Judecătoarea Dana Gîrbovan demisionează din magistratură

Judecătoarea Dana Gîrbovan demisionează din magistratură

Judecătorul Dana Gîrbovan, propusă de premierul Viorica Dăncilă pentru postul de ministru al Justiţiei, demisionează din magistratură. „Odată ce am acceptat de principiu propunerea de a conduce Ministerul Justitiei, mi se pare firesc sa imi dau demisia din magistratura, pentru ca procedura efectiva de numire sa poata fi initiata”, anunţă Gîrbovan pe Facebook. Membrii CSM au şi aprobat cererea.

UPDATE Membrii Secţiei pentru judecători din CSM s-au întrunit luni într-o şedinţă de urgenţă pentru a discuta demisia din magistratură a judecătoarei Dana Gîrbovan.

Judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii au aprobat solicitarea Danei Gîrbovan de eliberare din funcţie prin demisie. Propunerea de demisie din magistratură a Danei Gîrbovan va fi trimisă preşedintelui Klaus Iohannis pentru emiterea decretului în acest sens.

Premierul Viorica Dăncilă este aşteptat să trimită, astăzi, propunerile de remaniere preşedintelui Klaus Iohannis. Ea a anunţat, vineri, după şedinţa Comitetului Executiv al PSD, nominalizările de miniştri şi a spus că luni îi va trimite preşedintelui solicitările în acest sens.

Propunerea pentru Ministerul Justiţiei este judecătorul Dana Gîrbovan, în timp ce pentru Ministerul Afacerilor Interne a fost propus Mihai Fifor, iar pentru Ministerul Educaţiei Şerban Constantin Valeca. Iulian Iancu a fost propus viceprmier pe probleme economice, iar Ana Birchall, pentru parteneriate strategice.

„Vreau ca la Ministerul Justiţiei să fie cineva care cunoaşte foarte bine modul în care lucrează magistriaţii, cineva care a lucrat alături de magistraţi, cineva independent, şi nu am vrut ca să mai fie cineva înregimentat politic“, a susţinut premierul, după şedinţa Comitetului Executiv al PSD.
 
„Dacă ne uităm la activitatea doamnei Dana Gîrbovan, vedem că este o activitate în domeniu, o activitate foarte apreciată de către toţi magistraţii“, a adăugat ea.

Mesajul Danei Gîrbovan
 
Dana Gîrbovan susţine, într-un mesaj postat pe Facebook, că atunci când a primit propunerea de a ocupa funcţia de ministru al Justiţiei, avea deja în minte o serie de soluţii la problemele sistemului judiciar, cu care s-a confruntat în cei 19 ani de experienţă ca judecător şi ca membru şi lider de asociaţie profesională, la nivel naţional şi european şi propune 12 obiective pentru "sporirea eficienţei justiţiei şi întărirea independenţei acesteia".

Ea transmite că a acceptat propunerea deoarece poziţia de ministru conferă capacitatea de a implementa soluţii pentru îmbunătăţirea actului de justiţie. Potrivit declaraţiilor sale, Gîrbovan îşi asumă "sarcina unui ministru tehnocrat, deschis propunerilor si colaborarii cu toti factorii decizionali si societatea civila in scopul imbunatatirii justitiei".

Redăm postarea judecătoarei 

"Situaţia cantitativă a justiţiei în acest moment, conform raportului privind starea justiţiei pe 2018, arată că pe rolul instanţelor în 2018 au fost 2.946.106 dosare. 

Încărcătura medie de dosare pe judecători la nivelul instanţelor în 2018 stă în felul următor: 
- ICCJ - 1.152 cauze pe judecător; 
- curţi de apel – 586 cauze pe judecător;
- tribunale – 655 cauze pe judecător; -
judecătorii – 1.129 cauze pe judecător [judecătoria Birlad a avut o încărcătură de 2.002 dosare pe judecător; judecătoria Olteniţa 1.957 dosare pe judecător etc]. 

În privinţa parchetelor, datele arăta că în 2018 au fost înregistrate 3.324.601 lucrări, din care 1.753.540 de dosare penale. Dintre dosarele penale, 92% au fost înregistrate la parchetele de pe lângă judecătorii. Încărcătura medie de dosare penale pe procuror în funcţie de nivelul parchetului în 2018 este următoarea: 

- PICCJ – 19 dosare pe procuror (56 de dosare încărcătură raportat la procurorii care au lucrat efectiv dosare); 
- DNA – 56 dosare pe procuror (84 de dosare încărcătură raportat la procurorii care au lucrat efectiv dosare); 
- DIICOT – 101 dosare pe procuror (107 dosare încărcătură raportat la procurorii care au lucrat efectiv dosare); 
- curţi de apel – 56 dosare pe procuror;
- tribunale – 151 dosare pe procuror; 
- judecătorii – 1.568 dosare pe procuror. 

Datele arată că instanţele şi parchetele din primul grad sunt cele mai încărcate şi că, în continuare, există diferenţe foarte mari pe volumul de activitate gestionat de judecătorii/procurorii de la acelaşi grad de jurisdicţie. De aceea, principalele soluţii pe care le am în vedere privesc atât nevoile şi aşteptările cetăţenilor, cât şi ale judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi grefierilor, dar şi ale mediului de afaceri. 

Obiectivele vizate au ca scop protecţia, promovarea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, a accesului facil şi eficient al cetăţeanului la justiţie, precum şi asigurarea şi garantarea independenţei justiţiei şi a magistraţilor. O justiţie independentă înseamnă însă şi o justiţie responsabilă pentru modul în care îşi îndeplineşte misiunea constituţională. 

1. Degrevarea instanţelor 

După cum am arătat mai sus, volumul de muncă în instanţe este imens. Sunt judecători ce pronunţă şi motivează peste o mie de hotărâri anual, ceea ce este inuman. Numărul mare de dosare pe judecător îşi pune în mod direct amprenta asupra calităţii actului de justiţie. Conform statisticilor europene, România este ţara care, în perioada 2015-2017, a înregistrat cel mai mare număr de dosare nou înregistrate în materie civilă şi comercială pe suta de locuitori, situându-se în plutonul fruntaş şi în privinţa cauzelor de contencios administrativ. 

2. Măsuri împotriva criminalităţii organizate şi, în special, împotriva traficului de persoane umane 

Am arătat deja că acesta este unul din obiectivele principale, ce necesită însă o abordare integrată, care să includă, alaturi de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii, ONG-uri specializate. Dincolo de strategii deja existente, ONG-urile ce lucrează la firul ierbii, cu victimele traficului, pot oferi informaţii esenţiale despre problemele reale cu care se confruntă şi oferi soluţii concrete, de aceea prima întălnire pe care aş avea-o ar fi cu acestea. Pe de altă parte, exista o legătură strânsă intre corupţie şi criminalitatea organizată, de aceea va fi necesară o analiză cu privire la cauzele instrumentate de DNA şi DIICOT având că obiect fapte de corupţie şi legătura cu crima organizată. În funcţie de concluziile analizei se vor putea stabili şi soluţii de prevenire şi combatere eficientă pentru viitor. 

3. Combaterea corupţiei 

Combaterea corupţiei este o necesitate pentru orice stat ce are respect pentru cetăţenii săi. Lupta împotriva corupţiei nu trebuie însă transfomată în ideologie, sub umbrela căreia să fie permise derapaje sau abuzuri. Am arătat în mod constant că toleranţa faţă de derapaje sau abuzuri nu ajută lupta împotriva corupţiei, ci o decredibilizeaza. Ca atare, o combatere a corupţiei sustenabilă în timp trebuie dusă prin dosare făcute profesionist, care să reziste controlului instanţelor de judecată, dublată de focalizarea pe recuperarea prejudiciilor. În plus, pentru o eficientă combatere a corupţiei, măsurile punitive trebuie dublate de măsuri preventive, cum sunt creşterea transparenţei şi reducerea birocraţiei. 

4. Relaţia cu Comisia Europeană 

România este în continuare sub monitorizarea Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Voi întări componenta de cooperare în cadrul mecanismului atât prin comunicare constantă, cât şi prin întâlniri directe cu oficialii europeni. Voi facilita, de asemenea, întâlnirea oficialilor europeni cu liderii din justiţie, pentru ca aceştia să aibă informaţii complete şi corecte despre sistem. În relaţia cu Comisia Europeana cea mai facilă raportare este de a promite declarativ că implementezi orice recomandare, fară nici o analiza. Ar fi însă o soluţie demagogică, cu rezultate contrare, paradoxal, chiar obiectivelor urmărite de Comisie. O recomandare trebuie să aibă în spate o bază factuala corectă şi completă. În lipsa acesteia concluziile sunt, inevitabil, eronate. Din acest motiv dialogul, comunicarea şi cooperarea sunt fundamentale în cadrul acestui mecanism. 

Am avut mereu o relaţie deschisă, francă şi onestă cu Comisia Europeană şi intenţionez să recâştig respectul reciproc şi la nivel instituţional. Voi acţiona perfect transparent, explicând oficialilor europeni problemele din justiţie în toată complexitatea lor, propunând şi analizând apoi în comun soluţiile. Justiţia din România este o justiţie europeană, iar valorile la care toţi trebuie să ne raportăm sunt valorile fondatoare ale Uniunii Europene: respectarea demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii şi statului de drept, precum şi respectarea drepturilor omului. 

5. Independenţa financiară a instanţelor 

Independenţa financiară a instanţelor este un element fundamental al independenţei justiţiei. Cu excepţia ICCJ bugetele instanţelor, care sunt parte a puterii judecătoreşti, au continuat să rămână la Ministerul Justiţiei, care e parte a puterii executive. An de an s-a amânat punerea în aplicare a unei prevederi legale care dispunea mutarea bugetului instanţelor de la MJ la ICCJ, pentru ca anul trecut prevederea transferului să fie eliminată cu totul din lege prin ordonanţă de urgenţă. După o consultare cu Secţia pentru judecători a CSM şi cu ICCJ, voi propune o iniţiativă legislativă pentru rezolvarea acestei probleme recurente. Este absurd ca puterea judecătorească, independenţa potrivit Constituţiei, să nu îşi gestioneze independent bugetul, în timp de Ministerul Public, IJ, CSM şi ICCJ o fac. 

6. Procedură transparentă de numire la conducerea parchetelor 

Numirea în funcţii de conducere la vârful parchetelor trebuie făcută printr-o procedură transparentă, care să asigure egalitate de şanse candidaţilor şi să permită selectarea în asemenea funcţii a celor mai buni procurori. Procurorii stiu cel mai bine care e profilul de sef pe care îl consideră optim, de aceea voi iniţia o consultare cu parchetele pentru ca procurorii să profileze calităţile şefilor pe care şi-i doresc. Dezavuez din start orice înţelegeri subterane în privinţa numirii procurorilor şefi. În nici un caz, dacă voi fi ministru, numirea procurorilor şefi nu va fi rezultatul vreunor înţelegeri politice, aşa cum din păcate s-a întâmplat în trecut, cu efecte vădit nocive pentru justiţie.

7. Logistica şi infrastructura instanţelor şi parchetelor 

Ministerul Justiţiei vă trebui să lucreze cu CSM-ul pentru continuarea măsurii de optimizare a hărţilor judiciare şi de reechilibrare a schemelor de personal pentru instanţe şi parchete. Logistica în foarte multe instanţe şi parchete este la pământ, acestea funcţionând, spre exemplu, cu computere vechi de peste 10-12 ani, care mai mult se strica decât funcţionează. Sunt instanţe şi parchete ce funcţionează în clădiri ce stau să se dărâme sau în condiţii total improprii activităţii acestora. Toate proiectele de infrastructură aflate la Minsiterul Justiţiei trebuie deblocate. Doresc să consult toţi liderii din justiţie şi ministerele de resort (finanţe, fonduri europene, etc) pentru a găsi mijloacele financiare necesare pentru investiţii în justiţie. Nu se poate cere performanţă, calitate şi eficienţă în justiţie fară investiţii. 

8. Digitalizarea justiţiei 

Digitalizarea justiţiei a devenit normă în foarte multe state deoarece scade costurile şi creste eficienţa şi echitatea. Unele curţi de apel, urmând modelul Curţii de Apel Cluj, au implementat dosarul electronic. Cererea de chemare în judecată se poate depune direct pe site-ul Curţii, toate actele sunt scanate, iar părţile au acces la ele prin intermediul unei parole. Acest lucru ajuta enorm şi avocaţii, care nu mai trebuie să stea la rând la arhivă pentru a citi fizic dosarul. Sistemul trebuie extins la toate instanţele şi perfecţionat, astfel încât să permită, printre altele, plata taxei de timbru on line direct pe portal, notificare pe email sau telefon când s-a primit un nou act la dosar etc. De asemenea, baza de date imensă reprezentată de hotărârile judecătoreşti publicate trebuie folosită pentru îmbunătăţirea actului de justiţie, o analiză de profunzime a acesteia oferind informaţii importante legate de tendinţele jurisprudenţiale, practica neunitară, tip de legislaţie ce generează sistematic litigii etc. Toate aceste lucruri se pot face cu un sistem IT bine făcut, la construcţia căruia sunt convinsă că şi-ar aduce aportul excepţionalii IT-işti români. 

9. Transparentizarea justiţiei 

Ministerul Justiţiei trebuie să devina model de bune practici în materia accesului la informaţii de interes public. Voi face demersuri, de asemenea, pentru publicarea ordinelor cu caracter general emise de procurorii şefi, conform recomandărilor europene, precum şi pentru aplicarea prevederilor legale ce impun publicarea tuturor actelor extrajudiciare ce au privit sau influenţat justiţia. 

10. Personalul auxiliar din instanţe şi parchete 

Personalul auxiliar reprezintă partea mai puţin văzută a justiţiei. Aportul acestora la înfăptuirea actului de justiţie este unul esenţial, iar eforturile depuse de aceştia, în condiţii de multe ori suprasolicitante, este unul ce trebuie recunoscut şi respectat. Proiectul privind statutul acestora se află în dezbatere publică şi sunt deschisă oricăror propuneri de îmbunatăţire a acestuia. 

11. Problema SIPA 

În 2017 a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 410/9 iunie 2017, având că obiect “unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie”. Prin aceasta hotărâre, Guvernul a decis constituirea unei Comisii care va inventaria, declasifica sau, acolo unde va fi cazul, va trece la un alt nivel de clasificare sau de secretizare documentele din arhiva DGPA, după care le va preda instituţiilor cu competenţe în domeniu. Hotărârea de Guvern instituia şi obligaţia întocmirii de către comisie a unor rapoarte semestriale de activitate, a căror sinteză trebuia publicată pe pagina de internet a MJ. De la data adoptării acestei hotărâri au trecut mai bine de doi ani, fară că vreun raport sau informaţie privind arhiva SIPA să fie făcută publică. Trebuie verificate şi făcute publice stadiul procedurilor şi, în funcţie de concluziile verificărilor, găsite soluţii la problema spinoasă a arhivei, soluţii ce trebuie discutate şi stabilite în comun cu CSM. 

12. Studierea justiţiei comuniste şi deschiderea arhivelor Ministerului Justiţiei

Dacă după 1989 au existat foarte multe studii despre fosta Securitate, ba chiar avem un Consiliu National pentru Studierea Arhivelor Securităţii, exista însă foarte puţine studii tehnice, critice, juridice, istorice cu privire la justiţia din perioada comunistă. Daca fosta Securitate îi zdrobea pe oameni în anchete, a fost justiţia din perioada comunistă cea care i-a condamnat. Pentru un prezent sănătos, eliberat de metehnele trecutului totalitar, este important să cunoaştem modul în care justiţia a fost folosită în comunism. Intenţionez de aceea să deschid arhivele Ministerului Justiţiei pentru cercetare şi să ofer orice sprijin necesar cercetătorilor care doresc să studieze acest aspect al totalitarismului din Romania. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: