Joia neagră în care s-a cam sfârşit cu democraţia şi cu drepturile omului în România

Joia trecută a fost, în opinia mea, una dintre cele mai îngrijorătoare zile pentru viitorul României din ianuarie 2017 încoace.

Adică din momentul în care coaliţia PSD-ALDE preluat puterea în urma votului liber exprimat de români la alegerile din decembrie 2016.

La numai o oră după ce preşedintele Klaus Iohannis s-a folosit de momentul declaraţiei de presă prin care a anunţat că este irevocabil hotărât să convoace un referendum cu o întrebare încă neprecizată spre a lansa un nou atac la adresa falşilor social-democraţi români, preşedintele acestora, dl. Liviu Nicolae Dragnea, a uitat că este bolnav sau mai mult ca sigur bolnav închipuit doar spre a-şi masca laşitatea în întâlnirea pe care trebuie să o aibă cu rigorile justiţiei, şi a ieşit la declaraţii de presă.

Ele nu ar fi însemnat nimic, adică nimic deosebit, dacă dl. Liviu Dragnea s-ar fi mulţumit să se contreze iar cu preşedintele. Şi să vorbească aşa cum a fost învăţat de familia lui, de tatăl său, odinioară şef de post într-o biată comună din Teleorman unde nu mai îndoiesc că toată lumea era speriată de ceea ce poate zice şi face bătrânul Dragnea. Fiindcă el era “organul”. Miliţianul, adică cel ce se confunda cu omul partidului şi al Securităţii.

Atunci prin ce a fost inedită ieşirea de joi a d-lui Dragnea? Prin aceea că insul acesta s-a dedat la ameninţări la scenă deschisă la adresa magistraţilor care s-au dus la întâlnirile convocate de dl. Iohannis. Şi care în cursul acestor întrevederi se pare că au vorbit şi despre dosarele d-lui Dragnea, dar şi despre tertipurile la care recurge nepotul generalului kagebist din divizia „Tudor Vladimirescu”, Marin Dragnea, decorat în urmă cu vreo patru ani de caricatura de ministru al Culturii, pe numele lui Daniel Breaz, spre a nu fi judecat.

Dezlănţuirea fără precedent pe care şi-a îngăduit-o penalul Liviu Nicolae Dragnea, atacurile, ameninţările la adresa magistraţilor, îndeosebi la adresa acelor magistraţi care continuă să protesteze şi să nu fie de acord cu ceea ce face în justiţie coaliţia PSD-ALDE prin intermediul guvernului de decervelaţi condus de d-na Viorica Vasilica Dăncilă, trebuie puse obligatoriu în legătură cu ceea ce am aflat o oră după aceea.

Şi anume că doamna Laura Codruţa Kὄvesi a fost convocată exact în aceeaşi zi la Secţia specială pentru magistraţi şi audiată de fiica de pesedist Adina Florea preţ de şapte ore. La capătul acestor audieri numita Florea Adina a dispus instituirea controlului judiciar şi interdicţia ca doamna Kὄvesi să facă declaraţii presei cu referire la dosar. Dar şi cu ceea ce s-a întâmplat în decursul celor şapte ore.

Audierea, instituirea controlului judiciar şi interdicţia de a vorbi s-au petrecut după modelul patentat încă de la începutul comunizării ţării de fosta Securitate. Aia veche, din vremea Anei, a lui Luca, Teo, Dej, dar şi aceea cu nimic mai bună din anii-lumină ai lui Nicolae Ceauşescu. Ori după model gestapovist.

Important a fost ca lumea, opinia publică să afle că doamna Kὄvesi a fost ţinută sub presiune timp de şapte ore. Dar şi că asemenea ei vor păţi foarte curând toţi cei ce vor mai cârti la adresa guvernării PSD-ALDE.

Comentariu apărut concomitent pe blogurile adevărul.ro şi pe site-ul contributors.ro