Preşedintele Maia Sandu şi partidul pro-prezidenţial (PAS), care a înaintat-o pe Natalia Gavriliţă, au pledat exact pentru acest rezultat – ca fiind cea mai scurtă cale de declanşare a alegerilor parlamentare anticipate.

Candidatul majorităţii formalizate

În timp ce deputaţii dezbăteau în Parlament programul de activitate al guvernului, propus de candidatul desemnat, Natalia Gavriliţă, socialiştii, traseiştii şi deputaţii Partidului Şor au constituit o majoritate parlamentară şi i-au cerut preşedintelui Maia Sandu să o desemneze, în calitate de candidat la funcţia de premier, în cadrul celei de-a doua tentative, pe Mariana Durleşeanu, ex-ministru al finanţelor în perioada guvernării comuniste.

După consultarea fracţiunilor parlamentare însă, preşedintele Maia Sandu a înaintat-o repetat pe Natalia Gavriliţă în calitate de candidat pentru funcţia de premier. Asta chiar dacă o hotărâre a Curţii Constituţionale din 6 august 2020 obligă şeful statului, în cazul în care este constituită „o majoritate parlamentară absolută formalizată”, să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcţia de prim-ministru.

Maia Sandu: Printre semnatari sunt deputaţi care au fost ţinuţi ostatici

Maia Sandu a confirmat că la Preşedinţie a ajuns o scrisoare cu o propunere de candidat la funcţia de prim-ministru semnată de 54 de deputaţi, dar a precizat că în acea listă a „descoperit semnături ale persoanelor în raport cu care există dubii că şi-ar fi exprimat voinţa în mod liber”. „Vorbesc despre persoane care au fost supuse actului răpirii, care au fost ţinute ostatice, de asemenea, persoane care au fost implicate în furtul miliardului şi deputaţi care au schimbat mai multe partide politice şi mai multe grupuri parlamentare şi pe cazul unora dintre aceste acte de traseism politic există suspiciuni rezonabile de corupţie şi de presiune externă”, a explicat Maia Sandu.

Socialiştii au reacţionat imediat. Ei au spus că ceea ce a făcut Maia Sandu se numeşte „tentativă de uzurpare a puterii de stat”: „Decizia anunţată încalcă grav Constituţia şi hotărârile recente ale Curţii Constitutionale, care obligă preşedintele să desemneze candidatul propus de majoritatea parlamentară constituită. Preşedintele ţării nu îşi poate permite sa dea calificative subiective deputaţilor din Parlamentul Republicii Moldova, nu îşi poate permite să o facă pe judecătorul, iar într-o democraţie preşedintele nu îşi poate permite să anuleze rolul partidelor şi să ignore voinţa majorităţii parlamentare”, se arată într-o declaraţie emisă de PSRM. Socialiştii au anunţat că vor ataca la Curtea Constituţională ceea ce ei au numit „decretul uzurpator” emis de preşedintele ţării, iar până la pronunţarea unei decizii, vor cere conducerii Parlamentului „să nu accepte convocarea şedinţei pentru audierea persoanei desemnate ilegal pentru funcţia de prim-ministru”.

Dilema corupţilor – sprijinul popular masiv de care se bucură preşedintele

În aceste condiţii se discută inclusiv despre posibila suspendare a şefului statului. Analiştii politici susţin însă că este puţin probabil că se va ajunge la aceasta, deoarece pentru declanşarea mecanismului e nevoie de votul a două treimi din deputaţi, adică 67 de voturi din totalul de 101. Opozanţii Maiei Sandu din Parlament nu au aceste voturi. În plus, în eventualitatea unui referendum (obligatoriu în cazul suspendării şefului statului), cel mai probabil Maia Sandu va fi reconfirmată de popor, momentan ea bucurându-se de un sprijin popular fără precedent în Moldova pe fundalul acţiunilor anticorupţie pe care le întreprinde.

În opinia analistului politic de la Chişinău, Igor Boţan, această situaţie va fi soluţionată de Curtea Constituţională. Potrivit lui, în acest sens, Maia Sandu are argumente puternice: „Ea a invocat Hotărârea Curţii Constituţionale din 22 aprilie 2013 privind statul de drept şi necesitatea eradicării corupţiei. În acest sens, există foarte mult câmp de manevră. Prin acea hotărâre, Curtea Constituţională a invocat exemplul Franţei (cazul Balladur). În ultimă instanţă, toate acuzaţiile la adresa doamniei Sandu pot fi înlăturate prin convocarea unui referendum, dacă se va ajunge la suspendarea şefului statului. Şi cred că, în actuala conjunctură, aceasta nu este o soluţie fericită pentru oponenţii şefului statului, pentru că, dacă Parlamentul face o astfel de tentativă şi nu reuşeşte, atunci actualul Parlament urmează a fi dizolvat de drept. Aceasta este soluţia. Dacă ataci preşedintele vrând să-l demiţi, dar nu reuşeşti, forul legislativ se dizolvă”, a menţionat Igor Boţan.

Vitalie Călugărenu - Deutsche Welle