Ioan Niculae condamnat. Cine este cel mai bogat român şi cum a ajuns acesta în spatele gratiilor printr-o sentinţă în premieră

Ioan Niculae condamnat. Cine este cel mai bogat român şi cum a ajuns acesta în spatele gratiilor printr-o sentinţă în premieră

Ioan Niculae, cel mai bogat român, îşi va petrece următorii ani în penitenciar după ce ar fi finanţat ilegal campania electorală a lui Mircea Geoană

Omul de afaceri Ioan Niculae, condamnat joi definitiv la doi ani şi jumătate de închisoare în dosarul „Mită la PSD”, a înnoptat la Penitenciarul Rahova, în timp ce fostul preşedinte PSD Brăila Gheorghe Bunea Stancu, condamnat la trei ani, a fost dus la Penitenciarul Galaţi. Sentinţa de joi a fost o premieră în justiţia românească: pentru prima oară au fost condamnate persoane care au finanţat ilegal o campanie electorală.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ioan Niculae, cel mai bogat român, a fost ridicat de poliţişti de la domiciliul său din Zimnicea, după condamnarea sa definitivă în dosarul „Mită la PSD”. Acesta va sta în carantină la Penitenciarul Rahova timp de 21 de zile, la finalul cărora i se va stabili regimul şi locul de detenţie.
 
Patronul InterAgro, Ioan Niculae, a fost condamnat joi de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul „Mită la PSD”, decizia fiind definitivă. Omul de afaceri a fost găsit vinovat că a finanţat ilegal campania electorală din 2009 a lui Mircea Geoană. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea judecătorii Curţii de Apel au mai decis confiscarea sumei de 641.000 de lei de la Ioan Niculae.
 

Ioan Niculae condamnat în dosarul „Mită la PSD”. Cine este cel mai bogat român

Potrivit ultimei ediţii a topului Forbes, averea lui Ioan Niculae depăşea un miliard de euro în 2014. Acesta este cunoscut pentru afacerile din agricultură şi industria chimică, dar şi pentru că a preluat echipa de fotbal Astra Giurgiu.
 

Debutul în afaceri al lui Ioan Niculae a avut loc cu aproape 23 de ani în urmă, după Revoluţie. Primul business i-a adus un profit de 12.000 de dolari, potrivit ediţiei locale a clasamentului „Forbes“. 

Revoluţia l-a prins pe Ioan Niculae fără bani - avea 240 de dolari depuşi la Bancorex, pe care i-a pierdut, după falimentul băncii - dar cu o experienţă solidă, căpătată în cea mai mare parte în domeniul comerţului exterior. A lucrat în sectorul chimiei şi al îngrăşămintelor chimice 10 ani înainte de Revoluţie, iar după evenimentele din 1989 a continuat pe cont- propriu, în acelaşi domeniu de activitate, potrivit „Forbes 500 Miliardari“.
 
Prima companie a înfiinţat-o în decembrie 1990. Se numea Interaction şi era o societate privată cu capital mixt româno- britanic. Iar prima afacere, tot din iarna acelui an i-a adus un profit de 12.000 de dolari. Concret, omul de afaceri a importat dulciuri şi ciocolată pentru Crăciunul din acel an, pe care le-a dat la fabrici de îngrăşăminte chimice şi la o fabrică de geam din Mediaş. În schimbul lor a primit mărfuri pe care le-a exportat.
 
Patru ani mai târziu, respectiv în 1994, omul de afaceri Ioan Nicolae, condamnat definitiv în dosarul „Mită la PSD”, a înfiinţat InterAgro, compania în jurul căreia s-a format grupul de firme cu acelaşi nume. Domeniul principal de activitate a fost comerţul exterior cu îngrăşăminte chimice pentru agricultură, dar a activat şi în alte domenii, precum agricultură şi industria alimentară.
 
În acest moment, grupul de firme deţine în proprietate cinci combinate de îngrăşăminte chimice, la Turnu Măgurele (Donaw Chem), Bacău (Amurco), Slobozia (Chemgas), Piatra Neamţ (Gaproco) şi Făgăraş (Nitroporos), potrivit „Forbes 500 Miliardari“.
 
Condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare, Ioan Niculae este unul dintre cei mai importanţi agricultori din România, cultivând anual o suprafaţă de peste 55.000 de hectare de teren agricol. Din 2008 a demarat investiţii importante şi în domeniul enxergiei electrice.
 

"Forbes" a numărat în acest an 1.426 de miliardari la nivel mondial, cu o avere totală de 5.400 miliarde de dolari, în urcare de la 4.600 miliarde de dolari la începutul anului trecut. Numărul averilor mai mari de 10 miliarde de dolari a crescut cu 210.

Statele Unite conduc topul cu 442 de miliardari, urmate de regiunea Asia-Pacific (386), Europa (366), cele două continente americane (129), apoi Orientul Mijlociu şi Africa (103).

Ioan Nicolae condamnat în dosarul „Mită la PSD”. Are un dosar şi la DIICOT

Iar problemele miliardarului cu Justiţia nu s-au încheiat cu pedeapsa primită joi. El este anchetat şi de procurorii DIICOT si în „Dosarul gazelor ieftine”. Procurorii spun că, între 2006 şi 2010, foştii miniştri ai Economiei Adriean Videanu şi Varujan Vosganian au ajutat firmele lui Ioan Niculae să primească gaze la preţuri mai mici. În acest dosar sunt urmărite penal peste 40 de persoane.
 
Gheorghe Bunea Stancu a fost ridicat de la domiciliul său din Brăila şi va fi încarcerat la Penitenciarul de maximă siguranţă Galaţi, potrivit unor surse din IPJ Brăila.
 

Ioan Nicolae condamnat. Istoria dosarului „Mită la PSD”

În dosarul „Mită la PSD”, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) i-a trimis în judecată, pe 11 ianuarie 2012, pe liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea, pe Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, pe Viorel Bărac, director în acelaşi grup, precum şi pe Gheorghe Teodorescu de la Insomar, toţi fiind acuzaţi în legătură cu finanţarea partidelor politice.
 
Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a Partidului Social Democrat pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.
 
Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.
 
În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA).
 
Pe parcursul cercetărilor, procurorii au mai stabilit că din suma de un milion de euro, s-au plătit efectiv 641.730 de lei, aproximativ 150.000 de euro, folosindu-se drept paravan un contract încheiat între societatea controlată de Ioan Niculae - Interagro şi SC INSOMAR SRL. Acest contract a fost încheiat pentru servicii fictive, tocmai pentru a se crea o acoperire aparent legală destinaţiei reale a sumelor de bani, şi anume finanţarea unui partid politic cu încălcarea dispoziţiilor legale.
 
Contractul propriu-zis şi actele aferente (procesul-verbal de recepţie, facturi) au fost încheiate de Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu, cu mijlocirea lui Ioan Niculae, au precizat procurorii DNA. 
 
În dosarul „Mită la PSD”, Ioan Nicolae a fost condamnat, joi, la doi ani şi jumătate de închisoare cu executare, iar Gheorghe Bunea Stancu a primit o sentinţă de trei ani de închisoare. Gheorghe Teodorescu şi Viorel Barac au fost condamnat, la rândul lor, tot la doi ani şi jumătate cu executare, în dosarul „Mită la PSD”.
 
Mircea Geoană a fost chemat în instanţă
 
De-a lungul celor trei ani în care dosarul „Mită la PSD” a stat pe rolurile instanţelor, a fost audiat şi senatorul Mircea Geoană, care a spus că nu a ştiut de încheierea vreunui contract între compania Interagro şi Insomar. El a subliniat că, în calitate de preşedinte al PSD, nu s-a ocupat de finanţarea campaniei electorale din 2009, când a candidat pentru funcţia de preşedinte al României.
 
Senatorul a precizat că, în cadrul unor "contexte sociale", l-a întâlnit pe omul de afaceri Ioan Niculae, arătând, însă, că nu a discutat niciodată cu acesta despre o potenţială intervenţie la Guvern pentru favorizarea firmelor lui Niculae.
 
"Am fost martor şi la primul proces. Acolo a fost o decizie de achitare a celor doi inculpaţi. (...) Mi-am menţinut în integralitate declaraţiile făcute în prima instanţă", a declarat Mircea Geoană după terminarea procesului de la Curtea de Apel Bucureşti.
 
Hrebenciuc l-a contrazis pe candidatul Geoană
 
În instanţă însă a ajuns şi Viorel Hrebenciuc – care a fost directorul de campanie al lui Mircea Geoană. Hrebenciuc l-a contrazis pe fostul lider PSD şi le-a explicat judecătorilor că Geoană este cel care l-a trimis să stea de vorbă cu Ioan Niculae, pentru ca acesta să îi finanţeze un sondaj de opinie, care ar fi urmat să fie realizat săptămânal.
 
În discuţii, Hrebenciuc şi Niculae s-ar fi înţeles pentru suma de 200.000 de euro, dar banii ar fi urmat să fie transferaţi legal prin virament bancar.
 
De altfel, Ioan Niculae nu ar fi fost de acord cu o altă modalitate de transfer a banilor, a mai susţinut Hrebenciuc în faţa magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti.
 
Viorel Hrebenciuc a declarat în faţa instanţei că de finanţarea campaniei electorale s-au ocupat Mircea Geoană şi apropiaţii acestuia, Ionuţ Costea şi Ion Bazac.
 
„În acest context, Geoană m-a trimis personal la Niculae pentru a-l ruga să contribuie la finanţarea campaniei. Nu a vrut să discute cu Costea. S-a întâlnit cu Niculae, l-a rugat în numele lui Geoana şi să plătească nişte sondaje la INSOMAR. Niculae a fost de acord. A discutat cu Teodorescu. Ulterior, am aflat că între Interagro şi INSOMAR s-a încheiat un contract privind situaţia construcţiilor în România. Plata s-a făcut pentru sondajele de opinie ale lui Geoana”, a spus Hrebenciuc.
 
El a mai arătat că Mircea Geoană cunoştea modalitatea de finanţare a sondajelor: „Teodorescu, având experienţa nefericită a altor campanii când nu a fost plătit după alegeri, în 2009 a insistat să fie plătit la zi. Plăţile se făceau în urma discuţiilor lui Geoana cu Vîntu, care era acţionar la INSOMAR”, a afirmat Hrebenciuc.
 
Acesta a adăugat că nu poate preciza dacă Geoană l-a trimis să vorbească cu Ioan Niculae pentru o finanţare legală sau nelegală.
 
„Eu eram directorul campaniei electorale şi în acest context m-a trimis pe mine. Domnul Nicolae nu a vrut să stea de vorba cu domnul Ionuţ Costea. Eu nu discutam cu alţi contributori decât dacă eram trimis. Am avut o discuţie cu domnul Niculae şi nu am abordat problema banilor, ci l-am rugat să plătească sondaje de opinie care-l priveau pe candidatul Geoană, nu i-am sugerat să efectueze un raport de cercetare în construcţii”, a completat Hrebenciuc. 
 
El a adăugat că Niculae nu era simpatizant al lui Geoană, însă era „potent financiar” şi nu a cerut nimic în schimbul finanţării. „Mie nu mi-a cerut nimic, poate o fi cerut altora”, a spus Geoană.
 
Mai mult, acesta a precizat că Mircea Geoană ştia modalitatea de finanţare a sondajelor electorale care îl priveau, şi că „se consulta în permanenţă cu Sorin Ovidiu Vîntu”.
 
Viorel Hrebenciuc a precizat că, din ce ştie, toate plăţile făcute au fost prin bancă, respectiv suma din contractul „raportul de cercetare în construcţii”.
 

Ioan Niculae, condamnat definitiv în dosarul „Mită la PSD”, deşi fusese achitat la prima sentinţă

În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, pe 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu.
 
Decizia Judecătoriei Sectorului 1 nu a fost definitivă şi a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti. Joi, 2 aprilie 2015, omul de afaceri Ioan Niculae a fost condamnat definitiv de magistraţii Curţii de Apel, primind o pedeapsă de doi ani şi jumătate de închisoare. Gheorghe Bunea Stancu a fost condamnat la trei ani de închisoare, iar Gheorghe Teodorescu şi Viorel Barac, la doi ani şi jumătate, cu executare, în dosarul „Mită la PSD”. Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: