Şapte candidaţi, printre care şi Iulia Motoc, aspiranţi ai postului de judecător al României la CEDO. Cine este favoritul şi ce îi recomandă

Şapte candidaţi, printre care şi Iulia Motoc, aspiranţi ai postului de judecător al României la CEDO. Cine este favoritul şi ce îi recomandă

Şapte candidaturi au fost înregistrate pentru funcţia de judecător al României la CEDO, printre acestea numărându-se cele depuse de Iulia Motoc, în prezent judecător al Curţii Constituţionale, şi Cristina Coteanu, doctor în drept, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei (MJ). Secretarul General al Consiliului Europei a solicitat României să prezinte candidaţii până la data de 26 iulie 2013.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cine sunt aspiranţii pentru funcţia de judecător al României la CEDO

Ceilalţi cinci candidaţi sunt Bianca Guţan, Codrin Miron, Tudor Panţîru, Florin Streteanu şi Paul Vasilescu, potrivit Ministerului Justiţiei.

Bianca Guţan este, şi ea, doctor în drept şi lucrează ca profesor la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu.

Florin Streteanu deţine, de asemenea, titlul de doctor în drept, iar în prezent este decan al Facultăţii de Drept din Universitatea „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca.

La a aceeaşi facultate din Cluj-Napoca predă Paul Vasilescu, care este, şi el, doctor în Drept.

 Iulia Motoc, văzută favorită în drumul spre CEDO

Potrivit unor surse, Iulia Motoc, în prezent judecător la Curtea Constituţională (CCR), este favorită pentru a ocupa funcţia de judecător CEDO din partea României.

Fostul reprezentant al României al CEDO, Corneliu Bârsan, s-a autosuspendat din această funcţie după apariţia dosarului de corupţie în care este implicată soţia sa judecătoarea Gabriela Bîrsan.

Care este procedura şi ce etape trebuie urmate pentru numire

Conform procedurii indicate în anunţul privind selecţia candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecator CEDO, publicat la data de 23 mai 2013, în urma depunerii dosarelor, candidaţii înscrişi vor susţine un interviu în faţa Comisiei, care va avea loc în perioada 12-14 iunie 2013, la sediul Ministerului Justiţiei, potrivit Hotnews.

Interviul va avea loc in limba română, însă  vor fi adresate minim două întrebari şi maxim cinci intrebari în cele două limbi oficiale ale Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Mai departe, Comisia va selecta trei candidaţi, care vor fi incluşi, în ordine alfabetică, pe lista de propuneri, care va fi înaintată Guvernului. Ulterior primirii avizului Comisiilor Juridice şi pentru Drepturile Omului din Senat şi Camera Deputaţilor, reunite în şedinţa comună, Guvernul va transmite Consiliului Europei lista cuprinzând cei trei candidaţi.

Judecătorul român la CEDO va fi ales de către Adunarea Parlamentară, de pe lista de trei candidaţi prezentată de România.

Mandatul judecătorului român la CEDO, Corneliu Bârsan, încetează pe 16 decembrie 2013.

Secretariatul General al Consiliului Europei a solicitat României să prezinte candidaţii până la 26 iulie 2013. Autorităţile române urmează să prezinte trei candidaţi, iar Consiliul Europei să aleagă trei dintre aceştia.

Cum trebuie să fie viitorul judecător al României la CEDO?

Viitorul judecător al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) trebuie să aibă până în 70 de ani, să cunoască engleza şi franceza şi să poată rămâne la Strasbourg perioade lungi de timp, astfel încât să nu fie înlocuit adesea cu alţi judecători ad-hoc.

Din comisia interinstituţională fac parte ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, Avocatul Poporului, Crişu Anastasiu, agentul guvernamental pentru CEDO, Catrinel Brumar, vicepreşedintele CSM, Adrian Bordea, judecătoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Cristina Tarcea, prodecanul Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, Simina Tănăsescu, prorectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Radu Catană, şi directorul Direcţiei Afaceri Europene şi Drepturile Omului din Ministerul Justiţiei, Mădălina Manolache.

CSM în conflict cu Ponta pe tema numirii judecătorilor români la CEDO

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a contestat în luna aprile,  la Curtea Constituţională, decizia Guvernului de a forma o comisie interinstituţională care să aleagă cei trei candidaţi ce vor fi propuşi Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, susţinând că ordonanţa Executivului schimbă încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. Reprezentanţii CSM au susţinut că propunerile pentru funcţia de judecător la CEDO ar trebui să fie făcute de Consiliu.

La rândul său, şeful Executivului a cerut Avocatului Poporului să ceară lămuriri Curţii asupra  procedurii de numire a propunerilor de judecători la CEDO, considerând că o comisie formată din reprezentanţi ai Guvernului şi jurişit trebuie să facă numirile. Curtea Constituţională a respins sesizarea CSM, considerând constituţională comisia intergruvernamentală.

„Nu fac o propunere sau două sau trei, ci câte dosare găsesc în regulă şi, în conformitate cu legea, fac propuneri mai departe, după aceea sunt sesizate comisiile juridice şi pentru drepturile omului din cele două camere ale Parlamentului şi abia la sfârşit Guvernul alege, dintre propunerile multe care s-au formulat şi care au îndeplinit condiţiile, trei oameni, pe care îi propune Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi acolo se hotărăşte. Mai sunt o dată audiaţi de Comisia juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi pe urmă sunt votaţi în plen. Se votează unul singur”, declara, la acea vreme, preşedintele Curţii Constituţionale Valentin Zegrean.

Executivul a justificat urgenţa actului normativ prin faptul că, la 16 decembrie 2013, încetează mandatul actualului judecător din partea României, iar Secretariatul General al Consiliului Europei a solicitat României să prezinte candidaţii până la 26 iulie 2013.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările