Judecătorul care l-a arestat pe fostul şef al CNAS: „Corupţia constituie o ameninţare pentru supremaţia dreptului, pentru democraţie şi drepturile omului”

Marian Burcea directorul CNAS este adus la Curtea de Apel Bucuresti cu propunere de arestare preventivă într un dosar de deturnare de fonduri FOTO Inquam Photos: Alexandru Busca

Directorii din CNAS au creat un mecanism ingenios de fraudare a patrimoniului public, fiind formată o reţea de tip infracţional care, prin diverse metode, se pare că a reuşit să producă pagube însemnate Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, arată Curtea de Apel Bucureşti în motivarea arestării fostului preşedinte al CNAS, Marian Burcea.

„Corupţia constituie o ameninţare pentru supremaţia dreptului, pentru democraţie şi drepturile omului, întrucât subminează principiile de bună administrare, de echitate şi de justiţie socială, denaturează concurenţa, împiedică dezvoltarea economică şi pune în pericol stabilitatea instituţiilor democratice şi fundamentele morale ale societăţii şi în consecinţă, lipsa unei reacţii prompte a sistemului judiciar ar induce perturbări ale disciplinei publice, ale respectului faţă de lege, stimulând temerea colectivă că justiţia nu este eficientă împotriva unor fapte periculoase”, a motivat un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti de ce a emis mandate de arestare în cazul anchetei privind decontările fictive de la CNAS.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins,  săptămâna aceasta, ca nefondate, contestaţiile formulate de fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Marian Burcea şi de alte 12 persoane -directori, funcţionari, afacerişti sau avocaţi- faţă de decizia de arestare preventivă în dosarul decontărilor ilegale de servicii medicale. Decizia instanţei este definitivă.

DNA: Fraudă de 13,1 milioane de lei

Marian Burcea, fostul preşedinte al CNAS, este cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi folosirea influenţei în exerciţiul funcţiei de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Acesta este în arest din 1 septembrie, în baza unui mandat de arestare emis de Curtea de Apel Bucureşti. 

Procurorii DNA au arătat că, în perioada ianuarie 2016 — august 2017, cei implicaţi în acet caz ar fi fost constituit un grup infracţional organizat, prin care sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile CASMB ar fi fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcţionari din cadrul CASMB, sub protecţia unor persoane din conducerea instituţiei, dar şi din cea a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Ce au spus judecătorii

Magistratul care au emis pe 1 septembrie primele mandate de arestare pentru 30 de zile a arătat că la acest moment, probele din care rezultă suspiciunea rezonabilă în sensul că inculpaţii ar fi săvârşit infracţiunile care fac obiectul cauzei sunt reprezentate de înregistrări ale convorbirilor şi comunicărilor telefonice precum şi înregistrările convorbirilor purtate în mediul ambiental, înscrisurile ataşate în urma controalelor CASMB şi CNAS, înscrisuri financiar-contabile, procese-verbale de supraveghere, la care au fost anexate planşele foto privind desfăşurarea principalelor momente operative, declaraţiile martorei denunţătoare şi declaraţii suspecţi/inculpaţi.

„Cu privire la inculpaţii Burcea Marian şi Costache Alin Sergiu (şef al Direcţiei Generale de Monitorizare Antifraudă din CNAS- nr), judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că prin infracţiunile pentru care sunt cercetaţi aceştia au condus la afectarea gravă a imaginii instituţiilor publice în cadrul cărora îndeplineau funcţii de conducere precum şi la transmiterea concluziei că organele statului, în loc de luarea şi asigurarea măsurilor necesare exercitării dreptului la ocrotirea sănătăţii garantat cetăţenilor prin dispoziţiile art.34 din Constituţie, au creat un mecanism ingenios de fraudare a patrimoniului public, fiind formată o reţea de tip infracţional care, prin diverse metode, se pare că a reuşit să producă pagube însemnate Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, motivează Curtea de Apel Bucureşti.

Despre efectele corupţiei

Magistratul a explicat că măsura preventivă este proporţională şi corelativă afectării valorilor sociale care privesc respectarea drepturilor persoanelor, „faţă de care statul şi-a asumat obligaţii prin sistemul public de asigurări sociale de sănătate, întrucât faptele prezumtiv comise afectează sistemul de sănătate publică şi zădărnicesc efortul organizat al societăţii în vederea protejării şi promovării sănătăţii populaţiei, concretizat inclusiv prin faptul că persoane care ar fi fost îndreptăţite nu au beneficiat de servicii medicale”.

„În ceea ce priveşte infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie pentru care sunt cercetaţi inculpaţii, cu referire şi la inculpatul Ciobanu Nicolae-Sergiu (om de afaceri, fost consilier al şefului SRI- nr), care este cercetat şi pentru infracţiunea de trafic de influenţă, faptele presupus săvârşite de inculpaţi sunt de natură să provoace rezonanţă negativă în cadrul societăţii, corupţia constituind o ameninţare pentru supremaţia dreptului, pentru democraţie şi drepturile omului, întrucât subminează principiile de bună administrare, de echitate şi de justiţie socială, denaturează concurenţa, împiedică dezvoltarea economică şi pune în pericol stabilitatea instituţiilor democratice şi fundamentele morale ale societăţii şi în consecinţă, lipsa unei reacţii prompte a sistemului judiciar ar induce perturbări ale disciplinei publice, ale respectului faţă de lege, stimulând temerea colectivă că justiţia nu este eficientă împotriva unor fapte periculoase”, mai arată Curtea de Apel Bucureşti.

„ Lipsa unei reacţii ar încuraja fapte similare”

Astfel, la aprecierea stării de pericol pentru ordinea publică, magistratul a avut în vedere şi rezonanţa socială deosebită pe care astfel de fapte le au în rândul opiniei publice. „În mod evident, nu se poate ignora pericolul pe care inculpaţii îl constituie pentru societate, iar lipsa unei reacţii ferme a autorităţilor ar conduce la o încurajare tacită la săvârşirea altor fapte similare, cu consecinta scăderii încrederii populaţiei în capacitatea de protecţie a statului, ceea ce inevitabil ar tulbura starea de normalitate denumită de legiuitor ordine publică”, se arată în motivarea arestării preventive.

Judecătorul  a mai precizat că nici circumstanţele de ordin personal ale tuturor inculpaţilor, respectiv situaţia familială, nici experienţa şi realizările pe plan profesional nu sunt în favoarea lăsării acestora în libertate, neavând o înrâurire semnificativă la soluţionarea la acest moment a propunerii de arestare, urmând a li se da eficienţă, dacă va fi cazul, la soluţionarea pe fond a cauzei.

Ancheta procurorilor

Referatul cu propunerea de arestare a celor 14 funcţionari din cadrul CNAS şi CASMB consemnează că dosarele de îngrijire la domiciliu erau distribuite în timp record cu ajutorul unor avocaţi specializaţi, în timp ce falşii bolnavi care figurau în acte imobilizaţi la pat au fost surprinşi spălând rufe.

Potrivit legii, procedura de acordare a îngrijirilor medicale la domiciliu prevede ca pacientul să primească acest tip de servicii cu un alt ritm de periodicitate menţionat expres în decizie (zilnic, la 2 zile, la 3 zile), iar, cu ocazia fiecărei vizite a asistenţilor medicali la pacienţi, aceştia trebuie să valideze serviciile prestate cu cardul de sănătate al pacientului, astfel încât să rezulte clar data şi ora la care au fost acordate îngrijirile medicale.

În realitate, firmele de îngrijiri medicale la domiciliu care sunt anchetate în dosar fie păstrează cardul de sănătate al pacienţilor pentru a valida fictiv îngrijirile acordate, fie folosesc programe informatice care le permit să efectueze o validare în avans pe 30 de zile.

Procurorii arată că latura mai gravă a fenomenului fraudării bugetului asigurărilor sociale de sănătate a fost evidenţiată ca fiind suferinţa asiguraţilor cărora li se respingea dreptul la îngrijiri medicale la domiciliu sub pretextul lipsei de fonduri.