăpâni doar legea şi Constituţia ţării, iar fiecare magistrat să fie convins că el este independent. Nu am întâlnit încă situaţii în care un magistrat, fie judecător sau procuror, care şi-a manifestat independenţa să suporte consecinţe. În schimb, am văzut situaţii de magistraţi care fără să le ceară nimeni au fost predispuşi să aplece urechea la influenţa politică. Asta ţine de fiecare magistrat. «Nu, nene politicianule, nu mă influenţezi». (...) Dacă nu este independent, este numai datorită voinţei lui", a mai spus Traian Băsescu.

"Astăzi, judecătorii şi procurorii nu sunt independenţi numai dacă nu vor ei. Ei nu pot să vrea (să fie independenţi - n.r.) din motive de corupţie sau structurale. Cei cu motive structurale ar trebui aduşi pe drumul (bun - nr.r), (pentru - n.r.) că sunt independenţi din punct de vedere politic", a continuat preşedintele.

El a precizat că face aceste afirmaţii ca om care nu a fost în CSM zi de zi, dar care a urmărit activitatea Consiliului şi care în acelaşi timp a avut acces şi la "aprecierile oficiale şi cele neoficiale ale partenerilor de la Bruxelles privind funcţionarea justiţiei". Băsescu a spus că în permanenţă avea expertiza celor de la Bruxelles în spatele afirmaţiilor sale.

Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu:

„Referitor la ce s-a întâmplat în 2012, citind raportul am constatat o creştere a capacităţii intituţionale a CSM. Mi-a plăcut consolidarea independenţei inspecţiei şi că s-au introdus criterii serioase de selectare a inspectorilor, dar şi a inspectorilor şefi şi cei adjuncţi. Am constatat, de asemenea, introducerea de criterii serioase de selectare a judecătorilor de la ÎCCJ, pentru că ştim cu toţii cum se ajungea la ÎCCJ acum câţiva ani. Constat că s-a realizat o îmbunătăţire a standardelor de recrutare a magistraţilor, chiar şi prin număr. Este evident că a fost un proces mai sever de recrutare a magistraţilor, anul acesta decretele în magistratură fiind reduse la 150 – 180. Pun această reducere pe seama sistemului de selecţie mai exigent. Vă felicit pentru obţinerea de standarde de management internaţionale, prin obţinerea certificatului ISO9001, care, din câte ştiu eu, este un certificat care probează capacitatea managerială a instituţiei. Am de făcut o observaţie. Mi se pare esenţial ca viitorul CSM să-şi propună menţinerea timpului pentru noile coduri. Mai bine ne fixăm un timp pe care îl putem respecta, decât să ne trezim că îl mai amânăm şase luni în prejma unui nou cod. Dacă privim raportul Băncii Mondiale, care compară numărul de magistraţi din România cu numărul de magistraţi din Uniunea Europeană, s-a constatat că suntem pe mediu. V-aş ruga să avem o analiză corectă şi poate că găsim soluţii mai eficiente pentru creşterea vitezei de pronunţare, de soluţionare a dosarelor, lucru care s-a îmbunătăţit vizibil în ultimii doi ani, dar pentru care e loc de mai bine. Consider justiţia motorul evoluţiei noastre pozitive. M-a bucurat aprecierea că România a urcat cu vreo şapte-opt locuri în clasamentul Transparency International cu privire la corupţie. Mi-aş dori ca 2013 să fi un an mai bun decât 2012 şi percepţia populaţiei cu privire la corupţie să se diminueze, şi asta nu poate fi decât un efect al muncii magistraţilor”. 


UPDATE 11.08:  Preşedintele Traian Băsescu, a ajuns la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unde urmează să fie prezentat raportul de activitate din 2012 al instituţiei şi apoi să fie aleasă noua conducere.

La şedinţa CSM, care va fi prezidată de şeful statului, sunt prezenţi membrii Consiliului, prim-adjunctul procurorului general al României, Daniel Morar şi ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru.


Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îşi aleg, vineri, noua conducere, întrucât mandatul preşedintelui Alina Ghica şi cel al vicepreşedintelui Oana Schmidt Hăineală expiră.

Preşedintele Traian Băsescu participă la şedinţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în care urmează să fie prezentat raportul de activitate al CSM pe 2012 şi apoi să fie aleasă noua conducere a instituţiei.

Candidaturile lui Mircea Aron şi Oana Schmidt Hăineală au fost puse vineri pe site-ul CSM.

În proiectul privind principalele obiective ce vor fi urmărite în calitate de preşedinte al CSM, Oana Schmidt Hăineală arată că urmăreşte o serie de obiective majore, din perspectiva prerogativelor conferite de lege preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului, în consonanţă cu cele surprinse în concluziile şi recomandările Rapoartelor tehnice realizate la nivelul Băncii Mondiale, Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, respectiv de Comisia de la Veneţia.

"Prezentul proiect se fundamentează pe ideea implementării celor mai bune practici recomandate de experţii europeni şi internaţionali. Consider că la acest moment nu suntem, din niciun punct de vedere, în postura de a inventa soluţii minune. Ceea ce avem de făcut este să aplicăm principiile cu bună credinţă, curaj şi în considerarea interesului naţional al României. Pentru acest motiv, viziunea managerială avansată pleacă de la realităţile obiective ale sistemului judiciar roman şi de la menţiunile reţinute în variile Rapoarte realizate de partenerii instituţionali externi", arată Schmidt Hăineală în document.

Ea prezintă în proiect modul în care vede consolidarea Justiţiei ca putere în stat prin întărirea autorităţii Consiliului Superior al Magistraturii, garantarea statutului de magistrat şi a independenţei atât a judecătorilor cât şi a procurorilor, precum şi asigurarea managementului de sistem.

La rândul său, judecătorul Mircea Aron arată în proiectul de candidatură la funcţia de preşedinte al CSM că a decis să candideze şi "la îndemnul transparent al unei majorităţi consistente din rândul judecătorilor, membri ai Consiliului".

Judecătorul Mircea Aron susţine că de mare importanţă va fi în acest an comunicarea CSM cu ministrul Justiţiei, cu Legislativul şi cu Executivul.

Aron precizează că prima preocupare a CSM trebuie să fie aceea de a acţiona în calitate de garant al independenţei justiţiei.

Judecătorul Mircea Aron arată în document că o chestiune ce va trebui să stea în atenţia conducerii CSM este statutului magistratului judecător şi procuror. Totodată, Aron susţine că o atenţie specială va trebui să acorde conducerea CSM Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

În ce priveşte funcţionarea CSM, judecătorul Mircea Aron consideră că este necesar să fie pusă mai multă ordine în activitatea acestuia, să fie stabilit precis orarul săptămânal în care să aibă loc şedinţele de plen, de secţie, dar şi întâlnirile membrilor comisiilor pe domenii de activitate şi ale grupurilor de lucru.

Anul trecut, Alina Ghica şi Oana Schmidt Hăineală şi-au depus un proiect comun, însă pe parcursul anului s-a simţit faptul că vicepreşedinta Consiliului, procuroarea Hăineală, a condus mai mult decât preşedinta Ghica.

Surse din magistratură spun că anul acesta cele două magistrate vor să facă rocada, astfel ca Hăineală să preia conducerea, iar Ghica să-i fie vicepreşedinte.

Faptul că un procuror îşi depune candidatura pentru preşedinţia CSM în condiţiile în care acest for are în componenţă mai mulţi judecători decât procurori a generat discuţii în sistemul judiciar.

Nu există vreo interdicţie prevăzută de lege cu privire la posibilitatea unui procuror de a fi preşedinte al CSM. De asemenea, acest lucru nu ridică probleme de constituţionalitate, susţin membri ai CSM.

Potrivit judecătorului Adrian Neacşu, membru ales în CSM, niciodată Consiliul nu a fost condus de un procuror.

"Pe lângă alte motive acest lucru ţine şi de aritmetica simplă. În CSM sunt nouă judecători aleşi şi doar cinci procurori. Mai mult, în acest moment în CSM sunt doar patru procurori aleşi, întrucât un post este vacant prin demisia domnului Bălan George. Numărul judecătorilor din CSM este de zece, la cei aleşi adăugându-se şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ)", susţine judecătorul Neacşu, într-o postare pe facebook.

Judecătorul Neacşu afirmă că instanţele şi judecatorii ar percepe extrem de negativ alegerea unui coleg procuror la conducerea CSM. "Nu pot spune aici mai multe, dar in percepţia sistemului judiciar acest lucru va însemna renunţarea judecătorilor la mandatul pentru care au fost aleşi", mai scrie judecătorul Adrian Neacşu.

Pentru ca tandemul Hăineală-Ghica să fie ales, acesta ar avea nevoie de zece voturi, cu tot cu cel al preşedintei instanţei supreme, Livia Stanciu, şi cele două reprezentante ale societăţii civile în CSM, Corina Dumitrescu şi Daniela Ciochină.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a cerut public, pe 3 ianuarie 2013, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ca alegerea conducerii CSM, programată pentru vineri, să fie amânată, pentru a oferi posibilitatea unei dezbateri reale a proiectelor candidaţilor.

UNJR preciza că a solicitat în mod oficial actualei conduceri a CSM, încă din 19 decembrie 2012, asumarea publică a candidaturilor pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Consiliului şi a proiectelor candidaţilor.

"Până în acest moment, niciun membru al Consiliului nu şi-a anunţat candidatura, iar pe site-ul oficial al Consiliului nu este publicat niciun anunţ în acest sens", precizează UNJR.

În opinia UNJR, perpetuarea acestei modalităţi de alegere a conducerii Consiliului, prin anunţarea doar în cadrul şedinţei a candidaturilor şi a proiectelor este inacceptabilă, fiind în totală contradicţie cu principiile transparenţei şi responsabilităţii asumate în mod explicit de fiecare dintre membrii actualului CSM.

UNJR consideră că alegerea conducerii CSM trebuie făcută printr-o procedură similară celei pentru şefii Parchetului General şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

"În acest sens, reamintim că recent Consiliul însuşi, invocând principiul transparenţei, a desfăşurat o procedură publică de audiere a candidaţilor pentru funcţiile de conducere din Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie şi de dezbatere a proiectelor acestora. În mod evident, o procedură similară trebuie urmată şi în cazul alegerii conducerii CSM, fiind de datoria Consiliului să fie consecvent cu propriile declaraţii şi acţiuni", se mai arată în comunicat.

În acest context, UNJR solicita în mod ferm tuturor membrilor aleşi ai CSM "să acţioneze în conformitate cu interesul magistraţilor prin votul cărora au ajuns în aceste funcţii publice".

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite