De ce poate candida Piedone: beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Doar comunitatea poate sancţiona candidatul

De ce poate candida Piedone: beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Doar comunitatea poate sancţiona candidatul

cristian piedone

Magistraţii Judecătoriei Sectorului 4 au explicat luni de ce au fost de acord ca Popescu Piedone să candideze la fotoliul de primar. Pe scurt, judecătorii explică faptul că edilul auto-suspendat în urma tragediei de la Colectiv nu a fost condamnat prin hotărâre judecătorească pentru faptele evocate de cei care i-au contestat candidatura la Primărie şi este considerat nevinovat până la proba contrară.

Ştiri pe aceeaşi temă

Judecătoria Sector 4 a motivat de ce a respins, duminică, cele zece contestaţii, majoritatea ale victimelor din Colectiv, faţă de candidatura lui Cristian Popescu Piedone ca independent la alegerile locale din iunie. 

Astfel că fostul edil rămâne în cursa pentru un nou mandat la Primăria Sectorului 4. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel de către victimele incendiului din Colectiv.

"Ofensă la adresa persoanelor implicate în incendiul din Colectiv"

Judecătorii au analizat pe rând contestaţiile depuse împotriva candidaturii lui Piedone.  În ce priveşte contestaţiile depuse de petenţii Dobre Victor Adrian, Popescu Gabriel Alexandru, Oprea Mariana, Iosipescu Zambra Nicolae Mircea, Georgescu Luminiţa-Izabell, Lazăr Sorin Gabriel, Marin Mario Cezar, Năstase Cezar-Victor şi Domniţanu Bogdan Nicu, care au învederat în esenţă că Piedone este urmărit penal şi se află în conflict de interese cu poziţia pentru care candidează, candidatura sa fiind o ofensă la adresa persoanelor implicate în incendiul din Clubul Colectiv, „instanţa subliniază că, în cadrul procedurii de contestaţie la legea electorală, instanţa nu poate examina decât condiţiile obiective, prevăzute de Legea nr. 115/2015 la art. 4, sus-citat, iar nu aspecte subiective, care ţin de moralitatea şi/sau oportunitatea candidaturii”.

“În lipsa unei hotărâri definitive de condamnare, fiecare persoană (inclusiv candidaţii la funcţiile publice) beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, conform art. 23 alin. 11 din Constituţia României. Instanţa subliniază, astfel cum s-a reţinut mai sus, ca urmare a depunerii cazierului judiciar, că intimatul nu a fost condamnat prin hotărâre judecătorească pentru faptele evocate de petenţi şi este considerat nevinovat până la proba contrară, neavând obligaţia de a-şi dovedi nevinovăţia, întrucât aceasta este prezumată de lege”, susţin magistraţii.

"Cetăţenii cu drept de vot sunt cei care decid"

Instanţa a făcut trimitere la art. 16 alin. 2 din Constituţia României, nimeni nu este mai presus de lege, şi a arătat că instanţele judecătoreşti nu fac excepţie de la această regulă. Având în vedere că legea nu prevede posibilitatea analizării aspectelor învederate de contestatari, instanţa s-a limitat la a analiza condiţiile formale şi de legalitate ale candidaturii intimatului (dreptul de a alege şi de a fi ales, vârsta, apartenenţa la una din categoriile interzise), neputând analiza oportunitatea unei asemenea candidaturi.

“În această procedură electorală, cetăţenii cu drept de vot sunt cei care decid, în urma voturile exprimate în mod legal, asupra oportunităţii unei candidaturi stabilite anterior ca fiind formal legală de către autorităţile abilitate, respectiv organismele electorale şi instanţele de judecată”, mai arată Judecătoria Sectorului 4.

Cine stabileşte buna reputaţie a candidatului

Instanţa a subliniat că legea sus-menţionată nu prevede drept condiţie de admisibilitate a candidaturii buna reputaţie a candidatului, astfel cum a precizat în concluzii şi reprezentantul Ministerului Public, şi nici nu ar putea stipula o asemenea condiţie, „întrucât într-un stat democratic fiecare cetăţean cu drept de vot poate, conform aprecierii sale subiective, să voteze un anumit candidat sau să se abţină de la a-l vota”.

„Prin urmare, a lăsa o asemenea apreciere de ordin subiectiv – buna reputaţie a candidatului – la latitudinea unui număr restrâns de persoane (membrii biroului electoral, judecători etc.), cu consecinţa împiedicării unei persoane, care îndeplineşte formal condiţiile legale, să candideze, ar contraveni acestui principiu democratic că fiecare persoană este liberă să voteze un reprezentant al comunităţii sale, în funcţie de aprecierea subiectivă a fiecărui votant şi de convingerile sale politice, indiferent de indignarea provocată de această candidatură unui grup de persoane şi indiferent de numărul acestora”, arată Judecătoria.

Cu alte cuvinte, instanţa a arătat că în absenţa unor motive expres prevăzute de lege care să-l împiedice pe Piedone să depună candidatura sus-menţionată, „comunitatea al cărui reprezentant intenţionează să fie acesta este singura în măsură să sancţioneze sau să răsplătească parcursul profesional şi personal al candidatului, prin votul majorităţii membrilor săi".

Instanţa  a respins argumentele acestor petenţi drept nefondate, urmând să respingă ca neîntemeiate contestaţiile acestora.

Contestaţia privind numărul votanţilor

Referitor la contestaţia depusă de petentul Piperea Gheorghe, în ce priveşte, în primul rând, susţinerile că nu sunt îndeplinite cerinţele legale, deoarece numărul total al alegătorilor din Circumscripţia electorală nr. 4, Sector 4, este de 274.190, iar lista de susţinători a intimatului trebuie să cuprindă 2742 de susţinători, instanţa arată, astfel cum s-a reţinut mai sus, că numărul persoanelor care au semnat în listele de susţinători ai intimatului depăşeşte 2742.

„Instanţa subliniază că, în acord cu argumentele expuse anterior referitoare la obligaţia de a respecta legea, o instanţă de judecată nu poate adăuga la lege. În acest sens, instanţa constată că printre condiţiile de admisibilitate a candidaturii, enumerate de Legea nr. 115/2015 nu se numără şi necesitatea unei probe vizuale a strângerii semnăturilor susţinătorilor şi nici realizarea unei campanii publice în acest sens”, au arătat judecătorii..

Referitor la argumentele privind conflictul de interese şi caracterul imoral al candidaturii intimatului, judecătorii au făcut trimitere la considerentele expuse mai sus în analiza contestaţiilor celorlalţi petenţi şi, pe cale de consecinţă, stabileşte argumentele petentului ca fiind nefondate, urmând a respinge contestaţia acestuia ca neîntemeiată.

Acuzaţiile DNA

În 4 noiembrie 2015, Cristian Popescu Piedone a demisionat din funcţia de primar al Sectorului 4, după ce mii de oameni i-au cerut în stradă să plece, în urma tragediei din Clubul Colectiv. Piedone a spus atunci că îşi asumă vina morală pentru tragedia din clubul Colectiv, iar pentru vina legală lasă justiţia să se pronunţe, menţionând, în finalul unui comunicat, că este "de profesie om".
Cristian Popescu Piedone a fost primar al Sectorului 4 din 2008 şi până la demisia din noiembrie 2015. Atât în 2008, cât şi în 2012 a candidat ca membru PC. El a mai fost şi membru UNPR.
În 7 noiembrie 2015, Piedone şi două angajate ale primăriei au fost arestaţi, de Tribunalul Bucureşti, şi puşi în libertate patru zile mai târziu, de Curtea de Apel Bucureşti. Procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe Cristian Popescu Piedone, Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, funcţionare în Primăria Sectorului 4, pentru emiterea autorizaţiei pentru clubul Colectiv fără avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) privind securitatea la incendiu. În acelaşi dosar, anchetatorii au extins urmărirea penală faţă de Piedone, pentru noi fapte de abuz în serviciu şi fals intelectual, respectiv pentru că a mai autorizat o firmă cu încălcarea legilor privind apărarea împotriva incendiilor. În 8 ianuarie, Piedone a fost scos de sub control judiciar pe cauţiune, în urma unei decizii definitive a Tribunalului Bucureşti.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: