Ion Mihai Pacepa: 'Eram cu Hruşciov când s-a gândit la Zidul Berlinului'

Fostul director-adjunct al spionajului extern român din perioada comunistă, Ion Mihai Pacepa, a scris luni, la aniversarea a 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, despre socialism, Nicolae Ceauşescu, Nikita Hruşciov şi societatea americană contemporană.

"La 9 noiembrie 1989, când am văzut căderea Zidului Berlinului, am fost extrem de fericit. România comunistă tocmai ce pusese o recompensă de două milioane de dolari pe capul meu deoarece contribuisem la căderea Cortinei de Fier", povesteşte Pacepa într-un articol pentru "Human Events", publicaţie conservatoare din Washington.

"Eram cu Hruşciov când i-a venit ideea ridicării Zidului Berlinului. Aterizase la Bucureşti la 26 octombrie 1959 să ceară suportul României ca să pună mâna pe Berlinul de Vest, locul pe care germanii din Est şl foloseau ca să scape şi să fugă spre occident, clătinând economia şi-aşa şubredă a Germaniei răsăritene", continuă fostul consilier personal al lui Nicolae Ceauşescu.

"La acea vreme conduceam direcţia de informaţii din Germania de Vest, aşa că în calitatea mea de «expert german» am participat la majoritatea discuţiilor. «Nicio putere din lumea asta nu ne poate opri», credea Hruşciov. Dar preşedintele Eisenhower a făcut-o. Pe 13 august 1961, Hruşciov a luat decizia umilitoare să închidă Berlinul de est cu sârmă ghimpată (ceea ce a devenit mai târziu Zidul Berlinului) şi a proclamat acest lucru ca fiind o mare victorie", a mai zis Pacepa.

"La 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, lumea arată total diferit. Barierele între socialism şi restul lumii, la care comuniştii au lucrat peste 70 de ani, au fost distruse. Toţi sateliţii sovietici - inclusiv România mea, odată esenţa tiraniei - au abandonat experimentele marxiste. La fel au făcut Germania, Franţa, Italia, Mareea Britanie, Grecia. Toate îşi întăresc azi economiile libere. Chiar şi Rusia a început să navigheze pe apele capitalismului", crede fostul şef al spionilor străini ai României.

Socialismul bântuie SUA

"Socialismul marxist bântuie acum SUA. Potrivit unui sondaj din aprilie 2009, doar 53% dintre americani preferă capitalismul în locul socialismului, 27% nu sunt siguri şi 20% preferă socialismul

Unul din cele mai populare baruri de noapte din New York este 'Barul KGB'. Locul geme de scriitori care preaslăvesc ideile marxiste, sub simbolul clubului, Secera şi Ciocanul. De ce se joacă americanii cu socialismul într-o ţară care a creat cea mai liberă piaţă economică din istorie şi a luptat jumătate de secol împotriva marxismului? Puţini americani îşi amintesc că lumea liberă a petrecut 40 de ani şi trilioane de dolari să lupte împotriva marxismului, care a deposedat un miliard de oameni şi a transformat o treime din planetă în gulaguri imense. Un alt motiv este pur şi simplu ignoranţa. Arhivele KGB şi echivalentul lor chinez - două poliţii politice care au omorât peste 100 de milioane de oameni - sunt încă secretizate, aşa că lumea nu poate să realizeze enormitatea dezastrului pe care l-a putut provoca socialismul marxist.

În 1945, alegătorii britanici, sătui de cinci ani de război, s-au întors şi ei la viziunea marxistă. L-au dat afară din birou pe legendarul Winston Churchill şi l-au adus pe Clement Attlee, un lider marxist al Partidului Muncitoresc. Attlee şi-a început mandatul naţionalizând sistemul financiar, sanitar şi industria de maşini. Apoi mineritul, comunicaţiile, aviaţia, electricitatea, industria feroasă. La sfârşitul anilor 1940, Marea Britanie îşi pierduse vigoarea economică şi prestigiul internaţional, iar puternicul Imperiu Britanic era istorie. Branduri faimoase, precum Jaguar, au devenit subiect de glume pe scena internaţională. «În afară de câteva fabrici de maşini ruseşti din Gorki, cele Jaguar sunt cele mai proaste», spunea directorul executiv al Ford, Bill Hayden, când a cumpărat de la englezi firma Jaguar în 1988. În 1950, alegătorilor britanici le-a părut rău şi l-au readus pe Churchill în Downing Street, dar Marea Britanie a avut nevoie de 18 ani să repare catastrofa generată de Attlee în doar şase ani

Dacă istoria poate fi considerată un ghid, atunci pe noua generaţie de americani, care cere Guvernului să preia economia privată, ar putea să o aştepte o surpriză neplăcută", încheie Ion Mihai Pacepa articolul.

* Mai citiţi Lech Walesa:"Mihail Gorbaciov a fost un om politic slab!" şi Oamenii din spatele Zidului.

Despre Ion Mihai Pacepa pe scurt:

Inginer chimist, Ion Mihai Pacepa a fost pe rând şeful rezidenţei de spionaj a României din Republica Federală Germană, şef-adjunct al Direcţiei de Informaţii Externe şi consilierul lui Ceauşescu pentru securitate naţională.
La 28 iulie 1978, după ce a cerut azil politic în SUA prin intermediul ambasadei americane din Bonn, a fost transportat în secret cu un avion militar american la aeroportul prezidenţial de la Andrews Air Force Base de lângă Washington. DE atunci nu a mai venit în România.

Regimul ceauşist i-a dat doua condamnări la moarte, în contumacie, pentru crimă de înaltă trădare şi a pus un premiu de două milioane de dolari pe capul său. Liderul palestinian Yasser Arafat şi cel libian Muamar al-Gaddafi au pus şi ei câte un premiu de un milion de dolari pentru asasinarea generalului în SUA, iar în anii 1980, Securitatea a oferit teroristului venezuelean Carlos Ilici Ramirez, zis Şacalul, un milion de dolari pentru a-l omorî pe general în SUA.

În 1999, Curtea Supremă a României a anulat condamnările la moarte date lui Pacepa, a ordonat repunerea sa în gradul de general şi restitsuirea bunurilor ce i-au fost conficate de Securitate.

Acum Pacepa este cetăţean american, trăieşte în SUA, a suferit multiple operaţii estetice şi scrie la diverse ziare şi reviste americane, precum The Wall Street Journal, National Review, The Washington Times şi Front Page Magazine.

A scris în 1987 "Orizonturi roşii: Cronicile unui spion comunist", în care povesteşte micimea cuplului dictatorial Elena-Nicolae Ceauşescu. Cartea publicată în SUA a fost trimisă ilegal în România şi apoi serializată la postul de radio al rezistenţei anticomuniste din exil, Europa Liberă. Străzile Bucureştiului ar fi fost goale în timpul acestor emisiuni. A mai publicat în 1993 "Moştenirea Kremlinului" şi în 1999 "Cartea Neagră a Securităţii". Cea mai recentă carte a generalului Pacepa este "Programat sa ucidă. Lee Harvey Oswald, KGB-ul şi asasinarea lui Kennedy", publicată în 2007.