INTERVIU EXCLUSIV Dr. Camelia Doru, specialist în imigranţi: „Nu vin cu boli exotice, aşa cum cred unii medici români”

INTERVIU EXCLUSIV Dr. Camelia Doru,
specialist în imigranţi: „Nu vin cu boli exotice, aşa cum cred unii medici
români”

Medicul Camelia Doru susţine că doctorii din spitalele româneşti nu cunosc drepturile imigranţilor

România ar putea asigura asistenţă medicală refugiaţilor şi solicitanţilor de azil şi chiar are această obligaţie, conform directivelor europene. Cu toate acestea, prea puţini medici din spitalele de stat de la noi cunosc drepturile imigranţilor şi îşi doresc să lucreze cu aceştia.

În primul rând doctorii, au nevoie de un intermediar, respectiv de un interpret, care să fie puntea de comunicare între ei şi pacient. În al doilea rând, se tem că cei din statele de conflict vin cu boli exotice cărora nu le-ar putea face faţă. 

Acestea sunt doar idei preconcepute, subliniază doctorul Camelia Doru, de formaţie medic anestezist, preşedintele Fundaţiei ICAR, organizaţie care furnizează servicii de asistenţă medicală şi psihologică imigranţilor de aproape 20 de ani. „Interesul nostru este ca aceşti oameni să fie integraţi cât mai rapid dacă vor să rămână la noi în ţară. Să primească un loc de muncă, să devină plătitori de taxe şi impozite şi să îşi construiască o viaţă normală”, a declarat specialista într-un interviu pentru adevarul.ro.

„Adevărul”: Fundaţia ICAR furnizează de mult timp servicii medicale imigranţilor. Care sunt principalele boli cu care aceştia se confruntă?

Dr. Camelia Doru: Vin cu boli digestive, de nutriţie, cu boli de inimă sau cu diabet. Au exact aceleaşi patologii care se regăsesc şi în populaţia noastră, nu vin cu boli exotice, aşa cum cred unii medici din spitalele publice, care refuză să îi trateze. Din punctul meu de vedere, ar fi absolut normal să se facă un screening la intrarea în ţară, în special pe bolile transmisibile şi pe cele cu transmitere sexuală. Evident, acest lucru nu se întâmplă la ora actuală. 

„Adevărul”: De ce?

Dr. Camelia Doru: Deşi există Direcţii de Sănătate Publică, nu ştiu cum sunt ele implicate în această problematică. Ar trebui să avem circuite pentru aceşti pacienţi şi o strategie coerentă care să fie aplicată în mod permanent. Din punctul meu de vedere, România are capacitatea de a primi imigranţi, mai ales că primeşte fonduri de la Uniunea Europeană pentru a-i ajuta. Există noi directive europene pe care noi trebuie să le implementăm, în special în ceea ce priveşte acordarea de servicii medicale persoanelor care solicită azil şi refugiaţilor. Unităţile sanitare unde sunt trimişi aceşti oameni trebuie să-i rezolve, dar e nevoie de mai mult. 

„Adevărul”: Imigranţii se plâng de calitatea actului medical din cele şase centre de cazare...

Dr. Camelia Doru: Asta pentru că în acele structuri de cazare şi primire nu prea există personal medical angajat. Mai găseşti pe ici şi colo câte un asistent medical sau câte un medic. Neprezentarea la medic are consecinţe, indiferent că vorbim de solicitanţii de azil, de refugiaţi sau de conaţionali. Înseamnă o agravare a bolilor, o recuperare târzie, mai mulţi bani cheltuiţi. Interesul nostru este ca aceşti oameni să fie integraţi cât mai rapid dacă vor să rămână la noi în ţară. Să primească un loc de muncă, să devină plătitori de taxe şi impozite şi să îşi construiască o viaţă normală. Ideea nu este să-i încurajăm să stea ca asistaţi, ci să creăm tot ce e posibil, şi aici ţine şi de buget şi de imaginaţie mai ales, ca aceşti oameni să rămână şi să devină contribuabili. 

„Adevărul”: Ar putea fi o soluţie pentru golul creat din pricina românilor aflaţi în străinătate? 

Evident. Şi asta va fi o soluţie pe viitor, pentru că natalitatea la noi scade, speranţa de viaţă creşte, nevoia de servicii medicale va creşte, iar numărul persoanelor care să contribuie la taxe, respectiv la bugetul asigurărilor sociale, scade. Am avea, deci, posibilitatea să recrutăm forţă de muncă de care avem nevoie, la fel ca întreaga Europă. Dacă ar exista interes în acest domeniu şi dacă nu am sta să ne gândim încontinuu la ce procent de terorişti există în rândul oamenilor care îşi pun viaţa în pericol şi pleacă din ţările de origine pentru a scăpa de nenorocirile de acolo, situaţia ar fi alta. 

„Adevărul”: În ce măsură au nevoie aceşti oameni de asistenţă psihologică? 

În cazul lor, serviciile psihologice sunt uneori mai importante decât cele medicale. Imigranţii vin din zone de conflict, cu violenţe extreme. Bineînţeles, acele situaţii au efecte asupra stării lor psihice, dacă luăm în calcul experienţa traumatică a ţării de origine, a drumului parcurs plus contactul cu un nou mediu. Adăugaţi aici şi nesiguranţa zilei de mâine. Ideea că îi inventariem şi că îi trimitem înapoi contravine obligaţiilor pe care le are România faţă de solicitanţii de azil. Or, în directivele europene este foarte clar specificat că nu ai voie să-i trimiţi înapoi în zone în care ei riscă să fie supuşi torturii, tratamentelor inumane şi degradante sau unde riscă să fie persecutaţi.

„Adevărul”: Din experienţa dumneavoastră, cum sunt văzuţi de medicii români? 

Există o reticenţă destul de mare a colegilor mei medici în a lucra cu acest grup de oameni. 

„Adevărul”: Care ar fi explicaţia?

În primul rând, sunt nevoiţi să lucreze prin intermediul interpretului. Calitatea acestui intermediar este esenţială în actul medical final. Dacă interpretul este o persoană care aproximează, care nu traduce cu exactitate, rezultatele nu sunt faimoase. În plus, timpul de lucru este mai mare. În al treilea rând, aşa cum spuneam, există teama că aceşti oameni vin cu tot felul de boli exotice cărora personalul medical nu le poate face faţă. 

„Adevărul”: În acest context, cu ce îi sprijină fundaţia?

Avem personal angajat, consilieri psihosociali dar şi medici, în special în Bucureşti. Problema este că aceste servicii sunt şi ele limitate la asistenţa medicală de bază, asta pentru că bugetele pe care le avem nu sunt constante. Avem colaborări cu autorităţile, dar suntem organizaţie independentă, ţinem la această independenţă şi nu dorim să devenim oficine ale Ministerului de Interne sau ale Inspectoratului de Imigraţie. 

„Adevărul”: Cunosc medicii români drepturile imigranţilor? Ar trebui făcute campanii?

La ora actuală, există o legislaţie care obligă România să ofere asistenţă de urgenţă tuturor persoanelor de pe teritoriu. Întrebarea care se pune este dacă medicii din spitale sunt informaţi şi cunosc acest lucru. În prezent, se face o mare confuzie între solicitanţii de azil şi refugiaţi şi persoanele care vin din terţe ţări pentru studii sau pentru reîntregirea familiei. Aceste ultime două categorii nu vin în ambarcaţiuni nesigure pe mare, ci au acte în regulă şi permise de şedere legale. Trebuie să facem o distincţie. Ministerul Sănătăţii ar trebui să colaboreze cu Ministerul de Interne şi cu noi, cu ONG-urile. Trebuie făcute nişte campanii ale drepturilor şi obligaţiilor pe care aceste persoane le au şi viceversa. 

„Adevărul”: Un studiu recent arăta că românii par a fi toleranţi faţă de imigranţi. Este adevărat?

Nu ştiu cât de relevante sunt studiile. Ideea este că noi nu suntem un popor intolerant, însă e adevărat că din punct de vedere economic ne confrutăm cu o criză financiară, la fel ca alte state. Pe de altă parte, solidaritatea umană există şi ea a fost demonstrată de-a lungul timpului în România. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: