Tragedia Colectiv. Culmea nepăsării: controalele în spitalele din Bucureşti, superficiale şi ineficiente

Tragedia Colectiv. Culmea nepăsării: controalele în spitalele din Bucureşti, superficiale şi ineficiente

64 de tineri au murit în urma incendiului de la Colectiv FOTO Adevărul

Controalele din unităţile sanitare au rămas superficiale, chiar dacă infecţiile nosocomiale au stat la baza unora dintre decesele ce au urmat tragediei Colectiv. „Nu s-a schimbat nimic”, atrag atenţia specialiştii din sistem.

Angajaţii Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti nu au făcut nimic pentru a rezolva gravele probleme de igienă din spitalele în care au murit victimele incendiului din clubul Colectiv. Cel puţin aşa arată un raport făcut de Corpul de Control al premierului Dacian Cioloş, derulat în perioada martie - septembrie 2016.

Concret, inspectorii guvernamentali arată, negru pe alb, că înainte şi după tragedia Colectiv, nu au fost prelevate probe pentru control microbiologic din niciunul din spitalele controlate. Nu s-au făcut nici teste de sanitaţie, nu au fost luate probe de apă potabilă şi nici probe de alimente în vederea evidenţierii infecţiilor nosocomiale cu toate că au fost semnalate deficienţe referitoare la condiţiile igienico-sanitare. „Vom face nişte planuri pe termen lung, pentru că Inspecţia Sanitară de Stat trebuie întărită. Avem deficit de personal în zona asta şi vom fi nevoiţi să elaborăm şi o strategie care să funcţioneze”, a explicat Valentin Popescu, purtător de cuvânt în Ministerul Sănătăţii, după ce raportul a ajuns în atenţia instituţiei.

Lacunele din legile care stau la baza sistemului

Acest lucru va fi greu de pus în practică dat fiind faptul că, de pildă, la Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti şi la cea din Ilfov au fost găsite regulamente necorelate, precum şi mecanisme de control ineficiente, astfel că toate controalele făcute, inclusiv cele după tragedie, au fost superficiale şi inconsistente.

„Concluzia acestui raport întocmit de Corpul de Control ar trebui să arate ce s-a schimbat după această tragedie. Adevărul e că nu s-a schimbat nimic! Pacienţii de la Colectiv au captat atenţia autorităţilor şi au fost trimişi în străinătate nu din grija statului faţă de pacienţi, altfel ar fi fost luată o astfel de decizie de la bun început, ci pentru că spitalele, nerespectând normativul de paturi de anestezie terapie intensivă au fost supraaglomerate iar chirurgii şi-au dat seama că nu mai pot opera pentru că nu mai au unde să pună, ulterior, pacienţii”, a explicat doctorul Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate al Societăţii Academice Române (SAR).

Supraaglomerarea de la urgenţe, o realitate

Medicul susţine că inclusiv Ministerul Sănătăţii ar fi trebuit sancţionat pentru neregulile constatate în urma controlului. Asta pentru că un alt lucru menţionat în raport este legat de deficitul de personal din camerele de primiri urgenţe de la spitale, care sunt oricum supraaglomerate.

„Pacienţii mor din lipsă de personal. La noi în loc să fie trei infirmiere la un pat e o infirmieră la trei pacienţi, iar oamenii ajung să moară de pneumonie şi septicemie”, completează medicul Sorin Paveliu.

În raportul întocmit de inspectorii guvernamentali se arată şi că există o serie de constrângeri legate de clădirile vechi în care se desfăşoară actul medical, cu pereţi cu zugrăveli deterioate, pavimente distruse, lipsa dotărilor şi a asistenţei medicale de urgenţă şi a medicamentelor şi materialelor sanitare.

Urgenţele de la Sănătate, mutate fizic la Interne

Verificările au mai stabilit că Centrul Operativ pentru situaţii de Urgenţă (COSU), care este înfiinţat ca structură operaţională în Ministerul Sănătăţii, îşi desfăşoară activitatea, în realitate, în cadrul Centrului operaţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, situat în sediul Ministerului Afacerilor Interne. Câteva dintre măsurile care ar trebui luate la nivelul Ministerului Sănătăţii, în urma concluziilor raportului, sunt adaptarea cadrului legislativ, creşterea acţiunilor de control şi o analiză clară, dacă Centrul pentru Situaţii de Urgenţă merită să-şi continue activitatea sau nu.

„După reformarea sistemului de urgenţă în 2014, COSU a continuat să existe dar pentru că angajaţii făceau acelaşi lucru ca cei din MAI au fost mutaţi, fizic, la MAI. Funcţionează în aceeaşi cameră cu cei de la IGSU. Nici nu se pune problema ca acest COSU să fie desfiinţat”, au arătat oficiali din MAI.

Sănătatea românească, subfinanţată

Legat de sistemul de sănătate per ansamblu, raportul subliniază că subfinanţarea stă la baza numeroaselor nereguli, România fiind departe de alte ţări europene care alocă între 7 şi 11% din PIB pentru Sănătate. Această subfinanţare a dus şi la demotivarea personalului medical, potrivit raportului, din cauza condiţiilor muncă şi a salariilor mici din Sănătate.

Însă, chiar zilele trecute ministrul Vlad Voiculescu spunea că „nu trebuie să ne lăsăm păcăliţi întrucât sistemul nu este atât de subfinanţat pe cât este de haotic, de corupt şi de lipsit de mecanisme de control care să asigure siguranţa pacienţilor şi a medicilor”.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările