Instanţă. De ce nu a primit Adrian Năstase încă un an de închisoare: „Este un bun profesionist şi un bun familist!”

Instanţă. De ce nu a primit Adrian Năstase încă un an de închisoare: „Este un bun profesionist şi un bun familist!”

Fostul premier Năstase va sta patru ani în închisoare FOTO Mediafax

Fostul premier Adrian Năstase este un bun profesionist, un bun familist şi un deţinut model „care nu a încercat să se sustragă de la urmărirea penală sau de la judecată”. Aşa arată Tribunalul Bucureşti, în motivarea deciziei de a nu-i adăuga la pedeapsă sporul de un an solicitat de procurori atunci când fostul premier a cerut contopirea pedepselor primite în dosarele „Trofeul calităţii” şi „Zambaccian”.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Tribunalul apreciază că lipsa antecedentelor penale, micromediul persoanei condamnatului, relaţiile acestuia pe diferite  planuri- cu ambianţa  socială, în  cadrul acestor din urmă aspecte  un loc central  ocupându-l gradul  integrării  sociale sub multiplele  sale  aspecte: profesională , familială, cultural – obstească, etc. Faptul că petentul  nu a încercat să se sustragă de la urmărire penală ori judecată [...] sunt argumente care converg către concluzia că nu se impune sporirea pedepsei de bază”, notează magistraţii Tribunalului Bucureşti.

Potrivit judecătorilor, Adrian Năstase este un familist convins, calitate pe care au avut-o în vedere în momentul în care au respins solicitarea procurorilor de a adăuga un spor la pedeapsa dată iniţial de instanţă. „Aspecte ca  atitudinea  condamnatului faţă de  membrii familiei sale, modul în  care se îngrijeşte de întreţinerea  şi educaţia copiilor, atmosfera  creată în cadrul  familiei, grija  faţă de patrimoniul familiei” sunt argumente care i-au determinat pe judecători să nu dea curs cererii DNA.

Tribunalul Bucureşti: „Năstase nu s-a sustras condamnărilor!”

În opinia magistraţilor, „pedeapsa de bază este suficientă în vederea asigurării scopului pedepsei, fiind aptă de a produce transformări reale şi profunde ale conştiinţei petentului şi pe cale de consecinţă modificări statornice, de durată ale comportamentului acestuia”, arată Tribunalul Bucureşti.

Magistraţii au reţinut şi faptul că Năstase nu a încercat să se sustragă de la executarea niciuneia din cele două condamnări, explicând că fostul premier nu a încercat să-şi provoace în mod voit o boală pentru a nu se supune executării mandatului, ci intenţia sa a fost de a-şi suprima viaţa. „Asa rezultă din coroborarea conţinutului actelor medicale”, spun judecătorii.

Tribunalul Bucureşti arată în motivare că a avut în vedere şi vârsta condamnatului, „dar şi natura şi întinderea pedepsei complementare aplicată prin  hotărâre definitivă  condamnatului”, arată magistraţii.

A ameninţat că renunţă la cetăţenie

La începutul lunii mai, procurorii anticorupţie au cerut acordarea unui spor de pedeapsă de un an pentru fostul premier, care în ultimul cuvânt a explicat în faţa magistraţilor că ia în calcul renunţarea la cetăţenia română.

„Justiţia mi-a oferit un concept de moarte civilă. M-am gândit, la un moment dat, să renunţ la cetăţenia română, însă am înţeles că nu pot face o asemenea cerere fiind în detenţie”, a spus Năstase în sala de judecată.

Politicianul a cerut instanţei de judecată să ia în calcul şi faptul că, după şase ani de anchetă, a fost achitat în cel de-al treila dosar în care a fost implicat, „Mătuşa Tamara”.
 
Profilul socio-moral al lui Năstase, prezentat magistraţilor

În replică la solicitarea procurorilor, apărătorii fostului premier au precizat că pedeapsa de patru ani primită deja este suficientă, cu atât mai mult cu cât acesta a executat deja 266 de zile din pedeapsa de doi ani de închisoare primită în dosarul „Trofeul calităţii”.

De altfel, avocaţii au depus la instanţă CV-ul lui Adrian Năstase, pentru a demonstra faptul că acesta nu are nevoie de un spor de pedeapsă pentru a fi reeducat, apărătorii vorbind în faţa magistraţilor şi despre profilul socio-moral al fostului premier.

Prezent în sala de judecată, Andrei Năstase s-a declarat scandalizat de majorarea pedepsei tatălui său, explicând că „sporul este destul de mare”. „Asta s-a urmărit de fapt. Eliminarea lui din viaţa politică”, a declarat fiul fostului premier.

Condamnat la închisoare cu executare pentru şantaj şi luare de mită
 
Adrian Năstase a fost condamnat, pe 6 ianuarie, la 4 ani de închisoare cu executare pentru şantaj şi luare de mită. Aceeaşi pedeapsă a primit-o şi fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, Irina Jianu. Aceasta a fost găsită vinovată de spălare de bani.
 
Singura care a fost condamnată la închisoare cu suspendare este Daniela Năstase, soţia fostului premier. Pentru aceasta instanţa a păstrat sentinţa dată de completul de trei judecători şi anume trei ani de închisoare cu suspendare pentru "participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală". Instanţa a dispus suspendarea executării pedepsei pe un termen de încercare de opt ani.
 
De asemenea, completul de cinci judecători a decis ca soţilor Năstase să le fie confiscaţi 1.824.303,72 lei. Irinei Jianu i se vor lua 80.489 de dolari şi 500 de euro. În plus, fiecare dintre cei trei condamnaţi este nevoit să achite 20.000 de lei, bani ce reprezintă cheltuieli judiciare.
 
Instanţa l-a mai condamnat pe Adrian Năstase la cinci ani interzicerea unor drepturi, după executarea pedepsei cu închisoarea, respectiv: dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a ocupa o funcţie sau de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.
 
În dosarul „Trofeul calităţii”, fostul premier a fost condamnat definitiv, pe 20 iunie 2012, de către Curtea Supremă la doi ani de închisoare cu executare  Atunci, Năstase a fost găsit vinovat în legãturã cu strângerea de fonduri pentru campania electoralã din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.
 
Pe 18 martie 2013 acesta a fost eliberat condiţionat din Penitenciarul Jilava unde a fost încarcerat.

Poate renunţa la cetăţenie după executarea pedepsei

Potrivit legii, Adrian Năstase nu poate renunţa la cetăţenia română atâta vreme cât se află în detenţie. Totuşi, fostul premier poate recurge la un astfel de gest abia în momentul în care va termina de executat pedeapsa, arată normele în vigoare.

Pe aceeaşi temă:

Inspecţia Judiciară a CSM: „Declaraţiile lui Traian Băsescu referitoare la Adrian Năstase nu au afectat independenţa justiţiei”

Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu referitoare la Adrian Năstase, făcute pe 6 ianuarie, înainte ca fostul prim ministru să fie condamnat în dosarul "Zambaccian", nu au afectat independenţa justiţiei. Aşa arată raportului Inspecţiei Judiciare, ce a fost prezentat astăzi, în Plenul CSM. Plenul şi-a însuşit raportul.

Năstase, înaintea sentinţei în dosarul „Zambaccian”: „Un singur om curajos constituie o majoritate”

Fostul premier Adrian Năstase, care aşteaptă luni decizia definitivă în dosarul “Zambaccian”, a publicat pe blogul personal un text în care anunţă că a revenit acasă şi îşi exprimă incertitudinea cu privire la ce l-ar putea aştepta în 2014.

 
Fostul premier Adrian Năstase şi soţia sa s-au prezentat, luni, din nou în faţa instanţei Curţii Supreme, unde are loc un nou termen al recursului din dosarul Zambaccian. Magistraţii urmează să o audieze pe Dana Năstase, după ce, la termenul trecut, aceasta a solicitat o amânare pe motiv că nu se simte bine. În martie 2012, Năstase şi soţia lui au fost condamnaţi în acest dosar la trei ani de închisoare cu suspendare.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările