INTERVIU VIDEO Paul Brummell: „Marea Britanie nu crede că ar trebui să-şi asume angajamentul integrării în UE”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cu o lună înainte de „Brexit”, într-un interviu în exclusivitate pentru ziarul „Adevărul”, ambasadorul Marii Britanii în România, Paul Brummell, explică principalele motive pentru care Regatul Unit doreşte să părăsească Uniunea Europeană, dar şi implicaţiile acestui referendum pentru românii care locuiesc şi muncesc deja acolo.

„Brexit”, referendumul care a pus Europa pe jar, e pe buzele tuturor în aceste zile. De astăzi într-o lună, britanicii vor vota dacă să rămână sau nu în Uniunea Europeană, un proces cu implicaţii socio-economice uriaşe de ambele părţi. Sondajele sunt împărţite, iar şansele ca acest referendum să treacă sunt cât se poate de reale. 

Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Excelenţa Sa domnul Paul Brummell, a explicat nemulţumirile care stau la baza acestui referendum, ce implicaţii poate avea ieşirea Regatului din UE pentru românii care trăiesc şi muncesc acolo, dar şi soluţii pentru reformarea Uniunii Europene pentru viitorul apropiat.

„Adevărul”: Iată-ne cu o lună înainte de „Brexit”. Cum s-a ajuns aici?

Paul Brummell: Premierul Marii Britanii, David Cameron, a pus mereu accentul pe faptul că Uniunea Europeană are multe avantaje pentru oamenii din Marea Britanie, ca de exemplu piaţa unică de desfacere, care oferă accesul la 500 de milioane de consumatori, dar motivul pentru care premierul a demarat un proces de renegociere cu ceilalţi 27 de şefi de stat şi guverne ai Uniunii a fost sentimentul că Uniunea Europeană, în forma sa actuală, nu răspunde cerinţelor regionale aşa cum ne-am dori, astfel că a fost nevoie de o reformă concentrată pe patru aspecte, acolo unde Marea Britanie chiar a simţit că o reformă este necesară. 

Prima dintre aceste reforme s-a concentrat în jurul practicilor economice, unde noi am simţit că Uniunea Europeană trebuie să fie suficient de flexibilă ca să reziste cererilor şi intereselor unui număr larg de state membre aflate în poziţii diferite. De exemplu, Germania, care este membră a zonei euro sau România, care nu este membră, dar speră să devină, şi Marea Britanie, care nu este membră a acestei zone şi nu vede nicio problemă în asta. 

Un al doilea aspect ţine de spiritul de competiţie, unde sentimentul a fost că Uniunea Europeană trebuie să răspundă creşterii economice, dezvoltării locurilor de muncă, nevoilor şi dorinţelor oamenilor, ceea ce înseamnă reducerea birocraţiei, Uniunea concentrându-se cu adevărat în jurul principiilor de competitivitate, creştere economică şi crearea de slujbe.  

Paul Brummell: „Marea Britanie nu crede că ar trebui să-şi asume angajamentul integrării în UE”

Apoi vorbim de suveranitate. Noi credem că ar trebui să existe legislaţie naţională şi UE să intervină doar acolo unde este cu adevărat necesar. Un aspect important, în special pentru Marea Britanie, este oprirea procesului de integrare europeană, mai ales că Marea Britanie nu crede că ar trebui să fie parte din acest proces de integrare. 

Un al patrulea aspect ţine de beneficiile sociale şi de migraţie. O parte din motive au legătură cu aspectele specifice sistemului beneficiilor sociale din Marea Britanie. Noi avem un sistem social care pune accentul pe crearea de slujbe pentru cei săraci şi dezavantajaţi, aşa că o bună parte din resursele acestui sistem, mai mult ca în alte state membre, se concentrează pe oferirea de beneficii legate de muncă. Faptul că am făcut parte din Uniunea Europeană şi am avut o piaţă comună a rezultat în situaţii distorsionate. Migranţi supracalificaţi au venit în Marea Britanie şi au lucrat pe poziţii care erau sub pregătirea lor şi au beneficiat de sistemul social pentru care nu contribuiseră, aşa că cei care sufereau au fost exact cei pentru care sistemul a fosr creat: cei aflaţi pe poziţii dezavntajate pe care Marea Britanie încerca să-i integreze pe piaţa de muncă şi să-i scoată din sărăcie. 

Au existat negocieri cu Uniunea Europeană înainte de demara procesul de referendum?

Primul ministru a avut o discuţie amănunţită cu toţi colegii săi, inclusiv o vizită foarte productivă aici, în România, anul trecut, în decembrie, când s-a întâlnit cu Preşedintele Iohannis şi cu premierul Cioloş, ceea ce a dus la negocierile de la Consiliul Europei din 18-19 februarie, ale cărui rezultate s-au concretizat într-un acord ce a oferit o serie de reforme pe care ni le doream. 

Cred că, bazând-se pe acele reforme, premierul a considerat că ar trebui să mergem mai departe cu referendumul programat pe data de 23 iunie, fiind de părere că Marea Britanie ar trebui să rămână în Uniunea Europeană, dar într-o Uniune reformată. 

„Votează ieşirea”, slogan proiectat luna aceasta pe stâncile de la Dover. Foto: Peter Nicholls/Reuters 

image

Există voci care susţin că acest referendum are de-aface cu oprirea migraţiei dinspre România şi Bulgaria.

Referitor la acest aspect, ca parte a procesului continuu de a oferi informaţii Parlamentului şi cetăţenilor depotrivă, guvernul britanic a realizat o serie de studii referitoare la politicile publice. Unul dintre aceste studii analizează opţiunile şi alternativele comparativ cu apartenenţa la UE. Cazurile examinate au fost cele ale Norvegiei, Elveţiei, Canadei, Turciei şi opţiunea implicită de apartenenţă la Organizaţia Comerţului Mondial (n.r.- WTO). Acel studiu a arătat că nicio opţiune nu este simplă. Toate implică grade diferite de drepturi, dar şi obligaţii. Cred că ceea ce este clar, ca în exemplele Norvegiei şi Elveţiei, cu puternice relaţii de cooperare cu Uniunea Europeană, deci cu acces foarte bun la piaţa comună, e că ele implică şi un grad crescut de responsabilitate, inclusiv libera călătorie a membrilor Uniunii Europene pe care o vedem azi. 

VIDEO Europarlamentarul Cristian Preda despre „Brexit": „Este un acord discriminatoriu faţă de est-europeni!" 

Să presupunem că Marea Britanie iese din Uniunea Europeană. Ce se va întâmpla cu numărul semnificativ de români care locuiesc acolo?

Considerând un calendar pentru această opţiune şi ce ar însemna un vot de plecare din Uniune, putem să ne uităm la Articolul 50 din Tratatul Uniunii Europene, care oferă opţiunea de retragere. Ceea ce demonstrează Articolul 50 e că retragerea este o negociere, una care implică toate cele 27 de state membre, Comisia şi Parlamentul. 

Inevitabil, când ai atât de mulţi jucători, negocierea nu va fi una uşoară. Ceea ce va trebui făcut este un proces de renunţare la drepturile şi obligaţiile ce au fost stabilite până acum, dezvoltarea unei relaţii între Marea Britanie şi Uniunea Europeană şi, de asemenea, dezvoltarea unei a treia relaţii cu celelalte ţări. Acesta va fi un proces lung. Poate să dureze un deceniu, poate şi mai mult. A fost o discuţie în Comitetul European al Camerei Lorzilor, condusă de Lordul Boswell, şi au ajuns la aceeaşi concluzie: acest proces este foarte dificil şi lung. 

Unul dintre aspectele ce va trebui discutat va fi şi cel legat de drepturile cetăţenilor europeni, inclusiv cele ale cetăţenilor români care locuiesc în Marea Britanie, dar vor trebui avute în vedere şi drepturile cetăţenilor britanici, aproximativ 1,2 milioane, care trăiesc în alte ţări europene. Aşa că nu pot să ofer un răspuns cu privire la ce va însemna asta, pentru că va fi o negociere, dar ceea ce pot spune e că negocierile nu vor fi foarte directe.   

Va fi acest referendum un „divorţ amiabil” sau Uniunea Europeană va impune reguli stricte menite să prevină şi alte state să facă acelaşi lucru?

Guvernul britanic speră ca rezultatul referendumului să fie unul în care Marea Britanie să rămână într-o Europă reformată. În cazul în care votul va fi unul în favoarea ieşirii, atunci guvernul Marii Britanii va face tot posibilul să negocieze cea mai bună ieşire. Sunt sigur că asta nu va fi uşor şi va fi o provocare importantă. Cred că se vor pune o serie de probleme şi va exista multă incertitudine în jurul acestui proces.

Inevitabil, când ai atât de mulţi jucători, negocierea nu va fi una uşoară.  - Paul Brummell  

În cazul în care Marea Britanie rămâne, care va fi rolul acesteia într-o Uniune Europeană reformată?

Cred că Marea Britanie joacă deja un rol activ, constructiv şi pragmatic în Uniunea Europeană, iar în cazul în care cetăţenii britanicii decid să rămână în UE pe 23 iunie cred că vom juca un rol similar. De exemplu, vom încerca să implementăm acordurile şi reformele agreate la Consiliul Europei din februarie, dar avem de lucru în sectorul energetic, al serviciilor, al pieţei digitale unice, aşa că Marea Brtanie va fi un partener activ în toate aceste probleme-cheie ale Uniunii Europene. 

Cum se va implica Marea Britanie în criza refugiaţilor la nivel european?

Regatul Unit al Marii Britanii joacă un rol important în această criză absolut regretabilă. Noi ne-am concentrat eforturile pe a lua refugiaţi direct din taberele de refugiaţi, nu neapărat pe relocarea lor în interiorul UE. De asemenea, am investit resurse considerabile în combaterea crimei organizate din jurul acestei crize şi în acţiuni umanitare în Siria şi în regiunea imediată a conflictului. 

O ultimă întrebare. Ce cred britanicii care locuiesc în România despre „Brexit”?

Aici, la Ambasadă, nu avem o statistică a cetăţenilor britanici care s-au înregistrat ca să voteze. Motivul pentru care nu avem ţine de modul în care se face înregistrarea, prin Biroul Electoral, cu circumscripţie electorală din Marea Britanie unde au locuit ultima dată. Comunitatea de aici manifestă un interes crescut în acest referendum. Cum vor vota, asta depinde numai de ei. 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite