Jaf de zeci de milioane de euro la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor

Jaf
de zeci de milioane de euro la Autoritatea Naţională pentru Restituirea
Proprietăţilor

Surse din Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor susţin că raportul ANRP conturează ideea existenţei unor adevărate reţele, care au revendicat şi obţinut ilegal proprietăţi, în judeţele Constanţa şi Tulcea, cu ajutorul unor funcţionari publici FOTO Arhivă Adevărul

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, instituţia din subordinea prim-ministrului responsabilă de retrocedări, a intrat în atenţia procurorilor. Curtea de Conturi a sesizat, joi, organele de urmărire penală, existând suspiciuni că zeci de persoane au fost despăgubite ilegal, cu largul concurs al unor funcţionari publici.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un audit al Curţii de Conturi făcut la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), în această primăvară, atrage atenţia asupra  „slăbiciunilor” sistemului, speculate de pretinşi moştenitori ai unor persoane îndreptăţite la despăgubiri pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, după cedarea cadrilaterului la 7 septembrie 1940.

Concluziile raportului de control, susţin surse din ANRP, conturează ideea existenţei unor adevărate reţele, care au revendicat şi obţinut ilegal proprietăţi, în judeţele Constanţa şi Tulcea, cu ajutorul unor funcţionari publici. Astfel, ANRP a validat mai multe hotărâri ale comisiilor judeţene şi Municipiului Bucureşti pentru persoane care nu şi-au dovedit vocaţia de moştenitori ai autorilor. Prejudiciul total estimat în urma verificării dosarelor pentru despăgubiri din Bulgaria se ridică la câteva milioane de euro. 

Curtea de Conturi a stabilit că multe dintre dosarele de revendicare erau incomplete, dar cu toate acestea au primit undă verde de la funcţionarii ANRP. Mai mult, au fost cazuri în care s-au acordat despăgubiri de trei sau patru ori pentru o singură persoană.

Potrivit ANRP, responsabili de aceste grave nereguli sunt consilieri şi directori din ANRP, dar şi fostul vicepreşedinte al autorităţii, Remus Baciu. Acesta a fost arestat în 2011 pentru trafic de influenţă şi luare de mită şi condamnat, în februarie 2013, la trei ani de închisoare. 

Întrunit în şedinţă joi dimineaţă, plenul Curţii de Conturi a hotărât sesizarea Parchetului pentru neglijenţă în serviciu în formă agravantă.

Dosare „copy-paste”

Auditorii Curţii de Conturi au găsit asemănări izbitoare între dosarele unor revendicări, existând suspiciunea că funcţionarii au luat cu ”copy-paste” evaluările unor anexe gospodăreşti. În nu mai puţin de 14 cazuri, descrierile proprietăţilor sunt identice până la virgulă: ”beci de 68,5 mp, magazie de 56 mp, grajd de 86 mp şi împrejmuire de 140 ml”. Şansele ca în realitate dimensiunile anexelor să fie identice sunt practic nule, ceea ce conduce la ideea că dosarele de revendicare au fost ”fabricate”.

Toate aceste dosare, validate, ulterior, fără niciun fel de obiecţiuni de ANRP, au fost întocmite de aceeaşi comisie tehnică, de la Prefectura Constanţa, formată din inginerii Dan Negoescu, Lucian Simion şi Octavian Lungan.

Mai mult, deşi vorbim de construcţii cu dimensiuni identice, valoarea estimată a acestora a fost stabilită diferit. Astfel grajdurile, deşi toate aveau 86 mp, au fost evaluate la 5.579 lei, 6.942 lei, 7.520 lei, 7.068 lei etc. La fel s-a întâmplat şi în cazul celorlalte anexe gospodăreşti. Valoarea despăgubirilor acordate ilegal în toate aceste cazuri depăşeşte 800.000 de lei, susţine Curtea de Conturi. 

Despăgubiri multiple pentru o singură persoană

ANRP a acordat despăgubiri de mai multe ori pentru acelaşi autor, susţin auditorii Curţii de Conturi. Culmea, numele autorilor erau diferite de cele ale persoanelor pentru care se solicita compensaţii. Cel mai flagrant caz este cel al Hrisaidei Pasa, Mihai Stere, Gheorghe Mihale şi Mihai Steru. Deşi nu au legături de rudenie, toţi patru au pretins că sunt unici moştenitori ai lui Nicolae Steru, despre care au pretins că este bunicul lor. Mai mult, numele ”bunicului” din certificatele de moştenitori era diferit de la caz la caz, iar numele şi prenumele erau inversate. Nepotrivirile au fost rezolvate cu ajutorul declaraţiilor notariale ale unor martori. Aceştia au atestat că Nicola (nume) Stere (prenume) este una şi aceeaşi persoană cu Steru (nume) Nicolae (prenume). În 2011, toţi pretinşii moştenitori ai lui Steru Nicolae au fost despăgubiţi de ANRP, fără ca funcţionarii publici să sesizeze discordanţele flagrante.

Acest lucru a fost posibil şi din cauza lipsei unei baze de date centralizate cu cererile de despăgubire, la nivelul ANRP, se menţionează în raportul Curţii de Conturi.

Într-un alt caz, Hira Elena şi Sultana Pilici, ambele din Constanţa, solicitat şi primit despăgubiri, în valoare de 285.000 lei, după autorul Costea Pufleanu. Ulterior, a mai apărut şi alţi ”unici moştenitori”, ai lui Costea Pufleanu, despăgubiţi şi ei cu dărnicie de către ANRP. Zoiţa Bavaleta, din Constanţa, a primit 423.000 lei, iar fratele acesteia, Steriu Puflene, din Tulcea, a fost despăgubit cu 4.900 lei.
Valoarea totală a prejudiciului adus statului în cazurile de despăgubiri multiple depăşeşte 2 milioane de lei.

Martori de profesie

Potrivit raportului Curţii de Conturi, în mai multe dosare apar declaraţiile unor martori “profesionişti”. Aceştia au atestat, în cazuri diferite, că cei care şi-au abandonat proprietăţile în Bulgaria, după cedarea cadrilaterului, sunt aceleaşi persoane pentru care erau solicitate compensaţiile. Nimeni de la ANRP nu a observat acest lucru, iar despăgubirile au fost acordate în aproape toate situaţiile.

Doi dintre martorii ale căror declaraţii trezesc suspiciuni de fals sunt Tănase Popescu şi Elena Arău, ambii din Constanţa. Popescu a dat declaraţii în patru dosare de revendicare, iar Arău în trei, ajutându-i pe solicitanţi să obţină compensaţii de la ANRP. Toate declaraţiile au fost autentificate la acelaşi birou notarial, din Constanţa.

Evaluări umflate

ANRP ”nu a respectat cerinţele standardelor internaţioanale de evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a proprietăţilor imobiliare supuse evaluării, iar funcţionarii Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor au propus, respectiv au acordat despăgubiri în baza unor astfel de rapoarte de evaluare”, se arată în raportul de control. Cu alte cuvinte, ANRP a umflat preţurile unor proprietăţi, pentru a băga mai mulţi bani în buzunarul celor despăgubiţi.

Metoda folosită a fost simplă. Evaluatorii ANRP au folosit drept referinţă nu valoarea de tranzacţionare a unor proprietăţi similare, aşa cum prevede legislaţia, ci exclusiv oferte publicate în ziarele de specialitate sau pe diverse pagini de internet, preţuri din anunţuri postate pe internet. Asta în ciuda faptului că preţul cerut de vânzători este, de obicei, cu mult mai mare decât cel la care se face efectiv tranzacţia. Prin această metodă de supraevaluare, în 2010, un imobil din Piteşti, format din construcţie de 185 mp şi teren de 61.000 mp, pentru care s-au solicitat despăgubiri, a fost evaluat la 109 milioane de lei, adică 1.754 lei/mp (420 euro). Funcţionarii ANRP au ignorat un raport de evaluare din 2008, care stabilea că valoare de piaţă a respectivului imobil este de doar 315 lei/mp (82 euro).

Haosul din curtea ANRP

Controlul Curţii de Conturi a relevat un adevărat haos în contabilitatea ANRP. Potrivit auditorilor, executorii judecătoreşti au executat silit din conturile bancare ale ANRP, ”în mod nejustificat şi nelegal”, suma de 446.000 lei. Practic, se menţionează în actul de control, ”conturile ANRP au fost la discreţia executorilor judecătoreşti”. Raportul arată că această situaţie a fost facilitată de neorganizarea de către ANRP a unei evidenţe financiar-contabile.

Haosul din contabilitatea  ANRP era atât de mare încât, până la controlul Curţii de Conturi, autoritatea nu a ştiut în contul căror dosare de despăgubire au fost executate silit sumele respective. Cazul cel mai flagrant este cel al Marianei Claudia Moroianu. În 2011, ANRP a fost executată silit de Moroianu, în baza unei decizii judecătoreşti, cu suma de un milion de lei. În iulie 2012, Trezoreria sectorului 1 a înştiinţat ANRP că, în baza aceleiaşi sentinţe civile, executorii judecătoreşti, în numele Marianei Moroianu, au  mai poprit o dată suma de un milion de lei. Cu toate acestea, ANRP nu a înştiinţat nici trezoreria, nici executorul judecătoresc, că banii fuseseră achitaţi deja în 2011.

În alte cazuri, ANRP s-a lăsat executată silit, deşi dosarele de restituire erau incomplete. Practic, executarea silită s-a făcut în baza unor sentinţe judecătoreşti care nu aveau titlu executoriu.

Curtea de Conturi, sesizată chiar de ANRP

Preşedintele ANRP, George Băeşu, a declarat că sesizarea Curţii de Conturi a fost făcută chiar de către reprezentanţii autorităţii. ”Multe dintre nereguli au fost constatate mai întâi de noi. Trebuie să spunem un lucru foarte clar: noi am chemat Curtea de Conturi. Curtea de Conturi venise să verifice doar activitatea ANRP din 2011. După ce le-am explicat, controlul a fost extins şi pe anii anteriori. Cinci sau şase auditori au venit aici zi de zi, timp de şase luni pentru a face aceste verificări”, a declarat pentru ”Adevărul” George Băeşu.
Potrivit acestuia, ANRP a iniţiat chiar şi modificarea legislaţiei privind acordarea despăgubirilor, pentru ca fraudarea statului să nu mai fie posibilă atât de uşor. Totul a plecat, susţine George Băeşu, de la situaţia de la Constanţa.

”Au constatat că la Constanţa Comisia judeţeană de aplicare a Legii 9/1998 a făcut prăpăd. Acesta este motivul pentru care în legea pe care tocmai a promulgat-o, ieri, preşedintele, pentru aprobarea OUG 10/2013, a fost introdus un amendament. Astfel, ANRP va avea dreptul să suspende activitatea unei comisii judeţene, în caz de suspiciuni de fraudă, şi de a cere verificări. Am făcut acest demers special pentru judeţul Constanţa. Până acum, nu puteam să suspendăm o comisie de la care veneau hotărâri, în mod vădit, cu probleme. Numai pe Constanţa prejudiciul este de aproape 8 milioane de euro”, a mai spus Băeşu.

Remus Baciu, condamnat pentru corupţie

Potrivit Curţii de Conturi, responsabili de gravele nereguli constatate de Curtea de Conturi sunt consilieri, şefi de serviciu şi directori din ANRP, dar şi fostul vicepreşedinte al autorităţii, Remus Baciu.
În august 2011, Baciu a fost arestat pentru că ar fi primit peste 400.000 de lei în schimbul urgentării soluţionării unor dosare de despăgubire pentru imobile naţionalizate. Virgil Baciu mai fusese trimis în judecată, în 2007, într-un alt dosar pentru luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice.

În februarie 2013, Remus Baciu a fost condamnat la trei ani de închisoare, de către Curtea de Apel Bucureşti. Alături de acesta, Curtea a condamnat-o şi pe Camelia Teodora Andruşenco, la trei ani şi jumătate de închisoare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările