Jaf cu terenuri la Academia Română pe filiera „Casa Coandă“
0
Zeci de hectare de teren din Constanţa ale Academiei Române, în valoare de milioane de euro, au fost cedate de secretarul general al forului, Ioan Păun Otiman, cu doar 2,5 euro metrul pătrat. Beneficiarii tunului imobiliar sunt aceleaşi personaje care au înhăţat ilegal şi ”Casa Coandă”.
Deposedată de proprietăţi în regimul comunist, Academia Română a început, în 2001, să lupte pentru a-şi recupera patrimoniul. Printre acestea se numără şi 452 de hectare de teren din judeţul Constanţa.
În 2004, Academia a obţinut un titlu de proprietate pentru aceste terenuri, însă loturile nu i-au fost date pe vechile amplasamente, ci la Topalu, zonă cotată mai slab pe piaţa imobiliară. În 2006, Academia a cerut în instanţă anularea parţială a titlului de la Topalu şi punerea în posesie pe vechile amplasamante. Astfel, au fost deschise trei dosare civile, care au fost soluţionate în favoarea forului oamenilor de ştiinţă. După ce s-au văzut cu hotărârile judecătoreşti în mână, în 2007, în mod bizar, reprezentanţii Academiei Române n-au mai făcut demersuri pentru punerea în posesie.
Terenuri subevaluate de 400 de ori
În 2008, Academia Română a înstrăinat ilegal o parte din terenurile de la Constanţa, pe aceeaşi filieră prin care”Casa Coandă” fusese cedată rechinilor imobiliari, afacere frauduloasă despre care ziarul ”Adevărul” a relatat pe larg. Artizanii tunului imobiliar au fost şi de această dată secretarul general al Academiei Române de la acea vreme, Ioan Păun Otiman, şi omul de afaceri George Jipa, cunoscut în piaţa imobiliară drept cumpărător de drepturi litigioase.
Astfel, la începutul lui august 2008, Otiman i-a cesionat, succesiv, lui Jipa drepturile asupra a 22 de hectare de teren la Ovidiu, pe malul Lacului Siutghiol, pentru suma de 550.000 de euro, 38 de hectare la Constanţa (la malul mării), cu 950.000 de euro şi 4 hectare de teren tot la Constanţa (în centrul oraşului, în punctul numit ”Cişmea”), cu 100.000 de euro.
Potrivit unui calcul simplu, proprietăţile au fost cedate pentru doar 2,5 euro/metrul pătrat, în condiţiile în care, la acea vreme, terenul în Constanţa se vindea chiar şi cu 1.000 de euro/mp. Lucru recunoscut chiar de Ioan Păun Otiman într-o dare de seamă pentru activitatea Academiei.
”Este de neînţeles pe ce criterii terenurile de pe malul Mării Negre, din zona Ovidiu - Constanţa – Agigea – Techirghiol – Eforie – Mangalia, a căror valoare imobiliară era de zeci de euro/mp pe Litoral şi de 1.000 de euro/mp la Constanţa, au fost comasate la Topalu...”, declara Otiman în faţa academicienilor, pentru a justifica demersurile de repunere în posesie a Academiei la Constanţa pe vechile amplasamante.
Tranzacţii frauduloase
Cesionarea s-a făcut fără avizul Prezidiului Academiei Române, obligatoriu conform statutului.
Toate contractele sunt identice, având aceleaşi clauze şi menţiuni. Pentru a se justifica cesiunea la o valoare extrem de scăzută, în contracte s-a menţionat că drepturile asupra terenurilor sunt incerte. Or, la momentul respectiv, Academia avea hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru terenurile în cauză.
În plus, cu câteva zile înainte de cesionarea terenurilor, la 4 august 2008, fusese promulgată Legea 133/2008 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, care permitea acestei instituţii să primească toate bunurile confiscate în timpul regimului comunist.
”Aveam nevoie să valorificăm drepturile asupra unor terenuri, care erau de fapt incerte, pentru că Academia nu le-a avut niciodată în proprietate. Terenurile erau comasate la Topalu. Având titlu de proprietate la Topalu, Academia nu mai putea să revendice terenurile pe vechile amplasamente”, a declarat pentru ”Adevărul” Ioan Păun Otiman, omiţând cu dibăcie să amintească de hotărârile judecătoreşti prin care titlul de proprietate de la Topalu a fost anulat parţial, Academia primind terenurile acolo unde le-a avut înainte de naţionalizare.
George Jipa: ”Eu nu sunt Crucea Roşie”
În 2011, la Parchet au fost depuse mai multe sesizări privind vânzarea ilegală a ”Casei Coandă”. Surse din Academia Română susţin că Ioan Păun Otiman, temându-se ca cercetările să nu se extindă la tranzacţiiile ilegale de la Constanţa, a reziliat două dintre cele trei contracte de cesiune (pentru terenurile de 38 ha şi 4 ha).
Al treilea contract nu a putut fi reziliat, George Jipa construind pe lotul de pe malul lacului Siutghiol (Ovidiu) mai multe imobile, pe care le-a vândut.
Ioan Păun Otiman a recunoscut că acuzaţiile de corupţie l-au făcut să dea înapoi, dar spune că nu e vinovat cu nimic. ”Au apărut mai multe suspiciuni de corupţie. Am vrut să arătăm că nu este aşa, am reziliat contractele, cu excepţia unuia”, a afirmat fostul secretar general al Academiei.
George Jipa nu şi-a putut ascunde nemulţumirea faţă de această situaţie. El afirmă, în mod neverosimil, că a făcut numai afaceri proaste cu Academia Română. ”Eu am vrut să fac o afacere. (...) Toate aventurile mele cu Academia, începând cu primul contract şi până acum, m-au costat bani. În teorie, aş fi vrut să fac profit, pentru că eu nu sunt nici Crucea Roşie, nici UNICEF, nici casă de binefacere. În concluzie, pentru mine a fost o afacere foarte proastă”, a declarat pentru ”Adevărul” George Jipa.
Dovada premeditării
În iulie 2008, a fost adoptată Legea 133, care completa actul normativ privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. Legea 133 permitea recuperarea de către Academie a bunurilor preluate abuziv de statul comunist.
Potrivit legii, ”bunurile mobile şi imobile cu caracter agrosilvic, precum şi celelalte categorii de bunuri mobile şi imobile care au aparţinut Academiei Române şi care au fost trecute în mod abuziv în folosinţă sau administrarea unor ministere şi instituţii publice prin Decizia Consiliului de Miniştri nr. 1.486/1948, publicată în Monitorul Oficial nr. 260 din 8 noiembrie 1948 (...) se retrocedează în totalitate în proprietatea privată a Academiei Române”.
Toate terenurile ale căror drepturi au fost cedate pe nimic omului de faceri George Jipa se regăsesc în Monitorul Oficial la care face referire Legea 133.
Secretarul general al Academiei Române de la acea vreme, Ioan Păun Otiman, nu poate invoca în apărarea sa necunoaşterea prevederilor legii care urma să intre în vigoare. Asta pentru că, potrivit unor surse din Academia Română, Otiman a participat activ la elaborarea acestei legi, fiind prezent chiar în Parlament, la invitaţia senatorului Adrian Păunescu, atunci când proiectul normativ a fost dezbătut în Comisia de Cultură a Senatului.
Legea nu permite vânzarea terenurilor Academiei
Potrivit legislaţiei, Academia Română, instituţie de drept şi de interes public, nu are dreptul să vândă bunurile primite prin testamente sau donaţii.
Legea privind organizarea Academiei Române nu lasă loc de interpretări: „Finanţarea activităţii Academiei Române şi a unităţilor din subordine se asigură, pe bază de programe proprii aprobate de Adunarea generală a Academiei Române, de la bugetul de stat, utilizându-se în completare şi venituri extrabugetare”. Veniturile extrabugetare legale enumerate în lege nu cuprind venituri din vânzarea bunurilor din patrimoniu sau a drepturilor aferente acestora.
„Academia Română nu poate să vândă bunuri imobile sau drepturile aferente acestora, deoarece enumerarea surselor de finanţare din lege este limitativă, pot fi obţinute doar veniturile legale enumerate, obţinerea oricărui alt tip de venit nefiind posibilă decât după modificarea legii în acest sens”, au declarat pentru ”Adevărul” surse din Academia Română.
Cum a fost înstrăinată ”Casa Coandă”
„Adevărul” a dezvăluit cum Academia Română a vândut ilegal o parte din casa lui Henri Coandă. Afacerea a fost pusă la cale în 2008, când palatul Coandă se afla în administrarea RA-APPS. La 17 ianuarie 2008, secretarul general al Academiei Române, Ioan Păun Otiman, l-a mandatat pe George Jipa să recupereze de la RA-APPS, în numele Academiei, etajul ”Casei Coandă”. În aceeaşi zi, Geroge Jipa mai era împuternicit ca, odată recuperat imobilul, să-l vândă cu 350.000 de euro Marinei Vivien Slivinschi, soţia omului de afaceri.
Tranzacţia imobiliară a încălcat Legea patrimoniului naţional, vânzarea făcându-se fără avizul Ministerului Culturii şi fără respectarea dreptului de preempţiune al statului.
Curtea de Conturi a stabilit că vânzarea ”Casei Coandă” s-a făcut ilegal şi a sesizat Poliţia şi Parchetul. Urmărit penal pentru vânzarea ilegală a ”Casei Coandă”, în 2013, secretarul general al Academiei Române, Ioan Păun Otiman, a fost scos basma curată de procurori.
Pentru a-l absolvi de orice vină pe Ioan Păun Otiman, dar şi pe celelalte personaje implicate în acest dosar, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 şi-a însuşit concluzia aberantă la care au ajuns poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor: ”Nu se poate reţine latura subiectivă a infracţiunii”. Cu alte cuvinte, secretarul general al Academiei Române nu şi-ar fi dat seama ce face în momentul în care a vândut ilegal palatul Coandă.
Însă Curtea de Conturi a contestat soluţia de clasare a dosarului, iar instanţa a dispus reluarea anchetei.
Se încarcă comentariile...
