Judecători, despre stăpânii de sclavi din Argeş: „Comportament sălbatic, un mod de gândire rudimentar”. „Ignoră total valorile intrinseci fiinţei umane”

O parte din cei 38 de romi din comuna Berevoieşti (Argeş), care ţineau în condiţii similare sclaviei mai multe persoane,  au spus că sunt nevinovaţi, ba chiar că faptele de care sunt acuzaţi li se par fireşti şi că de fapt ei ajutau victimele. Magistraţii au atras atenţia că romii nu aveau nicio sursă de venit, trăiau din tăierea şi furtul de arbori sau din cerşetorie.

Magistraţii de la Tribunalul Argeş au motivate deciziile de arestare preventivă a 37 dintre cei 38 de acuzaţi din cazul grupărilor din Berevoeşti acuzate că exploatau persoane. O persoană este cercetată în arest la domiciliu deoarece are probleme de sănătate.  Cele 38 de persoane sunt acuzate de constituire de grup organizat şi trafic de persoane.

„Din examinarea dosarului cauzei, cu uşurinţă se poate constată că aceşti inculpaţi ignoră total valorile intrinseci fiinitei umane- viaţă, integritate corporală, sănătatea, libertatea, onoarea şi demnitatea- privind victimele că pe o marfă producătoare de beneficii materiale, pe care le expoateaza la maxim şi le transferă între membrii grupărilor în acelaşi scop. De asemenea, agresiunile fizice, tratamente umilitoare aplicate victimelor care erau puse să se lupte între ele, să doarmă în grajdul animalelor, erau legate pentru a nu fugi, fiindu-le lezate astfel sentimentele cele mai profunde, trauma suferită marcându-le pe deplin întreagă evoluţie viitoare, reliefează un comportament sălbatic, un mod de gândire rudimentar şi, totodată, pun în lumina potenţialul criminogen ridicat al inculpaţilor.”

Tribunalul Argeş: „Nu au venituri licite”

Magistraţii arată că numărul mare de persoane implicate în activitatea infracţională, activităţile repetate, stopate doar la intervenţia organelor judiciare, pun în evidenţă împrejurarea că faptele pentru care se efectuează cercetări în prezenţa cauza nu constituie un episod accidental în viaţă celor 38 de persoane.

„Totodată, din declaraţiile persoanelor audiate în cauza, se pare că inculpaţii nu prestează nicio activitate aducătoare de venituri licite, ci trăiesc din sumele de bani provenite din tăiere şi sustragere ilegală de arbori sau cele obţinute de victime din cerşetorie”, au arătat judecătorii. În aceste condiţii, judecătorul de drepturi şi libertăţi a reţinut că aprecierea pericolului pentru ordinea publică, nu se poate limita la analiză circumstanţelor personale ale inculpaţilor, cu ignorare unor aspecte importante cu privire la faptele şi contextul de săvârşirea a acestora, aşa încât împrejurarea că inculpaţii au în întreţinere copii minori prezintă minimă relevanţă în raport de datele evidenţiate de materialul de urmărire penală.

„Modalitatea aleasă de toţi inculpaţii din cauza de faţă este una cât se poate de ilegală, specifică unor persoane cu o disponibilitate ridicată în săvârşirea de fapte antisociale, fundamentând concluzia, alături de cele mai sus reţinute, că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol pentru ordinea public”, se arată în motivarea arestării preventive.

Au declarat că de fapt ajutau victimele

Judecătorii arată că din probele aflate la dosar relevante sunt declaraţiile persoanelor vătămate care au relatat situaţia proprie în care s-au aflat, practicile inumane la care au fost supuse, atât fiecare personal, cât şi unele despre altele.  „Aceste declaraţii se coroborează cu depoziţiile mai multor martori care confirmă cele relatate, precum şi cu recunoaşterile din grup efectuate de către organele de urmărire penală”, arată Tribunalul Argeş. .

„Inculpaţii arată că nu au comis nicio infracţiune, ba chiar unele dintre practicile constatate de procuror li se par fireşti, susţinând că ceea ce au făcut au făcut în folosul victimelor, pentru a le ajută. Prin urmare, apreciem că în cauza, există probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au comis infracţiunile de care sunt acuzaţi, din actele şi lucrările dosarului rezultând date, informaţii care să convingă un observator obiectiv şi imparţial că este posibil că inculpaţii să fi săvârşit aceste infracţiuni”, mai susţin magistraţii.

„Consecinţele traficării de persoane: umilire şi dezumanizare”

Magistraţii au mai arătat că infracţiunile de trafic de persoane şi trafic de minori sunt unele foarte grave, pentru care se poate dispune arestarea preventivă. „De asemenea, avem în vedere consecinţele traficării de persoane, constând în umilire şi dezumanizare, în specularea unor infirmităţi şi în anularea personalităţii”, mai arată judecătorii.

Dată fiind natură şi gravitatea faptelor imputate, circumstanţele comiterii acestora, judecătorul de drepturi şi libertăţi a considerat că lăsarea în libertate a inculpaţilor ar prezenţa un pericol concret şi real pentru ordinea publică, ce îşi găseşte expresia prin starea de nelinişte, sentimentul de insecuritate în rândul membrilor comunităţii.

„Din însăşi natură faptelor rezultă fără echivoc pericolul concret pentru ordinea publică, iar important în aprecierea periculozităţii nu sunt atât calităţile persoanelor, cât riscul că aceastea să comită în viitor un delict similar, pe fondul unor circumstanţe exterioare prielnice, ori a anturajul nepotrivit”, mai arată Tribunalul Argeş.

Acuzaţiile DIICOT

 Procurorii DIICOT Piteşti, împreună cu poliţişti de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Piteşti şi Craiova, au făcut, săptămâna trecută, 40 de percheziţii în comuna Berevoeşti, satul Gămăceşti, din judeţul Argeş, pentru destructurarea mai multor grupuri infracţionale organizate specializate în infracţiunde trafic de persoane şi trafic de minori.

Persoanele vizate în acest caz sunt suspectate că, începând cu anul 2008 şi până în prezent, au constituit mai multe grupuri infracţionale organizate structurate pe baza relaţiilor de familie, care au recrutat aproximativ 40 de persoane minore şi majore prin constrangere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vulnerabilitate în care se aflau acestea le-au exploatat supunându-le la executarea de munci şi îndeplinirea de servicii în mod forţat.

Printre victime se numără copii, dar şi persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice ori cu situaţii materiale precare care au fost forţate să muncească sau să practice cerşetoria, ”prin procedee care au adus victimele în stare de aservire şi de lipsire de libertate”, arăta DIICOT.

Victimele erau ţinute într-o continuă stare de teroare. Exploatatorii le băteau, le ameninţau, le ţineau fără hrană şi le supuneau unor tratamente umilitoare.

Cinci persoane, între care doi copii, exploatate de către membrii grupărilor din Berevoeşti, judeţul Argeş, au fost găsite de poliţişti legate cu lanţuri. De asemenea, în urma percheziţiilor, anchetatorii au ridicat aproape 230.000 de lei, jumătate de kilogram de aur, maşini şi drujbe.