Judecătorii de la Curtea Supremă, parte a unui studiu despre cunoştinţele genetice în sistemul judiciar

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este cea mai înalta instanţa din România şi are aproximativ 120 de membri.

73 de judecători de la Curtea Supremă au participat, prin completarea unui chestionar, la un studiu publicat în celebra revistă Nature ce a analizat cunoştiinţele de genetică ale judecătorilor dar şi a altor profesii din sistemul judiciar. Potrivit Ziare.com studiul a fost finanţat de către o fundaţie din Moscova, controlată direct de guvernul Federaţiei Ruse.

Studiul a vizat colectarea de date privind cunoştinţele magistraţilor despre genetică şi a fost folosit un chestionar cu 25 de întrebări cheie din acest domeniu. Studiul este intitulat "Judecând în era genomica: cunoştinţele genetice, încrederea şi nevoia de instruire a judecătorilor" şi a fost publicat marţi pe site-ul revistei "Nature."

La realizarea acestuia au participat 283 de persoane, printre care 73 de judecători şi 94 de avocaţi. Restul de 116 persoane au fost studenţi sau persoane care lucrează în alte profesii din afară Dreptului, iar în studiu apar nominalizaţi că non-avocaţi.

Studiul a fost realizat de cercetători de la universitatea britanică Goldsmiths şi de la Centrul Internaţional de Cercetare în Dezvoltare Umană al Universităţii din Tomsk (Rusia). A fost finanţat de Russian Foundation for Basic Research Grant (RFBR), un organism de finanţare a ştiinţei al guvernului rus creat la 27 aprilie 1992, controlat de guvernul de la Moscova, potrivit site-ului fundaţiei, după cum scrie Ziare.com.

Cei care au realizat studiul precizează că toţi judecătorii de la Înalta Curte din România au fost special recrutaţi pentru această documentare, iar colectarea datelor de la aceştia s-a făcut cu ajutorul a doi membri ai instanţei supreme. Chestionarele au fost completate online în perioada august 2017 - ianuarie 2018, o perioadă dificilă pentru Justiţia din România.

Participarea la acest studiu a fost de 91%, un număr de 80 de judecători au fost abordaţi, iar 73 dintre aceştia au oferit date complete.

Concluzia studiului a fost că judecătorii de la Curtea Supremă au cunoştinţe generale de genetică mai bune decât celelalte grupuri chestionate, dar cunoştinţele lor erau inegale în funcţie de conceptele genetice diferite.

Altă concluzie, magistraţii sunt în general mai încrezători în cunoştinţele lor decât celelalte două grupuri chestionate - avocaţi şi non-avocaţi, dar încrederea lor era, totuşi, destul de scăzută. Şi, în final, corelaţia dintre cunoştinţe şi încredere a fost moderată pentru judecători, slabă pentru avocaţi şi neimportantă pentru non-avocaţi.