Interceptările SRI din dosarul ginerelui lui Traian Băsescu rămân probe valabile la dosar
0
Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au stabilit, joi, ca interceptările telefonice efectuate cu ajutorul SRI în dosarul în care sunt judecaţi Radu Pricop, ginerele lui Traian Băsescu, şi Sergiu Lucinschi, fiul fostului preşedinte al Republicii Moldova, să fie păstrate ca probe la dosar.
"Respinge, ca nefondate, cererile formulate de inculpaţii Sergiu Lucinschi şi Radu Petru Pricop, vizând constatarea nulităţii relative a probelor, mijloacelor de probă şi procedeelor probatorii privind înregistrările şi interceptările convorbirilor telefonice şi a celor purtate în mediul ambiental, precum şi excluderea acestor probe, mijloace de probă şi procedee probatorii", se arată în minuta instanţei. Decizia judecătoarei Carmen Constanţa Balaci poate fi contestată.
La termenul din 9 mai, apărătorii lui Sergiu Lucinschi şi ai lui Radu Pricop, ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu, au cerut Curţii de Apel Bucureşti să elimine interceptările telefonice efectuate cu ajutorul SRI în dosarul în care sunt judecaţi şi au invocat în acest sens decizia recentă a Curţii Constituţionale.
Avocatul lui Sergiu Lucinschi a cerut judecătoarei Carmen Constanţa Balaci să întrebe DNA pe ce server se fac înregistrările şi cărei structuri aparţin angajaţii care au efectuat interceptările din acest dosar. "DNA a trimis până acum adrese contradictorii. Ei spun că echipamentele aparţin atât DNA, cât şi SRI", a arătat apărătorul.
În replică, DNA a susţinut că instituţia a trimis trei răspunsuri la adresa avocaţilor şi că din acestea rezultă faptul că la efectuarea înregistrărilor de la dosar au participat şi tehnicieni ai SRI, iar aparatura aparţine serviciului secret. După o scurtă deliberare, judecătoarea a decis să respingă cererea avocaţilor.
În continuare, apărătorii au solicitat excluderea probelor obţinute cu încălcarea dispoziţiilor legale. "DNA interpretează decizia CCR în sensul că nu ar trebui să se aplice retroactiv această decizie", au susţinut avocaţii celor doi inculpaţi. Ei au cerut anularea înregistrărilor ambientale făcute de persoana vătămată, denunţător în cauză, deoarece ar fi fost obţinute ilegal. "Partea vătămată este interesată să obţină un anumit tip de probe, fiind şi denunţător", au susţinut avocaţii lui Lucinschi.
Partea civilă, reprezentată de omul de afaceri Alexandru Horpoş, a cerut ca înregistrările efectuate cu ajutorul SRI să fie păstrate la dosar. La fel DNA, prin procurorul din sală, a cerut respingerea cererii de înlăturare a înregistrărilor efectuate cu ajutorul SRI.
"Această decizie a CCR nu poate să ţină o instanţă de judecată. Decizia CCR poate fi considerată o lege mai favorabilă. Nu cred că un judecător ar trebui să se lase ghidat de acel paragraf. Consider că această excepţie nu mai poate fi invocată dacă procesul a ieşit din stadiul de cameră preliminară", a completat procurorul DNA.
Următorul termen a fost stabilit pentru 23 mai.
În iunie 2015, Sergiu Lucinschi, fiului fostului preşedinte al Republicii Moldova Petru Lucinschi, şi Radu Pricop, ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu, au fost trimişi în judecată în dosarul privind şantajarea lui Alexandru Horpoş, de la care Lucinschi ar fi cerut patru milioane de euro pentru a-şi retrage o plângere de la DIICOT.
Sergiu Lucinschi este acuzat de şantaj, trafic de influenţă, fals în declaraţii şi instigare la fals intelectual, iar avocatul Radu Pricop, de complicitate la şantaj şi instigare la fals în declaraţii.
Potrivit rechizitoriului, în perioada decembrie 2014 - martie 2015, Sergiu Lucinschi, cu complicitatea avocatului Radu Petru Pricop, a constrâns un om de afaceri, denunţător în cauză, să îi dea patru milioane de euro, sumă pe care acesta nu i-o datora lui Lucinschi. Banii au fost ceruţi în contextul în care firma la care Lucinschi era asociat şi acţionar a introdus la DIICOT o plângere penală, "dând, în mod intenţionat, unor afaceri comerciale nerentabile, o încadrare juridică penală". Sergiu Lucinschi i-ar fi spus omului de afaceri că, dacă este de acord să îi cea cele patru milioane de euro cerute, va retrage plângerea de la DIICOT.
În perioada ianuarie 2015-martie 2015, Remus Tudoran Jurj, în calitate de procuror DIICOT, având în instrumentare două dosare penale care îl priveau pe Alexandru Horpoş, l-ar fi sprijinit constant pe Sergiu Lucinschi, prin dirijarea unor momente ale anchetei penale într-o manieră fie favorabilă, fie nefavorabilă omului de afaceri cercetat, în funcţie de cum decurgeau discuţiile pentru remiterea banilor.
Astfel, în 19 februarie 2015, procurorul Jurj a emis, cu încălcarea dispoziţiilor legale, o ordonanţă prin care i-a permis omului de afaceri părăsirea pentru cinci zile a teritoriului României, cu destinaţia Zambia.
Ulterior, în 6 martie 2015, cu prilejul prelungirii măsurii controlului judiciar în cazul omului de afaceri, într-una dintre cauze, procurorul DIICOT i-ar fi comunicat lui Horpoş că are în lucru şi alt dosar penal şi că, dacă cele sesizate se vor confirma, va lua măsurile care se impun.
Curtea Constituţională a decis, în 16 februarie, că prevederea din Codul de procedură penală potrivit căreia supravegherea tehnică poate fi efectuată de ”alte organe specializate ale statului” decât organul de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei este neconstituţională. CCR a publicat în 9 martie motivarea deciziei, din care rezultă că interceptările făcute de SRI pot fi contestate în dosarele aflate pe rolul instanţelor. În cazul hotărârilor definitive date de instanţe, Curtea a precizat că această decizie poate servi ca temei de revizuire în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare înaintea datei publicării deciziei în Monitorul Oficial.
Se încarcă comentariile...
