Jos plăcuţele „Vasile Milea“!

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Adevărul“ cere schimbarea denumirii celor zece străzi, pieţe şi bulevarde din România care poartă numele generalului Milea, ridicat fără temei la rangul de erou. Aşa cum am arătat şi în serialul „Sfârşitul Ceauşeştilor“, Vasile Milea n-a fost erou. Botezarea mai multor străzi şi bulevarde cu numele său este o greşeală!

Generalul Vasile Milea, ultimul ministru comunist al Apărării, a murit pe 22 decembrie 1989, după ce - conform variantei oficiale - s-a sinucis în sediul CC al PCR, împuşcându-se cu un pistol în zona inimii.

Mai citeşte şi:

Lista persoanelor anchetate pentru crimele din decembrie '89

Ziariştii Revoluţiei, 20 de ani fără regrete

Declarat trădător de Nicolae Ceauşescu, lui Vasile Milea i s-a creat imaginea unui adevărat erou, care şi-a pus capăt zilelor pentru a nu executa porunca dictatorului de a da ordin Armatei să tragă în populaţie. Circula de asemenea zvonul conform căruia generalul fusese de fapt asasinat din ordinul lui Nicolae Ceauşescu.

În nebunia acelor zile, lumea a uitat cu o uşurinţă halucinantă crimele săvârşite de Armata condusă de Milea în represiunea de la Timişoara sau în lichidarea baricadei de la Hotelul Intercontinental.

Vasilea Milea a fost declarat erou al Revoluţiei Române şi, în memoria sa, mai multe străzi şi bulevarde de pe cuprinsul ţării au fost botezate cu numele fostului ministru al Apărării. Multe dintre acestea sunt artere importante ale marilor oraşe din ţară. Acum, după mai bine de 20 de ani, această situaţie este cel puţin revoltătoare, mai ales că mulţi dintre adevăraţii eroi ai evenimentelor din decembrie 1989  au fost daţi uitării sau nu au fost recunoscuţi niciodată.

Ţelul şi scopul măreţ

O simplă privire aruncată peste biografia lui Vasile Milea este suficientă pentru identificarea neconcordanţei dintre adevărata faţă a fostului ministru şi titulatura de erou pe care a căpătat-o după 1989. Acesta nu iese cu nimic din tiparele liderilor comunişti care au contribuit la desăvârşirea uneia dintre cele mai negre perioade din istoria României.

Vasile Milea, ultimul ministru comunist al Apărării   Foto: arhiva MAPN

image

Vasile Milea s-a înscris în Partidul Muncitoresc Român (n.r. - precursorul PCR) pe 16 februarie 1955, pe când avea gradul de maior. „Studiind hotărârile PMR, mi-am dat seama de ţelul şi scopul măreţ pe care urmăreşte să-l înfăptuiască în Patria noastră", îşi argumenta, cu patos, cererea. În ciuda acestor cuvinte mari, fostul ministru al Apărării a fost exclus din partid în 1958. În hotărârea de excludere publicată la acea vreme se menţiona:

„Milea a forţat pe comandanţii de unităţi să fure materiale de pe diferite şantiere ale sectorului socialist. A luat una butelie aragaz şi nu a plătit-o. În relaţiile cu ofiţerii, prin loviri şi jigniri, a făcut ca aceştia să se îndepărteze de el şi să aibe frică". De altfel, mărturiile celor cu care Milea a interacţionat de-a lungul carierei militare vorbesc despre o persoană extreme de dură, care îi înjura şi îi lovea pe militari.

Specialist în represiunea cu tancuri

După excludere, Vasile Milea a făcut tot posibilul să-şi dreagă reputaţia în faţa organelor de partid, recurgând la numeroase autocritici care nu au rămas fără rezultat. În 1960 este reprimit în Partid, iar doi ani mai târziu se iveşte şi ocazia de a-şi demonstra ataşamentul nemăsurat faţă de puterea socialistă.

„În aprilie 1962, în două sate de lângă Piteşti a izbucnit o revoltă a ţăranilor împotriva preşedinţilor de cooperativă. Nu era politică, nu avea treabă cu colectivizarea. Şefii furaseră şi oamenii s-au revoltat. Ceauşescu se deplasează acolo - era deputat în regiunea Argeş - întruneşte comitetul regional şi dă dimensiunile unei revolte ţărăneşti deşi nu era chiar aşa. În acel moment, comandantul Şcolii de auto şi tancuri de la Piteşti, colonelul Vasile Milea, se oferă să intervină cu blindatele. Şi repartizează o companie de blindate ruseşti, şenilate. Pe 17 decembrie 1989, la Timişoara, Milea face acelaşi lucru: scoate tancurile în stradă şi trage în oameni", afirmă istoricul Alex Stoenescu.

Felul în care a acţionat în reprimarea celor două revolte din Argeş se pare că l-a ridicat pe Vasile Milea în ochii lui Nicolae Ceauşescu, lucru întărit şi de ascensiunea ulterioară a generalului decedat în decembrie 1989.

În mai 1977, Milea devine general-colonel. La 31 martie 1980 este numit în funcţia de şef al Marelui Stat Major al Armatei Române, iar la 16 decembrie 1985 devine noul ministru al Apărării Naţionale. 

"Pe 17 decembrie 1989, la Timişoara, Milea scoate tancurile în stradă şi trage în oameni."
Alex Mihai Stoenescu
istoric

Un „erou" şi 159 de morţi

Dintre toate evenimentele care i-au marcat cariera, cel care compromite cel mai tare imaginea lui Vasile Milea este tocmai Revoluţia din 1989, în urma căreia generalul s-a ales, în mod paradoxal, cu titlul de erou. În acel moment s-a aflat în funcţia de ministru al Apărării Naţionale şi a fost unul dintre coordonatorii acţiunilor de represiune desfăşurate înainte de 22 decembrie şi soldate cu 159 de morţi şi aproximativ 1.500 de răniţi!

Cronologia evenimentelor din ultima lună a anului 1989 contrazice categoric ideea că generalul Vasilea Milea ar fi ţinut partea poporului înaintea furiei cu care dictatorul Nicolae Ceauşescu a comandat represiunile manifestaţiilor de la Timişoara şi Bucureşti.

Deciziile luate de Milea se desprind clar din audierile făcute de Comisia Senatorială pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989. Fostul ministru al Apărării Naţionale a fost cel care a emis ordinul de intervenţie, inclusiv cu arme de foc, la Timişoara, în ziua de 17 decembrie 1989. În aceeaşi zi, amintindu-şi probabil de eficienţa acestor metode pe care le mai testase şi în tinereţe, Vasile Milea ordonă scoaterea a zece tancuri de instrucţie pe străzile Timişoarei.

În aceeaşi zi agitată de 17 decembrie, ministrul Milea emite ordinul de alarmă parţială de luptă, iar în jurul orei 17.00, Armata deschide focul asupra demonstranţilor şi apar primele victime.

A spart baricada de la Inter

Generalul Vasile Milea a fost şi mai hotărât în ceea ce priveşte lichidarea manifestaţiilor de la Bucureşti, unde a condus personal spargerea baricadei de la Hotelul Intercontinental. S-a întâmplat în noaptea dintre 21 şi 22 decembrie.

„Generalul Milea s-a deplasat în zona Intercontinental alături de mai multe cadre superioare. În scopul împrăştierii manifestanţilor, a ordonat să se transmită generalului Voinea, comandantul Armatei I, ordinul de a deplasa de urgenţă în Piaţa Universităţii un număr de patru-şase tancuri. Generalul Hortopan a primit direct de la ministrul Milea ordinul de a înlătura baricada care se formase", a povestit colonelul Corneliu Pârcălăbescu, martor ocular al acelor evenimente.

Milea n-a vrut să-l aresteze pe Ceauşescu

Monumentul lui Vasile Milea din satul natal Lereşti

image

Un alt moment-cheie care contrazice ideea că generalul Milea era oripilat de ordinele pe care le primea de la dictator în privinţa represiunii şi care l-ar fi împins la sinucidere s-a petrecut tot în noaptea de 21 spre 22 decembrie, în jurul orei 3.00. Generalul Iulian Vlad, şeful Securităţii, a relatat acest episod Comisiei „Decembrie 1989":

 „După ce s-a întors generalul Milea, am urcat împreună la etajul 1, unde era Statul Major, vizavi de biroul lui Ceauşescu. Milea era foarte afectat. Am ieşit pe culoar, la fotolii, şi a început să plângă. Spunea că nu crede că sănătatea îi va mai îngădui. Atunci i-am spus că nu putem lăsa lucrurile aşa, că de fapt forţa este în mâna lui şi a mea. Eu stăpâneam lucrurile în sediu, iar el afară, dar el era foarte afectat. Era posibil să se evite vărsarea de sânge. Ceauşescu a rămas în sediu. Lui Milea i-am spus că trebuie să-l arestăm pe Ceauşescu. Redau: «Dumneavoastră aveţi forţa afară, iar eu în interior». Mi-a spus clar: «Dragul meu, nu pot, nu mai sunt în stare»".

Din această mărturie reiese faptul că generalul Vasile Milea a avut ocazia să pună capăt presiunii la care era supus de ordinele dictatorului şi altfel decât recurgând la sinucidere. Nu a făcut-o şi, câteva ore mai târziu, avea să-şi găsească sfârşitul în împrejurări care rămân încă destul de controversate. Dacă la acea vreme se specula pe marginea unei asasinări a generalului Milea din ordinul lui Ceauşescu, astăzi interpretările sunt altele.

Istoricul Alex Stoenescu exclude sinuciderea şi crede că fostul ministru al Apărării ar fi încercat să se rănească prin împuşcare pentru a scăpa de presiunea evenimentelor. Mai există şi varianta ca Milea să fi fost asasinat de cei care ar fi urmat să vină la putere, tocmai pentru a stârni populaţia, efect care s-a şi petrecut. Este de notat că toate aceste variante contrazic însă titulatura de erou care i-a fost acordată generalului Vasilea Milea. 

Cum se modifică numele unei străzi

La începutul anilor '90, schimbarea numelor unor străzi, pieţe publice sau instituţii devenise un sport naţional. În scurtă vreme, toate aceste acţiuni s-au dovedit a fi o adevărată nebunie. Zeci de mii de oameni erau prinşi în hăţişurile birocratice pentru că adresa de domiciliu li se schimbase. Strada lor purta alt nume. În consecinţă au apărut regulile:

1 Schimbarea numelui unei străzi poate fi propusă de locuitorii urbei, de o instituţie publică sau privată, de un ONG.

2 Orice categorie de petent trebuie să depună la Primăria localităţii o cerere motivată pentru schimbarea numelui străzii. Cererea se depune la Direcţia de Cadastru a administraţiei locale respective.

3 Motivarea trebuie să fie un studiu istoric, care să lămurească necesitatea schimbarii numelui iniţial al arterei sau al pieţei publice.

4 Urmează dezbaterea cererii motivate în cadrul unei comisii întrunite la nivel de Prefectură. Comisia este formată din istorici, geografi, profesori, personalităţi culturale. Dacă această comisie cade de acord asupra schimbării denumirii arterei sau pieţei, avizul favorabil este trimis înapoi la Direcţia de Cadastru.

5 Direcţia de Cadastru înaintează propunerea secretariatului Consiliului Local pentru a fi discutată în comisiile de specialitate. Se redactează un proiect de hotărâre de consiliu care trebuie să aibă avizele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local.

6 Dacă avizele sunt favorabile, proiectul de hotărâre este înaintat plenului Consiliului Local, care trebuie să dezbată actul normativ. Schimbarea denumirii va fi aprobată sau respinsă.

7 Dacă denumirea străzii sau pieţei publice este aprobată, iniţiatorul trebuie să suporte cheltuielile pentru refacerea documentelor de identitate ale riveranilor pe noua adresă. La fel se procedează şi pentru achitarea taxelor de modificare a certificatelor de înmatriculare a societăţilor comerciale afecate de schimbarea datelor din adresă.

Decizii din decembrie 1989 care îl incriminează pe generalul Vasile Milea

17 decembrie, Bucureşti, ora 6.45. Nicolae Ceauşescu îi ordonă ministrului Apărării să organizeze în Timişoara o defilare militară cu scopul de a descuraja continuarea acţiunilor de protest. Milea a scos trupele neînarmate la defilare.

17 decembrie, Bucureşti, MApN, ora 12.00.  Ministrul Apărării  ordonă transmiterea la toate unităţile a indicativului TABELA ABC ANA, care să asigure ridicarea capacităţii de luptă a comandamentelor şi unităţilor.

17 decembrie, Bucureşti, MApN, ora 13.30.  Ministrul Apărării Naţionale, generalul Vasile Milea, emite ordinul de intervenţie, inclusiv cu arme de foc, la Timişoara.

17 decembrie, Bucureşti, MApN, ora 13.55.   Generalul Vasile Milea îi ordonă direct comandantului UM 01115 Giroc să scoată 10 tancuri de instrucţie pe străzile Timişoarei.

17 decembrie, Bucureşti, MApN, ora 14.00. Generalul Milea ordonă trimiterea şefului Marelui Stat Major la Timişoara. 

17 decembrie, Bucureşti, MApN, ora 15.00. Ministrul Apărării emite ordinul de alarmă parţială de luptă.

17 decembrie, Timişoara, în jurul orei 17.00. Deschiderea focului şi primele victime. 

21 decembrie, Bucureşti, ora 12.50. Ministrul Apărării, generalul Vasile Milea, sună la MApN şi ordonă înarmarea a două unităţi militare din Bucureşti, apoi dispune deplasarea acestor unităţi la CC al PCR.

21 decembrie, Bucureşti, ora 14.11. Ministrul Apărării ordonă intervenţia forţelor MApN împotriva manifestanţilor.

21 decembrie, Bucureşti, orele 0.00-1.00. Distrugerea baricadei de la Intercontinental. Milea a coordonat personal trupele.

22 decembrie, Bucureşti, CC al PCR, ora 3.00. Tentativa generalului Iulian Vlad de a organiza o lovitură militară împreună cu generalul Vasile Milea. Acesta refuză pe motiv că este „prea obosit".

22 decembrie, orele 9.00-9.30. Forţele de represiune chemate de Vasile Milea  se deplasează spre Bucureşti.  

La 22 decembrie 1989, după ora 9.30, generalul Vasile Milea este găsit  de comandantul Gărzilor Patriotice, Corneliu Pârcălăbescu. Era împuşcat în zona pieptului.

image
image
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite