Practic, Iohannis a transpus marţi sub forma declaraţiei comune înţelegerea din toamna trecută de la Bucureşti, când Maia Sandu, pe atunci preşedinte PAS şi candidat la preşedinţia R.Moldova, a primit toate asigurările că drumul european şi reformele vor fi susţinute de România în pofida acţiunilor pro-putiniste şi anti-româneşti ale lui Igor Dodon din acel moment.

Astăzi, Klaus Iohannis a marcat un punct important de pe agenda comună româno-moldavă prin reafirmarea sprijinului şi ajutorului României, însă acum pare să fi înţeles şi fereastra de oportunitate economică pe care o reprezintă piaţa din R.Moldova. Dincolo de reforme şi europenism vopsit, Bucureştiul are şansa uriaşă să continue investiţiile în domeniile strategice astfel încât poată deveni un jucător activ pe o miză mare.

Accelerarea conectărilor energetice, investiţiile în infrastructură şi-n construcţia de noi poduri rutiere şi feroviare care să interconecteze mai bine cele două maluri ale Prutului sunt obiective comune care pot crea locuri de muncă şi deschide noi oportunităţi. R.Moldova ar putea deveni o piaţă interesantă pentru România, iar o strategie bine gândită ar putea să includă acest aspect în proiectul de relansare economică post-pandemie.

Miza este uriaşă, dar şi presiunile oamenilor Kremlinului sunt foarte mari în contextul în care capitalul românesc nu a reuşit să pătrundă pe această piaţă, şi nu ar avea cum fără o strategie comună româno-moldavă. De asemenea,  R.Moldova este dependentă energetic de Transnistria, regiune separatistă controlată de silovikii lui Putin. Problema principală în această ecuaţie  o reprezintă Maia Sandu care trebuie să rişte dacă doreşte o prezenţă economică românească peste Prut.

Dar până atunci, Maia Sandu a reuşit să marcheze la capitolul imagine în plan intern şi extern cu ajutorul preşedintelui Klaus Iohannis care rămâne un partener de nădejde pe întreg mandatul acesteia. Cel mai important lucru al acestei prime vizite de lucru a preşedintelui României în R.Moldova rămâne ”declaraţia comună” prin intermediul căreia Bucureştiul se angajează să rămână cel mai sincer susţinător al cetăţenilor Republicii Moldova, iar Chişinăul îşi reafirmă hotărârea de a-şi consolida parcursul european,

"România şi Republica Moldova reafirmă caracterul special al relaţiei bilaterale bazate pe comunitatea de limbă, cultură şi istorie şi fundamentate pe Parteneriatul Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, de la a cărui semnare aniversăm, în 2020, zece ani. De asemenea, România şi Republica Moldova reconfirmă faptul că locul firesc al Republicii Moldova se află în familia europeană", se arată în textul declaraţiei.

În schimb, România "subliniază caracterul legitim al aşteptărilor cetăţenilor Republicii Moldova pentru un trai prosper, într-un stat stabil şi democratic, cu instituţii publice moderne şi cu o justiţie independentă, şi va continua să susţină îndeplinirea obiectivului fundamental reprezentat de integrarea europeană a Republicii Moldova, singura în măsură să asigure stabilitatea, dezvoltarea economică şi socială a Republicii Moldova".

Astfel, Bucureştiul "se angajează să rămână cel mai sincer susţinător al cetăţenilor Republicii Moldova, aşa cum a acţionat deja şi va continua să o facă în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19". De asemenea, Republica Moldova "îşi reafirmă hotărârea de a continua edificarea unui stat democratic şi prosper, inclusiv prin consolidarea parcursului său european şi beneficiind de sprijinul şi cooperarea oferite în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral. Evidenţiind importanţa implementării depline a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv a prevederilor referitoare la Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, Republica Moldova îşi reafirmă angajamentul privind continuarea implementării reformelor democratice, cu un accent special pe cele legate de reforma justiţiei, statul de drept, combaterea corupţiei şi asigurarea independenţei mass-media".

În acelaşi document este subliniat şi angajamentul din partea ambelor ţări de a continua proiectele de cooperare.

"Recunoscând contribuţia proiectelor de cooperare bilaterală derulate de România în Republica Moldova la eforturile de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de zona geografică unde locuiesc, limba vorbită, orientarea politică, Republica Moldova subliniază angajamentul pentru continuarea implementării proiectelor de cooperare derulate cu România, inclusiv şi mai ales a proiectelor strategice de interconectare şi a proiectelor din domeniul infrastructurii, precum şi hotărârea de a susţine şi proteja prezenţa investiţională a României în Republica Moldova", se arată în textul Declaraţiei comune.

România, un frate generos pentru R.Moldova....

Dincolo de parafarea acestui document important în dinamica relaţiilor bilaterale dintre cele două state româneşti, preşedintele Klaus Iohannis a oferit şi un pachet financiar generos de sprijin pentru R.Moldova, un stat aflat în criză economică şi sanitară.

Potrivit şefului statului român, acest pachet are în vedere încheierea cât mai rapidă a celui de-al şaselea Protocol adiţional la Acordul bilateral privind grantul nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, vizând prelungirea valabilităţii Acordului şi extinderea domeniilor de cooperare.

"Astfel, vom putea continua şi extinde programele bilaterale de asistenţă de succes de până acum", a precizat Klaus Iohannis.

O altă măsură este susţinerea procesului de vaccinare anti-COVID prin furnizarea de până la 200.000 de doze de vaccin şi trimiterea, la Chişinău, în etapa imediat următoare, a unei echipe de specialişti, care să împărtăşească din experienţa României şi să ajute la pregătirea Strategiei de vaccinare. De asemenea, România va furniza medicamente, echipamente medicale şi de protecţie pentru îngrijirea pacienţilor COVID-19.

Pachetul de sprijin include şi acordarea, ca ajutor extern, a unei cantităţi de motorină de aproximativ 6.000 de tone, pentru susţinerea agricultorilor din Republica Moldova.

"Vom continua sprijinul pentru consolidarea societăţii civile şi a independenţei mass-media din Republica Moldova, prin realizarea, în 2021, a unei noi contribuţii financiare, cel puţin echivalentă cu cea efectuată în noiembrie 2020, respectiv de 250.000 de euro", a menţionat  Klaus Iohannis.

Citeşte analiza completă pe Jurnaliştii.ro.