Judecătorii români sesizează pentru a treia oara CJUE: Decizia CCR privind înfiinţarea Secţiei de anchetare a magistraţilor respectă dreptul european?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
CJUE Foto

Curtea de Apel Bucureşti a decis sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a se stabili dacă recomandările MCV sunt obligatorii pentru România, dacă CCR poate da garanţii suplimentare în dauna dreptului comunitar şi dacă modul de numire a procurorilor din cadrul Secţiei de investigare a magistraţilor nu afecteaza drepturile victimelor.

 Este pentru prima dată când sesizarea CJUE a fost pusă în discuţie în faţa unui complet de magistraţi care judecă în materie penală şi este cea de-a treia sesizare a CJUE făcută de o instanţă din România. 

  

 Până în prezent, două instanţe, Tribunalul Olt şi Curtea de Apel Piteşti, au sesizat CJUE cu privire la rolul MCV şi au trimis nouă întrebări la instanţa europeană, arată ziare.com. În esenţă, aceste sesizări trebuie să lămurească situaţia privind înfiinţarea Secţiei pentru investigarea magistratulor şi numirea provizorie a şefilor Inspecţiei Judiciare prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă. 

Minuta Curţii de Apel Bucureşti:

În baza art 19 art 3 lit b TUE (Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene- n.red.) raportat la 267 TFUE (Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene -n.red.), Curtea de Apel Bucureşti sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare cu privire la următoarele întrebări: 

  

 1. Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 şi cerinţele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru statul român? 

  

 2. Art 67 alin 1 TFUE, art 2 teză 1 TUE şi art 9 teză 1 TUE se opun unei reglementări interne care să instituie o secţie de procuratură care să aibă competenţă exclusivă de a anchetă orice tip de infracţiune săvârşită de judecători sau procurori? 

  

 3. Principiul supremaţiei dreptului european, aşa cum a fost acesta consfinţit prin Hotărârea Costă împotrivă ENEL din data de 15 iulie 1964 şi prin jurisprudenţă ulterioară constanţa a CJUE, se opune unei reglementări interne care să permită unei instituţii politico-jursdictionale, precum Curtea Constituţională a României, să înfrângă prin decizii nesupuse vreunei căi de atac, principiul menţionat anterior? 

  

 Solicita Curţii de Justiţie a Uniunii Europene aplicarea procedurii preliminare de urgenţă pentru întrebarea nr 2 şi în subsidiar aplicarea procedurii preliminare accelerate pentru toate întrebările formulate. 

  

 "În bază art 23 din Statutul CJUE rap la art 2 alin 2 şi 3 teză finală din L 340/2009 dispune suspendarea cauzei . Pronunţată în cameră de consiliu azi 15 februarie 2019", este minută Curţii de Apel Bucureşti. 

  

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite